1,048 matches
-
considerând - 1 Răspunsurile subiecților arată că prepoziția pe a fost preferată în puține situații (5 contexte, din 41). Asta ar putea însemna că: (a) extinderea se produce mai mult în limbajul jurnalistic și politic; (b) extinderea se produce în registrul colocvial, ancheta fiind relevantă pentru registrul scris și limba literară. Într-o etapă ulterioară, ar trebui completată ancheta cu o statistică pe corpusuri de română vorbită, în care să fie înregistrat limbajul familiar, colocvial. 1 Vezi M. Drăganu, Morfemele românești ale
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
politic; (b) extinderea se produce în registrul colocvial, ancheta fiind relevantă pentru registrul scris și limba literară. Într-o etapă ulterioară, ar trebui completată ancheta cu o statistică pe corpusuri de română vorbită, în care să fie înregistrat limbajul familiar, colocvial. 1 Vezi M. Drăganu, Morfemele românești ale complementului în acuzativ și vechimea lor, București, [Monitorul Oficial], 1943; L. Onu, 1959, L'origine de l'accusatif roumain avec P(R)E, în Recueil des études romanes, IXème Congrès International de Linguistique
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
era să întrebăm, să ne întrebăm. De fiece dată ochii lui, mari, arătau uimire, lărgime de cer, primitoare. În spiritul maieuticii socratice provoca lecțiile noastre de zbor, la care rațiunea, experiența, imaginația, afectivitatea își corespundeau. În privirea vulturească și cald colocvială totodată, atingeai starea când scurtimea - cuantificabilul, exactitatea, precizia, formula - devenea prelungire, articulare și șlefuire de diamant viu, de lumină (corpuscul și undă) și caracter (Heraclit). Părintește și strategic ne punea în gardă, ne atrăgea și ne exersa atenția - această stare
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
asociate unui comportament sintactic specific. În ciuda relativei sale marginalități, adjectivul pronominal invariabil alde prezintă un mare interes întro tipologie generală a indefinitelor 1, dar și într-o descriere a tendințelor actuale din domeniul operatorilor impreciziei. În limba actuală, în limbajul colocvial curent, alde a păstrat toate valorile deja înregistrate în limba mai veche și în graiuri, adăugându-le însă unele noi. Uzul său s-a extins ca urmare a interferențelor de registre (prin prezența elementelor populare și colocviale în limba presei
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
actuală, în limbajul colocvial curent, alde a păstrat toate valorile deja înregistrate în limba mai veche și în graiuri, adăugându-le însă unele noi. Uzul său s-a extins ca urmare a interferențelor de registre (prin prezența elementelor populare și colocviale în limba presei, în limbajul standard etc.) și a unei tendințe de specializare a mijloacelor de marcare a distanței ironice. În cele ce urmează, ne propunem să urmărim funcționarea operatorului alde în limbajul presei și în comunicarea prin internet, comparând
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
apuce să verifice, să lanseze zvonuri ("Evenimentul", 10.V.2002); Îl "cercetam" și eu pe Țugui și pe alții de-alde el (suporteri.ro); nu de ăștia de-alde noi, mereu nostalgici, complexați (conexiuni.net). În forma scrisă a limbajului colocvial actual, construcția cu formele pronominale de acuzativ, impuse de prepoziția de, este frecventă. Mai rar, pronumele de persoana I și a II-a singular apar și cu forma de nominativ: d-alde eu sau Aliosha (fanclub.ro); o chindie cu
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
loc, Soroca-i spune, unde alde tine se strâng la stabor (gandul.info, 26.I.2008). 2.2.3. (De +) alde + pronume demonstrativ (formă de singular sau plural) Folosirea secvențelor (de-)alde ăștia, (de-)alde ăia e destul de frecventă în limbajul colocvial actual. Demonstrativul apare cel mai adesea la plural, pentru a exprima un sens clasificator. În același timp, forme ca ăștia, ăia exprimă în mod curent o calificare determinată contextual, așa că diferențele pragmasemantice între folosirea sintagmei cu de și folosirea celei
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
cu unele construcții străine, dar mai ales incompatibilitatea - producătoare de efecte umoristice - a conotațiilor stilistice: Nu se poate traduce totul. Traduci McDonald's cu Alde Donald? (lumea3w.20m.com). Aceste asocieri - care se explică prin apropierea limbajului publicistic de stilul colocvial - pot constitui totuși și un semn al tendinței de pătrundere a lui alde în limbajul standard. 3.2. Structuri sintactice Se constată că alde își lărgește, în limba actuală, capacitatea de combinare cu substantive comune (3.2.1), dar și
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
Borodin ("Contrafort", nr. 123-124, 2005); cei alde Gheorghe Ivanovici (ibid., nr. 111-112, 2004); pentru cei alde tine (moldova.net) etc. 4. CONCLUZII Pe baza unui corpus de texte recente, s-a putut constata că în limba actuală standard (cu note colocviale) se întâlnește destul de rar valoarea regională (populară) a lui alde, de desemnare globală a unui grup familial, fiind, în schimb, mult mai prezentă desemnarea "clasificatoare" ("categorizantă", comparativă, adesea depreciativă): (de-)alde N = "cei de felul lui N", "unii ca N.
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
gramatical, alde prezintă o tendință de specializare ca echivalent al lui ca, având în anumite construcții valoarea de conector comparativ. Operatorul alde aparține unui inventar bogat de mijloace ale impreciziei convertite în mărci ironice, ilustrând o trăsătură caracteristică a limbajului colocvial și a celui din mass-media. 1 Alde a fost considerat de Hasdeu, în 1886 în Etymologicum Magnum Romaniae, "un idiotism românesc, foarte anevoie de tradus în orice altă limbă" (Hasdeu 1998: 611). 2 Corpusul ziarului "Evenimentul zilei" (EZ, arhiva disponibilă
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
clasici în această bibliotecă. Fiind fixat și recunoscut în mod convențional, suportul nominal inițial al sintagmei nu mai acționează direct în procesul descifrării semnificației, dar rămâne recuperabil într-un plan secund. Simpla frecvență a ocurențelor de acest tip în limbajul colocvial este suficientă, de multe ori, pentru reactualizarea sintagmei inițiale, fără confuzii sau pierderi de semnificație: Românii sunt lideri la consumul de spirtoase ("Ziua", 2006) [băuturile spirtoase] Un maidanez a ucis un japonez (JN, 2006) [un câine maidanez]. 2.2. Tiparul
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
jucător este o onoare să fie convocat la națională [echipa națională]. Luăm un alt exemplu din sfera politică electorală, adjectivul substantivizat parțiale, utilizat numai la plural, cu sensul de rezultate preliminare ale alegerilor. Termenul are un sens distinct în limbajul colocvial studențesc, de examene, și, numai în această situație, este posibil și singularul, parțial: PSD câștigă parțialele și se gândește la anticipate [alegerile parțiale] Se apropie perioada parțialelor; săptămâna asta am parțialul de fizică [examenele parțiale]. 5.1.2. O categorie
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
forme de singular corespondente: unul de genul masculin (un tipizat) și altul de genul feminin (o tipizată). Chiar și pentru anticipate, termen care părea a trimite fără echivoc numai la plural, la alegerile anticipate, s-a construit un feminin singular, colocvial, anticipată 16: În plină iarnă și în Postul mare al Crăciunului, parlamentarii opoziției s-au săturat de muncă și vor să mai stea pe la casele lor pe gânduri, cum s-o pună de-o anticipată (Internet, 2006) Anticipata, mâine-i
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
cap cu o "compensată" sau o legătură de lobodă ("Tricolorul", 2006). Exemplele oferite, prelevate din presa recentă sau de pe site-uri oficiale, pot fi legitimate, cu observația că utilizarea lor (mai ales a celor din urmă) este legată de forma colocvială a limbii. Admitem o anumită preferință a vorbitorilor pentru formele de plural, ceea ce nu implică însă statuarea acestora ca pluralia tantum: (băuturi) răcoritoare/energizante, (raze) ultraviolete, (substanțe) anabolizante/fortifiante/halucinogene/interzise/explozibile/radioactive/narcotice/stupefiante, (melodii) populare/lăutărești/spaniolești, (gaze
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
bastoanele jandarmilor și lacrimogenele nu și-au mai făcut efectul, pompierii au atacat cu tunurile de apă ("Gândul", 2006) Isteria radioactivelor a cuprins internetul. 5.2.2. Foarte prezente în limbajul publicistic sunt formele singularia tantum. Sunt curente în limbajul colocvial unitățile reduse din structurile cu numele limbilor (franceză, engleză, latină) sau cu disciplinele de învățământ (civică în loc de cultură civică, tehnologică în loc de educație tehnologică). Pe același tipar, se înregistrează și alte substantivizări: Ana are teză la română și are de învățat
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
observația lui Guțu Romalo referitoare la tendința de extindere a lui doar. Tendința a fost semnalată acum mai bine de 30 de ani și se manifestă deocamdată în stilul jurnalistic, de unde se va extinde, probabil, cu repeziciune și în stilul colocvial. 2. ASPECTE SEMANTICE 2.1. Elementele numai și doar, cunoscute în tradiția gramaticii românești ca aparținând clasei semiadverbelor (Ciompec 1985), sunt descrise în teoriile mai recente ca particule focale restrictive (engl. restrictive focus particles − König 1991) sau modificatori ai focusului
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
comunismului povestită pentru bolnavii mintal, Matei Vișniec, Paparazzi sau istoria unui răsărit de soare avortat. Pentru stilul jurnalistic am selectat din CLRV 22, Adevărul, Capital, Cotidianul, Dilema Veche, Evenimentul zilei, Formula As, precum și scripturile de la Realitatea TV și ProTv. La "colocvial" au fost cuprinse corpusurile de limbă vorbită, CORV și IVLRA vol. 1, precum și forumurile site-urilor Cotidianul, Evenimentul zilei, Gândul, Pro-Bike și Radio Guerrilla. 2 180 de ourențe pentru numai, față de 185 pentru doar. 3 Predominant la Paul Goma, Adrian
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
genitivul acestor substantive se marchează sintagmatic: aceste cover-girl, unei call-girl, trei fondue. 3.1.7. Tipul flexionar Ø-e este reprezentat de un substantiv: babysitter, babysittere. Acesta are finală consonantică, fiind omonim cu substantivul masculin la N-Ac singular. În registrul colocvial, a fost creată o formă de singular N-Ac care se conformează tiparului productiv ă-e: babysitteră. 3.1.8. Tipul flexionar a-i este reprezentat de un substantiv: perestroika, având două variante de G-D: perestrokăi/perestroicii. 3.1.9. Tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
actuale. Tipurile flexionare apărute foarte recent, prin împrumuturi, sunt slab reprezentate în raport cu tipurile flexionare vechi, cele mai productive tipuri flexionare fiind ă-e la feminin și Ø-i la masculin 18. Statistica este relevantă pentru varianta normată a limbii literare, limbajul colocvial înregistrând mai multă variație 19. 5. ANEXĂ Am făcut o anchetă pentru a testa preferința vorbitorilor pentru formele care sunt date ca variante libere în DOOM2 sau forme care circulă în uz ca variante (nefiind trecute și în DOOM2). Am
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
Pampers, he gets a rash., metropolitan mama.net, 2008). 15 Vezi Pană Dindelegan, în acest volum, p. 16 Alternanțele fonetice se aplică în toate situațiile: bodyguarzi/bodigarzi, byți, hotdogi, pamperși, pounzi, stewarzi. 17 Homeless are, în limba vorbită, în registrul colocvial, o formă de plural cu desinența -i și alternanță consonantică: homeleși. 18 Vezi și Pană Dindelegan, în acest volum, p. 19 Vezi și Dragomirescu (2005). 20 Din motive extralingvistice, am făcut o selecție între formele pe care le-am testat
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
ei, cuprinde: * Factorii ( actorii/personajele/agenții) comunicării; * distanța dintre aceștia; * dispoziția așezării lor (ambele sunt importante pentru precizarea particularităților canalului de transmitere a mesajului); * cadrul și contextul instituțional al comunicării, ceea ce imprimă, automat, un anumit tip de cod: oficial, mass-media, colocvial, didactic, secret etc.; * situația enunțiativă (interviu, dezbatere, lecție, sesiune științifică etc.); * repertoriile active sau latente ale emițător receptorilor; * retroacțiunile practicate; * elemente de bruiaj (zgomotele). Pentru fiecare dintre acestea, comunicarea în clasă are specificul său, determinat de cadrul instituțional în care
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
mici excepții, este selectat indiferent de trăsăturile fonetice ale finalei radicalului, de condiționări stilistice sau de altă natură 31. Tiparul în -uri este general, în cazul preluărilor accidentale, așa cum indică materialul conținut în Ștefănescu, Corpus, 2002, care înregistrează limbajul informal, colocvial, al jargonului informaticii ("computereza"): pierd rooturile ălea, va adăuga un plus de hârâială [...] trackurilor voastre, să mai bag alea de ascuns logurile, uiți că bitmapurile mănâncă memorie, pe o serie de noi screenshoturi, a revoluționat industria chipseturilor video, trimit crackuri
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
deictice printre fenomenele de oralitate și insistă asupra preciziei în desemnarea anaforică (relație clară, nonambiguă cu un antecedent/subsecvent plasat cât mai aproape de pronume; cf. Avram 1986: 176). Analiza corpusului de limbă vorbită a demonstrat însă că, adesea, în interacțiunile colocviale, pronumele personale, demonstrative, relative nu trimit cu precizie la antecedenți/subsecvenți din discurs sau la entități ușor accesibile deictic în situația de comunicare; fenomenul se întâlnește în vorbirea persoanelor cu diverse grade de instrucție și de vârste diferite. Anaforicitatea/deicticitatea
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
cuantificatorilor Cuantificatorii din limba română intră atât în opoziții logico-semantice (cuantificare universală/existențială, animat/inanimat, distributiv/nondistributiv, legat/nelegat discursiv etc.; vezi GALR I: 253 ș.u.), cât și în opoziții de registru (scris/vorbit) sau stilistice (literar/popular, literar/colocvial, actual/arhaic). Valorificarea contextuală a acestora din urmă îndepărtează nehotărâtele de rolul lor de bază, încărcându-le cu valori discursive suplimentare: ironie, duplicitate, complicitate, dezaprobare, indignare, critică, acuzație, reproș etc.: v-a scos din țâțâni cevașilea?; puțină apă, ceva căldură
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
de imagine pe care vorbitorul l-ar putea aduce interlocutorului său: care-i treaba cu oltchimul nostru (116); mă întreabă șeful nostru (114); ce-am făcut noi cu dosarul lor (114). 3.6. Reflexivul inerent Observarea listei verbelor reflexiv-inerente, predominant colocviale, populare sau marcate afectiv (a se bosumfla, a se burzului, a se căciuli, a se codi, a se cruci, a se gudura, a se holba, a se iți, a se izmeni, a se lăfăi, a se mândri, a se mocăi
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]