799 matches
-
care acoperă câmpiile și coastele dealurilor în ziua sărbătorii. Iar dacă moș este Crăciunul, apoi moș trebuie să fie și vestitorul sosirii sale, adică Ajunul (Moș Ajun). Odinioară, în noaptea Ajunului, ulițele strâmte ale Bucureștilor ori Iașilor răsunau de glasurile colindătorilor și la toate ferestrele boierești, negustorești, mitocănești vedeai lumină și veselire. Cete de copii se duceau din casă-n casă, unde zăreu lumină, și cântau astfel: Bună dimineața la Moș Ajun! Ne dați ori nu ne dați? Dacă cei din
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Cete de copii se duceau din casă-n casă, unde zăreu lumină, și cântau astfel: Bună dimineața la Moș Ajun! Ne dați ori nu ne dați? Dacă cei din casă întârziau să-i primească și să le dea "colindeți", atunci colindătorii cântau mai departe: Am venit și noi odată La un an cu sănătate, Și la anul să venim Sănătoși să vă găsim. Ne dați, ne dați, Ori nu ne dați? Atunci gazdele împart copiilor covrigi, nuci, mere, zaharicale, bani. - Câți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de bucate, bani și vite. Zorii Încă din zori, copiii, băieții și fetele, colindă cu “Moș Ajunul” sau cu “ Bună dimineața , la Moș Ajun”. Un băiat pocnește din bici, în ogradă, iar ceilalți cântă la ferestră. În Țara Moților, micii colindători sunt numiți “pițărăi” și, intrând într-o casă, spun: ”Bun Ajunul lui Crăciun”,. Când pleacă, ei spun: “Noi ieșim, Dumnezeu intră”. Colindătorii mici nu colindă în același timp cu flăcăii sau cu cei în vârstă, ci, de obicei, înaintea lor
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Moș Ajun”. Un băiat pocnește din bici, în ogradă, iar ceilalți cântă la ferestră. În Țara Moților, micii colindători sunt numiți “pițărăi” și, intrând într-o casă, spun: ”Bun Ajunul lui Crăciun”,. Când pleacă, ei spun: “Noi ieșim, Dumnezeu intră”. Colindătorii mici nu colindă în același timp cu flăcăii sau cu cei în vârstă, ci, de obicei, înaintea lor. În unele zone, ei încep a colinda imediat după miezul nopții și până în dimineața de 24 decembrie. Prin alte părți, colindă încep
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
a colinda imediat după miezul nopții și până în dimineața de 24 decembrie. Prin alte părți, colindă încep din zorii zilei de Ajun, durând toată dimineața, până aproape de amiază, iar prin unele sate chiar toată ziua, până-n seara Ajunului. Uneori, micii colindători poartă fiecare câte un băț frumos lucrat, sculptat sau, în Oltenia, înflorit la fum; adesea este împodobit. Bățul este de obicei din alun. Aceste bețe se numesc colinde sau colindițe. Cu ele bat în poartă ori bat pământul, urând, în
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
mâna și, aruncând în toate părțile pe casă, curte, pivniță, urează: Să crească, Să înmulțească, La mulți ani ea să înflorească! Câte cuie pe casă, Atâția galbeni pe masă, La anul și la mulți ani! Este interesant, la versurile micilor, colindători, că, deși este vorba de Ajunul Crăciunului și de Crăciun, totuși, deseori, ele se încheie cu urarea “La anul și la mulți ani!”, fapt ce demosntrează că sărbătoarea Crăciunului este simțită ca an nou. De altfel, prin Banat, Anul Nou
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
variată de colinde precum poporul român. Colindele interpretate magistral de Corul Madrigal au uimit întrega lume... După ani lungi de uitare și interzicere, cântecele de stea ies iarăși la lumină ca florile de cireș primăvara. Steaua Între Crăciun și Bobotează, colindătorii umblă cu steaua, obicei de demult. Luminoasă și întocmai cu meșteșug, steaua e compusă din speteze de brad îmbrăcate cu hârtie albă, iar înăuntru se află aprinsă o lumânare de seu. Se zărește înfățișată ieslea în care s-a născut
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
tot spunea: “Mergi, Crăciun, la împărat, Că-i târziu și-a înnoptat”, Ce ne-aduce Moș Crăciun? Tot ce e frumos și bun. Ia, sculați, boieri mari! Ia, sculați, boieri mari, Florile dalbe*, Sculați, voi, români plugari, Că vă vin colindători. Și v-aduc un Dumenezeu Să vă mântuie de rău; Un Dumnezeu nou născut Cu flori de crin învăscut. Dumnezeu adevărat, Soare-n raze luminat. Sculați, sculați, boieri mari. Sculați, voi, români plugari. Că pe cer s-a arătat Un
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Lui, ca unui Împărat Scump dar i-au cinstit. Aur, smirnă și tămâie, Mila Domnului să fie; Mila Lui cu lumea toată Și până-n vecie, Mila Lui cu lumea toată Și până-n vecie! Sculați, sculați boieri mari! Că vă vin colindători* Noaptea pe la cântători. Și v-aduc pe Dumenezeu Să vă mântuie de rău. Un Dumnezeu nou născut Cu flori de crin învăscut. Dumenzeu adevărat Soare-n raze luminat. *după fiecare vers se repetă: Florile dalbe, flori Sculați, gazde, nu dormiți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Să i-o ducem lui Hristos, Raza soarelui, floarea soarelui Săne fie de folos. Veselește-te, domn bun Veselește-te, domn bun Că vă vin și junii buni. Florile dalbe, flori de măr, Florile dalbe, flori de măr Junii buni, colindători, Ciocanind pe la chietori. Așa mândru 'mpodobiți, Cum suni pomii înfloriți, Cât în casă au venit, Casa toat' s-a veselit. Daru, daru ce și aducu? Crucea sfanta 'n mâna stângă, Și de a dreapta, busuiocu. Și la brau, un spic de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
poartă la Țaringrad, Ziurel de ziuă Șade un Fecior de Împărat, Ziurel de ziuă... Veselește-te, domn bun Veselește-te, domn bun Că vă vin și junii buni. Flori dalbe, flori de măr, Flori dalbe, flori de măr,* Junii buni, colindători, Ciocănind pe la chietori. Așa mândri-mpodobiți, Cum sunt pomii înfloriți. Cât în casă au venit, Casa toat’ s-a veselit. Dar, dar ce-și aduc? Crucea sfântă-n mâna stângă. Și de-a dreapta busuioc Și la brâu un spic de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ieslea lui Păstorii de la stână, Și îngerii din cer cântând, Cu flori de măr în mână. De ce sunt veseli toți acum? E sărbătoare de Crăciun. E ziua în care ne-a sosit Din cer copilul sfânt iubit Pe drum numai colindători Cu steaua în mii de culori Și pe la case din Ajun Umblă iubitul Moș Crăciun. Moș Ajunul A bătut la ușa noastră Moș Ajunul Să ne-aducă veste nouă Cum că mâine e Crăciunul Am tras repede zăvorul De la ușa
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
rămasă va fi consumată de cei ai casei, pe stomacul gol. Crăciuneii reprezintă jertfa divinității. Pregătiți din aluat dospit, Crăciuneii sau colacii de Crăciun, în formă de stea sau de potcoavă, sunt făcuți cu tot sufletul, pentru a fi dăruiți colindătorilor împreună cu un bănuț sau oferiți de pomană pentru sufletul celor trecuți în lumea drepților. Ingrediente: 2 kg de faină, 125 ml ulei, 100 g drojdie, o linguriță cu zahăr, parf de sare, apă cât cuprinde aluatul. Mod de preparare: punem
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
se așază într-o tavă unsă cu untură sau margarină. Se lasă la dospit un sfert de oră, apoi se coc la foc moale, până se rumenesc. În unele zone ale țării, pogăcelele cu jumări sunt cel mai căutate de colindători, datorită gustului lor extraordinar. Vin fiert, la gura sobei. “Să bei din căni de lut cu gura stâmtă vinul fiert, dulce și tare ce se transformă parcă într-un lichior devine o adevărată capodoperă”, spunea regretatul Radu Anton Roman. Iar
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de 30 de minute. Apoi pasează-i și completează cu apă fierbinte, până la un litru. Mănâncă supa puțin câte puțin, cu o linguriță. Masa de Crăciun în lume Se spune că de Crăciun stăm la masă cu Dumnezeu. Cu lumini, colindători, cozonaci și zahăr candel, cu oamnei fericiți și biserici pline de credincioși, veniți să se bucure de nașterea Măntuitorului. Să deschidem, așadar, împreună cartea cu îngeri, lăsându-i să poposească în casele noastre în seara de Moș Ajun și să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
când pe uliți nu-i decât colindă, Coboară șirul de mărgele de pe grindă Și-l scutură deasupra lumii ninse Și-atunci, pe -omătul neted pe câmpie, Un cald reflex trandafiriu stau să se ivească zorii Și râd și se-ncălzesc colindătorii. Colindătorii de George Coșbuc Cad fulgii mari încet zburând, Și-n casă arde focul, Iar noi pe lângă mama stând De mult uitarăm jocul. De mult și patul ne-așteapta, Dar cine să se culce? Rugată, mama repeta Cu glasul ei cel
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
pe uliți nu-i decât colindă, Coboară șirul de mărgele de pe grindă Și-l scutură deasupra lumii ninse Și-atunci, pe -omătul neted pe câmpie, Un cald reflex trandafiriu stau să se ivească zorii Și râd și se-ncălzesc colindătorii. Colindătorii de George Coșbuc Cad fulgii mari încet zburând, Și-n casă arde focul, Iar noi pe lângă mama stând De mult uitarăm jocul. De mult și patul ne-așteapta, Dar cine să se culce? Rugată, mama repeta Cu glasul ei cel dulce
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
mere, dar și cu bani. Cel mai așteptat obicei era și a rămas „Colindatul”. Se colinda din noaptea și până în dimineața ajunului Crăciunului. Băieți și fete de la 7 până la 14- 15 ani se organizau în cete de circa 10- 15 colindători. Ceata avea un conducător, acesta fiind un băiat mai mare. Fiecare colindător avea câte un băț 46 pentru a se apăra de câini și câte o traistă mare agățată cu două „băieri” (mânere mai lungi) pe după gât. De regulă
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
rămas „Colindatul”. Se colinda din noaptea și până în dimineața ajunului Crăciunului. Băieți și fete de la 7 până la 14- 15 ani se organizau în cete de circa 10- 15 colindători. Ceata avea un conducător, acesta fiind un băiat mai mare. Fiecare colindător avea câte un băț 46 pentru a se apăra de câini și câte o traistă mare agățată cu două „băieri” (mânere mai lungi) pe după gât. De regulă ceata se forma la una din casele colindătorilor. Până la ora plecării gazda
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
băiat mai mare. Fiecare colindător avea câte un băț 46 pentru a se apăra de câini și câte o traistă mare agățată cu două „băieri” (mânere mai lungi) pe după gât. De regulă ceata se forma la una din casele colindătorilor. Până la ora plecării gazda (unde se forma grupul de colindători) servea cu boabe de porumb fierte, peste care se punea zahăr sau nucă măcinată sau pisată. Începând cu ora 20, iar în anii mai vechi, după cântatul cocoșilor de miezul
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
pentru a se apăra de câini și câte o traistă mare agățată cu două „băieri” (mânere mai lungi) pe după gât. De regulă ceata se forma la una din casele colindătorilor. Până la ora plecării gazda (unde se forma grupul de colindători) servea cu boabe de porumb fierte, peste care se punea zahăr sau nucă măcinată sau pisată. Începând cu ora 20, iar în anii mai vechi, după cântatul cocoșilor de miezul nopții, cetele porneau prin sat luând casele la rând. De
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
venit să colindăm Pe la case să urăm, Maica Domnului s-ajute La covrigi și la nuci multe, Bună dimineața, la moș ajun” Acum repertoriul s-a îmbogățit cu alte colinde învățate la școală sau din mass media. Gazdele așteptau pe colindători cu darurile pregătite așezate în trecut în sită, iar acum în coșuri împletite din răchită, împodobite cu ștergare populare. Darurile constau în covrigi, nuci, mere, bomboane sau zahăr cubic. Uneori colindătorii făceau urări suplimentare care sunau cam așa: „Câtă șindrilă
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
la școală sau din mass media. Gazdele așteptau pe colindători cu darurile pregătite așezate în trecut în sită, iar acum în coșuri împletite din răchită, împodobite cu ștergare populare. Darurile constau în covrigi, nuci, mere, bomboane sau zahăr cubic. Uneori colindătorii făceau urări suplimentare care sunau cam așa: „Câtă șindrilă pe casă, Atâția galbeni pe masă”. Din conținutul unei astfel de urări, rezultă vechimea acestui obicei. În unele situații ceata de colindători era invitată în casă pentru a se încălzi, unde
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
în covrigi, nuci, mere, bomboane sau zahăr cubic. Uneori colindătorii făceau urări suplimentare care sunau cam așa: „Câtă șindrilă pe casă, Atâția galbeni pe masă”. Din conținutul unei astfel de urări, rezultă vechimea acestui obicei. În unele situații ceata de colindători era invitată în casă pentru a se încălzi, unde în afară de darurile obișnuite colindătorii erau serviți și cu ceva cald. Era o rușine să nu primești colindătorii. La fel și astăzi. De aceea gospodinele nu au timp de somn în această
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
care sunau cam așa: „Câtă șindrilă pe casă, Atâția galbeni pe masă”. Din conținutul unei astfel de urări, rezultă vechimea acestui obicei. În unele situații ceata de colindători era invitată în casă pentru a se încălzi, unde în afară de darurile obișnuite colindătorii erau serviți și cu ceva cald. Era o rușine să nu primești colindătorii. La fel și astăzi. De aceea gospodinele nu au timp de somn în această noapte. Ele primeau câte 10- 20 cete în trecut, acum mai puține din cauza
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]