711 matches
-
Miron Cozma a fost prima dintr-o secvență de șase acțiuni ale ortacilor care au zguduit serial fragila ordine democratică postdecembristă în curs de consolidare. Zvâcnirile socio-politice ieșite la suprafață cu ocazia primei mineriade din ianuarie 1990 au luat o coloratură etnică în martie același an la Târgu Mureș, unde românii și maghiarii s-au ciocnit violent în confruntări stradale (vezi secțiunea următoare despre acest subiect). Inflamată de declarațiile naționaliste emise și de autoritățile centrale, conflictul etnic consumat la Târgu Mureș
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
p. 105. 353 Catherine S. Cox, art. cit., p. 210 . (trad. n.) 354 Susan Signe Morrison, art. cit., p. 101. 355 Catherine S. Cox, art. cit., p. 211. (trad. n.) 356 Ibidem, p. 212. (trad. n.) 109 investi cu o coloratură sexuală, și textul astfel transformat provoacă o excitare erotică. [...] Melanjul dintre citatele patristice și descrierile experiențelor proprii dă un fel de erotică sanctificată, o exegeză biblică destinată plăcerii senzuale..” 357 Retorică sexuală este termenul propus de critica literară pentru a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
la care intuiește aceleași porniri, iar replica sa finală, plină de subtilitate și ironie (nu este o acuză directă) ni-l înfățișează ca pe un bun diplomat pentru propria cauză. Notele licențioase și amănuntele picante nu lipsesc, ele dau o coloratură comică, dezinvoltă, povestirea seamănă mai mult cu o anecdotă. Rigorile Evului Mediu au fost uitate, există o libertate firească în vorbire, viciul nu mai este un tabu, poate fi dezbătut și ironizat. Există și o alternativă feminină a situației reliefate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cultura societății; * accepțiunea artistică ilustrează caracterul estetic al gestului în toată splendoarea și naturalețea sa; * accepțiunea pedagogică prezintă caracterul educativ al gestului, care facilitează înțelegerea unităților de învățare; * accepțiunea semiotică relevă caracterul relațional și contextual al gestului. Analiza gestului sub coloratura unor accepțiuni diferite vizează îndreptarea către o definiție integratoare: semioza gestualității comunicative, care să cuprindă: gestul înnăscut, dobândit, personalizat, universal, cultural, estetic, educativ și contextual. Situația semiotică" (de semnificare) și ,,situația de comunicare gestuală" (de transfer a conținutului semnificativ) alcătuiesc
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Hugo, Les Chatiments" era încă la Adolf Axelrad și avea pe „Scoarța I titlul Biblioteca de lectură /S.Gross, Bârlad." * Gazeta de luni Gazeta de luni apare săptămânal în strada Lascăr Catargi numărul 49 Bârlad, la 8 februarie 1926. Are coloratură politică, deși nu‐ și declară programul. Va deveni gazeta Paloda, aparținând aceluiași partid politic ieșit învingător în alegerile din primăvara anului 1926 - Partidul Poporului. Făcând parte din acest partid, George Tutoveanu și Academia Bârlădeană a avut sprijinul publicistic al periodicului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
succedat ziarul Tutova. Dacă am reînviat vechea Palodă este că am găsit mai nimerit aces t titlu istoric pe care îl purtase una din vechile cetăți ale Daci ei, astăzi Bârlad - se spune în ziarul din 1 iulie 1892. Asupra coloraturii politice, ziarul din 9 iulie 1892 se declară, ca și în 1881, că aparține „liberalilo r convinși și încă din acei liberali care nu își schimbă fața”... De altfel Paloda din perioada 21 martie 1893 - 22 august 1893, poartă sub
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și, mai târziu, cu doctrinele socialiste, va obține o semnificație socială. La fel se întâmplă cu fraternitatea: toți oamenii sunt frați, deoarece sunt copiii aceluiași Tată. Această idee se laicizează și duce la solidaritate. Bunăvoința și-a păstrat mai mult coloratura creștină, dar ea poate fi o valoare-ghid fără a fi o credință religioasă. O serie de valori care gravitează în jurul acțiunii sociale, politice, umanitare, caritative, ca spiritul de întrajutorare, sacrificiul de sine, acțiunile dezinteresate au caracterizat mai ales creștinii, dar
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
urmă și intră în patrimoniul comun al europenilor și, implicit, al creștinilor. 7. Fericirea. Este, fără îndoială, o aspirație constantă, încă din zorii umanității. O observație simplă arată, totuși, că în viața obișnuită fericirea este eminamente fragilă. Ea primește o coloratură religioasă și se înscrie în eternitate. Fericirile din Evanghelie fac trimitere la lumea de apoi. Iisus spune că a venit pentru ca oamenii să aibă viață din belșug. Dar aceasta se întâmplă în Împărăția Tatălui. Ideea creștină că această fericire nu
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
a întâmplat cu sumele împrumutate. A prezenta o situație drept mai gravă decât este viciază judecata. În loc să descriem datele problemei ținând cont de toate elementele constitutive, am anunța catastrofe. Dezbaterile ecologice (despre armamentul nuclear, încălzirea climei) abun-dă în predicții funeste. Coloratura ghidează alegerea cuvintelor, pentru a de-semna un fenomen. Să luăm cele trei concepte de concurență, competiție, emulație. Acestea conferă subiectului dezbaterii o coloratură diferită: concurența ne face să ne gândim la lupta necruțătoare dintre firme pe piață, competiția evocă
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
elementele constitutive, am anunța catastrofe. Dezbaterile ecologice (despre armamentul nuclear, încălzirea climei) abun-dă în predicții funeste. Coloratura ghidează alegerea cuvintelor, pentru a de-semna un fenomen. Să luăm cele trei concepte de concurență, competiție, emulație. Acestea conferă subiectului dezbaterii o coloratură diferită: concurența ne face să ne gândim la lupta necruțătoare dintre firme pe piață, competiția evocă participanți la cursă, care vor toți să fie cei dintâi, emulația instituie savanți simpatici, care aspiră să descifreze o enigmă. La fel, într-o
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
dominant anxioase fie dominant euforice, așa cum se poate vedea mai jos: Polul anxios Polul euforic - anxietate severă cu idei delirant halucinatorii; - idei paranoide, anxioase, de persecuție și distrugere; - iluzii și halucinații conforme cu starea de afect; - tulburări perceptive fizice cu coloratură afectivă; - idei de auto-sacrificiu pus în serviciul altora; - fluctuații rapide între anxietate și euforie. - dispoziție extatică cu idei misionare și mesianice; - iluzii și halucinații cu conținut conform cu dispoziția afectivă; - expresie mimică euforică, gesturi și mișcări patetice. 2) Psihozele confuzive excitant-inhibante
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lui Tudor Arghezi), Liviu Rebreanu, Al. A. Philippide, nu fără a fi exprimate pe alocuri rezerve față de sămănătorism și gândirism. Eseistica, de factură diversă, și publicistica literară și artistică, foarte bogată, chiar și după anul 1929, când revista își pierde coloratura pronunțat avangardistă și redevine eclectică, este susținută, ca și poezia, și de scriitori din afara grupării, precum Mihail Sebastian, Tudor Arghezi și, sporadic, Panait Istrati, Constantin Noica. Specificul avangardist al publicației angajate în impunerea unui nou curent artistic este mai transparent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
cu replicile interlocutorului, autorul cu naratorul. Nostalgia, cauzată de „imposibila întoarcere” la mentalitatea și simțirea arhaică, este preponderentă și în romanul Sufletul nostru dintâi (1984), un fel de poem în proză cu alură memorialistică și presărat cu elemente fantastice de coloratură neoromantică, figurând un peisaj état d’âme antropomorfizat. Intenția regăsirii de sine, nutrită și de nevoia confesiunii, trădează propensiunea spre interogație și relativizare a celui care își caută „sufletul dintâi”. Factura autobiografică a textului este susținută de apelul la doi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288688_a_290017]
-
de anxietate (Hamilton, Tyrer) pot releva gradul de intensitate al anxietății, dar nicodată diferențierea celor 2 parametri: inhibiția și anxietatea. Studiile și cercetările efectuate demonstrează că etimologia anxietătii rămâne, Încă, un domeniu al controverselor și ipotezelor. Ca reactivitate psihologică de coloratură anxiogenă apar relevante evenimente traumatogene cum ar fi: moartea, divorțul, emigrarea, etc. Potrivit concepției psihianalitice, anxietatea este provocată de exigențele pulsionale care asediază Eul ce se apară. Post freudiștii consideră că anxietatea este indicele nehotărârii subiectului În raport cu obiectul și În funcție de
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
Nu reveni, te rog, că de-abia se liniștise un pic Andreea Marin!. 26 noiembrie 2009 Franța medievală credea în miracole, iar noi, ca bravi francofoni, nu ne-am depărtat, se pare, de Evul de Mijloc, fie doar și prin coloratura mistică cu care însoțim afacerile publice care ar trebui guvernate, prioritar, de rațiune, echilibru și bun-simț. Cum campania electorală pentru președinție a intrat în faza acută, cu înțepături, leșinuri și febră, m-am gândit că un exorcism rapid și răcoritor
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
omului. Articole de orientare religioasă vin din partea câtorva înalți prelați: Nicolae Bălan, Policarp Morușca, Nicolae Colan, Teodor Scoradeț, precum și de la mirenii Romul Grecu, Ștefan Cioroianu, A. Nanu, Victor Lazăr, Horia Teculescu. În V.i. Emil Cioran scrie despre naționalismul de coloratură mesianică al lui Nichifor Crainic și despre sensibilitatea mistică, iar Mircea Eliade își propune să alcătuiască un manual al bunului cititor, cu lecturile necesare în momente de restriște, dând ca exemplu o carte a lui Henry de Montherlant, care a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290521_a_291850]
-
a autorului de a (se) dezvălui, cât și efectele secundare ale unei transcrieri evenimențiale cu substrat strict contabilicesc. Deformări Între prima modalitate și cea de-a doua se poate discerne o diferență de tensiune emoțională. Dacă În cazul dintâi patetismul, coloratura emoțională, subiectivitatea conștientă (dar creatoare) sunt mai ușor de descoperit, În cea de-a doua ele se ascund Îndărătul aparent obiectivei relatări lipsite de pasionalitate, În stilul camerei cinematografice. Însă chiar dacă participă la constituirea unui cadru preestetic sau mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
al acțiunii. Ceea ce urma să fie o aventură a unor italieni căutători de comori se metamorfozează într-o revelație a frumuseții femeilor de la noi, sfârșită tragic. Iar cântecul și dansurile (hora) prințeselor autohtone (iele) sunt de sorginte folclorică, dar în coloratură romantică, pe alocuri expresionistă. S. urmărește să creeze altceva, chiar dacă pornește de la modele clasice: un Oedip altfel, care nu se confundă cu cel mitologic (Oedip salvat, 1947), o replică feminină a lui Don Juan (Dona Juana, distinsă în manuscris cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
ciclică, „de la strămoși până la noi”. Însă dincolo de un anume panteism, mai degrabă o comuniune străveche între om și fire - căci „zeul Pan el însuși te destramă în fulguirea viselor terestre” -, scrisul lui V. se asimilează credinței ortodoxe cu o vizibilă coloratură gândiristă: „Dumnezeu a coborât în România/ Și-n Țara asta și-a făcut ogradă” (Țara veche); Sfântul Gheorghe apare ca un „Făt-Frumos, un voievod al sfintei libertăți”, martir al lui Hristos; în fine, Închinare Sfintei Fecioare Maria se intonează ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
sunt adunate în plachetele Vestigii (1933), Irizări (1937) și Imagini muzicale (1938). Prezența în numeroase reviste literare îi aduce lui B. o anume notorietate, astfel încât Vestigii nu trece neobservată. Dar în raport cu debutul, poezia lui nu a evoluat. Trăirile vagi de coloratură simbolistă, sugestia unui rău profund, a unei devitalizări sunt mai degrabă grefe străine pe o sensibilitate destul de comună. Un topos frecvent e așteptarea zadarnică a iubitei, prilej de reiterare a trecutului, din care nu subzistă decât „vestigii”, „relicve”, „imagini decolorate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285814_a_287143]
-
Ștefan Ion Gheorghe, Mihail Manoilescu, Ion Vial, Petru Șt. Creștinu. Alte articole sunt semnate de Mircea Eliade și Nae Ionescu, Constantin Noica, Dan Barbilian (Ion Barbu) și Dan Botta, iar Liviu Rusu, Victor Ion Popa, Haig Acterian semnează eseuri fără coloratură ideologică. La rubrica literară, în numărul 322 din 1938, apare un interviu pe tema romanului românesc, la care răspund Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Mircea Eliade, Pompiliu Constantinescu și N. Davidescu. Revista mai cuprinde informații din actualitatea politică, socială, economică, comentarii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285949_a_287278]
-
expresiei”. (idem:212). Deși decodarea are loc la nivel cognitiv, limbajul (mesajul) metaforic seduce relativ ușor straja critică a „gândirii raționale” accesând din plin sensibilitatea asediatului iar stările afective puternice determinate aici „modifică traiectele raționale ale gândirii” dându-le o coloratură afectivă. În cele din urmă transformă gândirea acestuia într-o „gândire afectivă”, care, lipsită de arma criticii raționale, nu poate fi decât impresionabilă și predispusă la a înghiți orice idee frumoasă, indiferent de valoarea de adevăr a acesteia. Totuși, limbajul
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
1840-1846, aceea care s-a lăsat cumpărată de evreii imigrați, spre a fi săpată la rîndu-i de parveniți ca Lipicescu și pitarul Slugărică. Interesul piesei rezidă mai ales în desfășurarea înceată și amănunțită, în lipsa unei expoziții morale bogate și în coloratura epocală a scenelor. Adevărata maturitate dramatică a lui Alecsandri începe cu De-spot-vodă, piesă cu mult din maniera lui V. Hugo, fără beția lirică și retorica aceluia, cu o viziune a lumii în schimb mai pozitivă. Conflictul fundamental, consacrat în teatrul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a materialelor publicate. Depășind adversitatea politică dintre gazetele la care scriu, cei doi jurnaliști ilustrează în fond două moduri de raportare la realitățile politice ale vremii și două moduri de înțelegere a limbajului publicistic. Eminescu critică "logosul apocaliptic" al adversarului, coloratura pronunțat eschatologică, excesul de tehnicism retoric, apelul permanent la "sofistică", purtând amprenta utopismului gândirii liberale. Ironia descalificantă este cultivată cu obstinație de jurnalist în demersul de demontare a discursului cultivat de adversar: "Ziarul Românul este desăvârșit întru toate, și chiar
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
scena politică internă și externă, oferind cititorilor informații documentate asupra realităților sociale, istorice, economice și politice ale timpului. Jurnalistul își accesibilizează ideile printr-o logică a exemplului cultivată cu insistență în corpul articolelor, prin analogii și metafore care conferă o coloratură familiară subiectelor abordate. Conștient de potențialul performativ al scrisului jurnalistic, Eminescu face apel la imaginea pilduitoare a istoriei, la veleitățile paideice ale paremiologiei, la glosări frecvente în marginea terminologiei vehiculate, echivalându-și publicistica cu o lecție care-și explicitează metodologia
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]