655 matches
-
literaturii române pe care a publicat-o la București în 1929 sub titlul Istoria literaturii românești. S-ar părea că pe măsură ce anii treceau, departe de a fi mai deschis, Iorga devenea din ce în ce mai închistat în conservatorismul lui literar și tot mai combativ în această direcție. Iorga a făcut tot posibilul (din cauza urii sale față de futurism) ca Academia Română să nu-l primească pe Marinetti, în ciuda faptului că acesta era un apropiat al structurilor puterii fasciste din Italia. Enrico Corradini a fost în schimb
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Disperării Regale". Odată cu căderea Franței și retragerea britanicilor de pe continent, spada care apăra România Mare a căzut. A urmat o săptămînă încordată. Toată lumea simțea apropierea tragediei 8. Doamna Liliana își amintea starea de spirit a tatălui ei: tensionată, sfidătoare și combativă. Iorga se pregătea pentru seara zilei de joi, 26 iunie, cînd urma să aibă loc o manifestare comemorativă în cinstea iubitului său profesor de la Institutul de Înalte Studii, Charles Bémont. În dimineața zilei de 25 iunie, o coloană de mașini
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
diversă. Apar mici portrete ale unor scriitori apropiați de tradițiile populare (Ion Creangă, O. Goga, Al. Vlahuță), articole despre anumite obiceiuri și datini (la rubrica „Din viața satelor”) și articole cu subiect religios (la rubrica „Cuvinte creștinești”), iar editorialele, foarte combative, dezbat stăruitor problemele satului românesc. Mai colaborează G. Nicolescu, N. Dimitriu Fotin, S. Irimescu, Marin C.A. Tudoran ș.a. I.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287334_a_288663]
-
trupele române au beneficiat de sprijinul și colaborarea diviziilor germane, cucerirea Odessei operațiune în care nu au fost angrenate mari unități germane a confirmat previziunile Misiunii Militare germane în România care afirmase în repetate rânduri în cadrul evaluărilor referitoare la capacitatea combativă a unităților românești, atât înainte cât și după declanșarea războiului sovieto-german, că ținând seama de înzestrarea și pregătirea sa deficitară Armata română nu era aptă pentru operațiuni ofensive de amploare, de sine-stătătoare, desfășurate fără sprijin german 45. Aceste previziuni aveau
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Odessa" a enumerat drept principale cauze ale eșecului deficiențele semnalate în privința organizării, dotării, instrucției și moralului unităților din Armata a 4-a48. Astfel, ancheta internă ordonată de mareșalul Ion Antonescu nu a făcut altceva decât să confirme evaluările germane cu privire la potențialul combativ scăzut al unităților românești, Totuși. în pofida acestor constatări, Conducătorul statului nu a ezitat să atribuie în mod arbitrar pierderile masive suferite de armatele române elementului evreiesc. Există suficiente dovezi documentare unele fiind incluse în prezentul volum care atestă faptul că
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]