2,623 matches
-
rezultatul unei infecții cu bacterii anaerobe. Placa dentară pare să fie sursa acestor bacterii, în special la pacienții cu boală periodontală. Acești pacienți prezintă un număr mare de bacterii subgingivale, în special specii anaerobe. Există câteva mecanisme propuse care explică colonizarea orofaringelui la pacienții susceptibili. În primul rând, pacienții imunocompromiși, cum sunt diabeticii și alcoolicii, au un risc mai mare de colonizare cu astfel de specii. Acești pacienți au un risc mai mare de aspirare și pentru afecțiunea periodontală. Astfel, placa
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Acești pacienți prezintă un număr mare de bacterii subgingivale, în special specii anaerobe. Există câteva mecanisme propuse care explică colonizarea orofaringelui la pacienții susceptibili. În primul rând, pacienții imunocompromiși, cum sunt diabeticii și alcoolicii, au un risc mai mare de colonizare cu astfel de specii. Acești pacienți au un risc mai mare de aspirare și pentru afecțiunea periodontală. Astfel, placa bacteriană a acestor subiecți poate deveni un rezervor de infecție pentru ariile distale ale tractului respirator. În al doilea rând, igiena
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
de infecție pentru ariile distale ale tractului respirator. În al doilea rând, igiena orală precară poate determina o modificare a plăcii bacteriene și a nivelului de enzime proteolitice. Aceste enzime proteolitice pot modifica caracteristicile suprafeței mucoasei, rezultând o creștere a colonizării cu bacterii patogene. S-a dovedit legătura între igiena precară orală și pneumonia de aspirație la pacienții în vârstă. Așa cum am menționat mai sus, un număr mare de studii au sugerat că infecțiile orale, în special periodontita, reprezintă un factor
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
ca protectoare, iar îngrijirea dentară ca potențial riscantă pentru pacienții cu risc de endocardită infecțioasă, dar această viziune este foarte controversată. În etiopatogenia endocarditei infecțioase trebuie discutate câteva aspecte privând leziunile cardiace preexistente, poarta de intrare, agenții infecțioși, precum și mecanismele colonizării endocardului. Leziunile preexistente ale endocardului (congenitale sau dobândite) - de obicei subacută, sunt: •Valvulopatii reumatismale •Proteze valvulare, șunturi sau conducte sistemico - pulmonare •Cardiopatii congenitale (! DSA; defecte corectăte) •CMHO •PVM (+ RM) •EI în antecedente •indivizii cu abuz de droguri iv. Porți de
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
pe baza aspectului clinic, de către medicul dermatolog, dar, de asemenea prin examen micologic direct, cultură pe medii speciale, iar la nevoie se poate face fungigrama. Examenul de laborator nu poate fi interpretat în afara contextului clinic întrucât Candida reprezintă un saprofit, colonizarea mucoasei bucale, vulvo-vaginale sau peniene, și a anumitor zone ale pielii fiind fercvent întâlnită în mod normal. Forme clinice - AFECTĂRI MUCOASE: Candidoza bucală: infecția mucoasei bucale în întregime, parțial sau doar a părții dorsale a limbii (glosita), se manifestă cel
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
ministerii de resort. De azi nainte vom avea unul care-n momentele când nu va tăia bondarilor frunze se va ocupa în special cu toate cestiile lucrative: cu interesele lui Strusberg, cu răscumpărările, cu împămîntenirea en masse a ovreilor, cu colonizarea țării cu nemți, cu sporirea lefurilor și cu alte lucruri și plăcute, și folositoare. Noi, poporul românesc de plugari, păstori și prisăcari, am fi avut în adevăr nevoie de un ministeriu al nostru special: de un ministeriu al agriculturii și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
determină soarta acestui popor; ba sunt mulți oameni cărora le e indiferent ce oameni vor locui pe acest pămînt: greci, nemți, bulgari, numai espresia geografico - politică a țării să fie aceeași. Pentru aceștia de ex. e indiferentă încetățenirea evreilor sau colonizarea țării cu nemți. Dar pentru istoric nu e indiferent. Istoricul va trebui să constate că există o luptă, fără conștiință poate, fără claritate de vederi, dar o luptă de rasă între elementele autohtone ale țării și între cele scurse după
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
diferite. Unii înscriu la pierdere Basarabia, alții la câștig Dobrogea; unii glorifică ridicarea numelui român; alții regretă, nu fără cuvânt, că un instrument de drept public ca Tractatul de la Berlin deschide înăuntrul nației glorificate calea unei imense și adesea imunde colonizări străine. Sunt deja un milion de străini în România și se înmulțesc pe zi ce merge. Daca în urmărirea scopurilor politice ale românilor ardeleni repetarea unor aserțiuni neîntemeiate contra conservatorilor din România e de un folos practic, trece-o și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
rețeta e infailibilă. E adevărat că, sub un regim economic și politic ca al nostru, bulgarii se vor duce pe apa Sâmbetei; dar cine va sta, va fi dinastia domnitoare asupra aceluiași număr de chilometri patrați, un fertil teren de colonizare pentru prisosul populațiilor din Apus. [22 - 23 iunie 1881] ["CU SAU FĂRĂ CUVÎNT... "] Cu sau fără cuvânt s-a vorbit atât de mult în ziarele noastre contra foastei admnistrații a căilor ferate române, deși, în decurs de atâția ani de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
care e totdeuna o civilizație superioară. Se urmează însă din contra. Dintr-o țară cu populație rară cum e Ungaria emigrează mii de oameni pe an în... America; populațiile pământene scad la număr și sărăcesc; încît evreii de la "Pesther-Lloyd" propun colonizarea șesurilor cu nemți. Și, cu toată starea aceasta de lucruri, maghiarii vor să silească pe oameni de-a deveni maghiari? Este aceasta cu putință? S-a văzut vrodată ca o minoritate incultă și săracă să-și impună naționalitatea sa altor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
păr și renunsă chiar la condisiile lor de existensă în favorul străinătăsii, credem că injuriile aduse Serbiei, departe de-a constitui o pagubă, constituie un merit pentru ea și dovedesc că rezistă cu mai multă conștiinsă de sine politicei de colonizare și exploatasie decât alte țări vecine pretinse mai civilizate. Singura noastră intensie era deci de-a face cunoscute cititorilor aceste rele dispozisiuni. Se 'nselege că nu aprobăm deloc maniera injurioasă cu care se tratează poporul și dinastia Serbiei, cauză pentru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în ele vicii și a trăi din satisfacerea acestor vicii. Iată cum s-au născut cestiunea izraelită, o cestiune comună nouă, Rusiei de sud, Galiției, Bucovinei, Maramureșului și unor anume regiuni din Ardeal și Țara Ungurească. Propunerea de agricolizare, de colonizare a Dobrogei cu izraeliți cari să devie plugari, ar fi în adevăr bună și admisibilă. Pământul aluvial al gurilor Dunării e de o fertilitate nemăsurat de mare și aproape vergin. Politica esperimentală fiind permisă în asemenea împrejurări, propunerea "Fraternității " are
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mai puțin evidentă. Parte din aceste politici demografice, În afara realităților pe care le relevau, aveau În subsidiar și acoperire doctrinară făcând parte din unele ideologii ale timpului și care nu rareori ascundeau tendințe de deplasare a populației În scop de colonizare sau cucerire. Cum Însă cursul evenimentelor demografice nu mai este la discreția forțelor coercitive, iar războaiele au diminuat semnificativ potențialul reproductiv, succesul acestor politici a fost nesemnificativ și nu rareori contraproductiv. Frânele malthusiene, operante mai ales În vechiul regim demografic
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ceea ce s-a numit secolul american. Celălalt mare demers, dar mult mai specific, este cuprins într-un proiect finanțat de CNCSIS-UEFISCSU, privitor la translații culturale semnificative între SUA și România, nu numai sub forma unor receptări pasive și mecanice de colonizare prin figuri iconice și brand-uri într-o vastă narațiune a imperialismului cultural american, ci de apropriere, reciclare și negociere, de considerare critică a impactelor și a unor forme de răspuns, a opțiunilor în raport cu alteritatea constitutivă în procesele complexe de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
America, problema este dacă ceea ce spune are vreo noimă, nu are, așa că e bine să revenim la oile noastre, la identitatea americană, așa cum o percep și alții, legând începuturile cu ceea ce se petrece azi. Voluntarismul caracteristic perioadei pionierilor eroici, al colonizării Americii, amestec de individualism protestant și de simț al comunității, stimulat de lupta cu greutățile, obstacolele și primejdiile, luptă ce definește existența pe o frontieră în continuă redefinire, a fost reciclat, chiar în perioada politicilor multiculturale contemporane, de candidatul Barack
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Funhouse, 1968). The Sot-Weed Factor (literal, neguțătorul de tutun, dar un titlu inspirat este cel al traducerii lui Horia Florian Popescu, Iarba dracului) este o parodie ce prezintă personaje și situații în perioada prerevoluționară americană, mai precis perioada eroică a colonizării Coastei de est (în speță, Maryland), dintr-o perspectivă diferită de cea adoptată de discursurile istorice patriotice inspirate de excepționalismul american și de destinul manifest (vezi AMERICAN EXCEPTIONALISM și MANIFEST DESTINY). Giles Goat-Boy este povestea unui băiat crescut împreună cu caprele
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
-n Germania (unde islamul este a treia religie în stat), și-n Spania, și-n Marea Britanie etc. Dinamitarea familiei creștine în Europa și-n America a făcut ca în toate țările indicele demografic să fie negativ și să înlesnească noua colonizare a Occidentului de către "barbari". Nici Samuel P. Huntington și nici alți analiști nu sunt atât de siguri că în ciocnirea dintre Occident și Orient biruința va fi de partea celui dintâi 235. Credem că rivalitatea actuală, antiteză monstruoasă, dintre Occident
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
județe (Constanța și Tulcea), cei mai mulți erau români - 50 915 (32.41%), turcii și tătarii - 45 902, bulgarii - 30 643, iar comunitatea rușilor lipoveni număra 17 708 locuitori (V.M. Kogălniceanu). După aproape trei decenii, în 1908, în urma unui intens proces de colonizare, structura etnică a celor două județe dobrogene s-a schimbat radical, românii ajungând să depășească 50% din totalul populației regiunii (168 145 de etnici români dintr-un total de 320 167). Cu un număr de 47 310 locuitori, bulgarii constituiau
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
structurilor de putere.” În plan pedagogic, este vorba despre a conduce indivizii, nu grupurile de-a lungul unui proces de raționare critică, pentru a conștientiza structurile non-emancipatoare în care sunt prinși, fie că este vorba despre instituții sau chiar despre „colonizarea cotidianului” prin mass-media. Tot în acest grupaj poate fi introdus și P. Feire, cu Teoria conștientizării (1970), analiza sa focalizându-se mai mult pe raporturile sociale dintre clasa conducătoare (a coloniștilor) și cei oprimați, cu scopul de a-i abilita
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
structurilor de putere.” În plan pedagogic, este vorba despre a conduce indivizii, nu grupurile de-a lungul unui proces de raționare critică, pentru a conștientiza structurile non-emancipatoare în care sunt prinși, fie că este vorba despre instituții sau chiar despre „colonizarea cotidianului” prin mass-media. Tot în acest grupaj poate fi introdus și P. Feire, cu Teoria conștientizării (1970), analiza sa focalizându-se mai mult pe raporturile sociale dintre clasa conducătoare (a coloniștilor) și cei oprimați, cu scopul de a-i abilita
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
apuseni, În general, care călătoresc sau chiar rămân În Transilvania. Nu este vorba numai de militari, generali, Înalți funcționari imperiali sau alte apariții izolate spectaculoase (cazurile unui Eugeniu de Savoia sau Claude Florimond Mercy d'Argenteau), ci mai ales de colonizările din Banat, care implantează inclusiv vorbitori de limbă franceză În proximitatea satului românesc. La 1837, un călător francez, baronul d’Haussez, auzea Încă vorbindu-se, pe Mureș și Bega, „un patois amestecat cu nemțește și sârbește”, ceea ce arată o persistență
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
du sud-est de l’Europe au temps des guerres de l’Autriche avec la France”, În Revue Roumaine d’Histoire, XV, 1976, nr. 3. Georgescu, Vlad, Ideile politice și Iluminismul În Principatele Române. 1750-1831, Editura Academiei, București, 1972. Ghenadie, Ilie, „Colonizările În Banat În secolele XVIII-XIX”, În Analele Banatului, III, 1930. Ghinoiu, Ion, Vârstele timpului, Editura Meridiane, București, 1988. Ghitta, Ovidiu, Nașterea unei biserici. Biserica greco-catolică din Sătmar În primul ei secol de existență (1667-1761), Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001. Giddens
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1997, nr. 1-2. Turda, Marius (coord.), The Garden and the Workshop: Disseminating Cultural History in East-Central Europe, Central European University, Budapesta, 1999. Țighiliu, Iolanda, Societate și mentalitate În Țara Românească și Moldova. Secolele XV-XVII, Editura Paideia, București, 1997. Țintă, Aurel, Colonizările habsburgice În Banat (1716-1740), Editura Facla, Timișoara, 1972. Ungureanu, Mihai-Răzvan, „Granițele morale ale Europei. Despre morala cuplului În societatea românească la Începutul secolului XIX”, În Secolul 20, 1996, nr. 7-9. Vaida, Aurel, Revoluția de la 1848-1849 În nordul Transilvaniei, Editura Academiei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1737) rege al Neapolelui (1735-1759). Nicolae Stoica de Hațeg XE "Stoica de Hațeg" , op. cit., pp. 172, 185, 192-195). Francesco Griselini, Încercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei, Editura Faclo, Timișoara, 1984, p. 126 sqq. Ibidem, p. 150. Pentru colonizări, vezi A. Țintă, Colonizările habsburgice În Banat (1716-1740), Editura Faclo, Timișoara, 1972; Ilie Ghenadie, „Colonizările În Banat În secolele XVIII-XIX”, Analele Banatului, III, 1930; Nicolae Bocșan, Contribuții la istoria iluminismului românesc, Timișoara, 1986, pp. 20-21, 24, 38-39. Nicolae Iorga XE
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1735-1759). Nicolae Stoica de Hațeg XE "Stoica de Hațeg" , op. cit., pp. 172, 185, 192-195). Francesco Griselini, Încercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei, Editura Faclo, Timișoara, 1984, p. 126 sqq. Ibidem, p. 150. Pentru colonizări, vezi A. Țintă, Colonizările habsburgice În Banat (1716-1740), Editura Faclo, Timișoara, 1972; Ilie Ghenadie, „Colonizările În Banat În secolele XVIII-XIX”, Analele Banatului, III, 1930; Nicolae Bocșan, Contribuții la istoria iluminismului românesc, Timișoara, 1986, pp. 20-21, 24, 38-39. Nicolae Iorga XE "Iorga" , Istoria românilor prin
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]