4,185 matches
-
Mai tarziu s a demonstrat că nici măcar nu a fost în țară în momentul dezastrului. Însă populația Londrei avea nevoie de un vinovat, iar confesiunea lui Hubert a fost suficientă pentru a fi condamnat la ardere pe rug. O piatră comemorativa a fost depusă la Pudding Lane, iar pe această eră inscripționat următorul text:"Aici, prin îngăduința Cerurilor, Iadul s-a dezlănțuit asupra acestui oraș protestant, izbucnind din inimile răuvoitoare ale papistașilor barbari." Piatră a fost mutată în 1830 la Muzeul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
m-a făcut să descopăr o inscripție gravată pe zidul umed al unei case, pe Aleea Arbaletierilor, la Paris. Mama și cu mine ne ascunseserăm sub o poartă și, așteptând să înceteze ploaia, nu aveam în fața ochilor decât o plăcuță comemorativă. I-am învățat legenda pe de rost: „În pasajul acesta, ieșind din palatul Barbette, ducele Ludovic de Orléans, fratele regelui Carol al VI-lea, a fost asasinat de Ioan fără de Frică, duce de Burgundia, în noaptea de 23 spre 24
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ale omului, dar și cu tot ce se găsește în natură, sub formă de corpuscule eterice; miros de carne prăjită, iz de stârv etc. (de fapt fluide subtile caracteristice, n.n.)”. Acest citat ne trimite la participarea la ceremoniile religioase ori comemorative, respectiv sacrificiile practicate în antichitate și, pe alocuri și în prezent, acțiuni care capătă astfel o bază/motivație logică. În acest ritual se eliberează, prin arderea jertfei, efluvii. Adică, transformând radical structura corpului grosier al victimei, se determină părăsirea ei
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
cercetare. În timpul perioadei de dezgheț ideologic care a urmat Primăverii de la Praga, mulți medici și cercetători români au redescoperit interesul față de contribuția eugeniștilor la dezvoltarea științei și medicinei În România. Un rezultat notabil Îl reprezintă publicarea unei colecții de eseuri comemorative, care documentau viața și opera celor mai influente personalități ale Facultății de Medicină din Cluj. Volumul Îi includea pe Moldovan și alți câțiva profesori sau cercetători, printre care Iuliu Hațiegan, Victor Papilian și Constantin Velluda, care, la diferite momente, Își
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
față de ideile sale. Într-un gest simbolic, amfiteatrul Institului de Igienă, la Înființarea căruia Moldovan Însuși a contribuit semnificativ, a fost redenumit „Iuliu Moldovan”; pentru o scurtă perioadă, la Începutul anilor ’90, Întregul Institut a purtat numele său. O inscripție comemorativă amplasată pe fațada casei sale a fost dezvelită În octombrie 1994, la Cluj-Napoca. Placheta Îi este dedicată lui Iuliu Moldovan, „om de știință”. Câțiva membri ai corpului profesoral al Facultății de Medicină au Înaintat o propunere Primăriei Cluj de a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nu îndeajuns de cunoscut” (16/1915), despre critica impresionistă (17-18/1915), despre raportul dintre filosofie și literatură, afirmând că „intelectualizarea literaturii și înfrumusețarea filosofiei” sunt „două cerințe capitale ale vremii de azi”. Lui Ion Creangă i se consacră un articol comemorativ, iar din volumul lui Gh. Panu „Amintiri de la Junimea” se reproduce fragmentul despre intrarea lui Creangă la Junimea. Articole omagiale mai sunt dedicate lui Vasile Alecsandri și lui Nicu Gane. La capitolul traduceri, cel mai frecvent apare numele lui Albert
GANDURI BUNE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287153_a_288482]
-
Urmează Școala de Literatură „M. Eminescu” (1949-1950), la absolvire fiind repartizat redactor la „Scânteia”, de unde se va transfera la „Viața nouă” din Galați. Chemat la București, e numit funcționar la Uniunea Scriitorilor și însărcinat cu organizarea marilor manifestări aniversare și comemorative (1955-1975). Debutează editorial în 1949, cu placheta Dimineața pe schele. După volumul Rădăcină și cer (1969; Premiul Uniunii Scriitorilor), publică tot mai puțin versuri originale, dedicându-se, cu stăruință, minuție și implicare afectivă, tălmăcirii poemului Zlatna al umanistului Martin Opitz
GAVRIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287178_a_288507]
-
religia islamică. Importanța acordată de G. culturii populare tradiționale îl determină să se ocupe de ea în articole de folcloristică și în culegeri de folclor rămase în pagini de revistă. A scris numeroase cărți, legate frecvent de momente aniversare ori comemorative, despre fruntași ai istoriei și culturii transilvănene. SCRIERI: Ce este și ce vrea să facă Asociațiunea, Sibiu, 1921; Istoria bisericii creștine universale cu deosebită privire la istoria bisericii românești unite cu Roma, Blaj, 1921; Istoria lui Tudor Vladimirescu. Ce trebuie
GEORGESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287219_a_288548]
-
a poeziilor sau amintiri trimise de cei care îl cunoscuseră. În ianuarie 1885, un număr al revistei, dedicat lui Eminescu, avea în sumar un articol în care Vulcan evocă începuturile colaborării acestuia. După moartea lui Eminescu se scoate un număr comemorativ, iar zece ani mai târziu, în 1899, publicația îi închină un cuprinzător număr omagial. Contribuția F. este meritorie și în sectorul criticii literare. Primul critic al revistei este, fără îndoială, însuși Iosif Vulcan. El imprimă, de altfel, contribuțiilor critice (note
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
MIHAIL EMINESCU, publicație comemorativă apărută la București în iunie 1909. Sunt reproduse versuri de Mihai Eminescu: Ce e amorul, Sonet (S-a stins viața falnicei Veneții), precum și poezia Lui Eminescu de Al. Vlahuță. Se reiau pagini critice aparținând lui Titu Maiorescu (Poetul Eminescu) și
MIHAIL EMINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288119_a_289448]
-
tot cu proză, a viitorului istoric literar Al. Piru (Nopți și zile). Mai puțin abundentă și consistentă este publicistica literară, aceasta reducându-se la câteva recenzii, la însemnările cuprinse în rubrica intitulată „Cărți și reviste”, la câteva articole omagiale sau comemorative (despre Liviu Rebreanu și B. P. Hasdeu) și la un text foarte critic la adresa lui Mihail Sadoveanu, scriitor pe care C. Varteniuc îl consideră în declin, acuzându-l că nu mai este „simpaticul povestitor al trecutului” și că s-a îndepărtat
GLASUL STUDENŢIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287295_a_288624]
-
dintre ei activau În presa scrisă sau În organizațiile de popularizare culturală, precum Urania. În sfârșit, munca politică era “Îmbogățita” prin invitarea unor intelectuali cu notorietate, scriitori, oameni de teatru, la dezbaterile din cadrul școlii, precum și prin participarea la diferite zile comemorative (Gedenktagen). La sfârșitul anilor ’40 și Începutul anilor ’50, filosofia era disciplină dominantă. După introducerea planului de stat În 1952, si mai cu seamă În anii ’60, un loc mai important revine economiei, si se Începe studiul dreptului (Staats und
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
mereu estompate. Redescoperirea tradiției literare naționale a suplinit o functie modernizatoare, cel putin o anume vreme (Mircea Marin, 2003-2004). Este În mod special cazul avangardei, a cărei tradiție fusese celebrata de pe la sfârșitul anilor ’60, prin mai multe studii și publicații comemorative, antologii etc. și ca urmare a accesului pe piața internațională care Îi consacrase pe acesti autori (Irina Livezeanu...). Descoperirea unei tradiții naționale moderne, chiar moderniste, prezența de asemenea avantajul de a nu se Îndepărta prea mult de paradigmă ideologică a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Neef, fost profesor al acestei școli, este poate excepția care confirmă această situație generală: rămasă În manuscris pînă la momentul redactării lucrării mele, mi-a fost imposibil s-o consult, autorul Încercînd să negocieze vînzarea ei. În ce priveste publicațiile comemorative, citate În această lucrare, funcția lor de celebrare a trecutului constituia mai degrabă un obstacol pentru cunoașterea acestuia. Leszek Kolakowski este unul dintre cei care a arătat că interpretarea leninista a lui Marx, desi cea mai răspîndită, nu este nici
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
L.-L. este strâns legat de Asociația Culturală Mondială a Evreilor de Origine Română (ACMEOR), pe care a înființat-o și o conduce din 1980. ACMEOR deține o colecție de documente rare și o bibliotecă, organizează întruniri periodice și manifestări comemorative, invită istorici și oameni de cultură români, acordă - prin sponsori internaționali - premii și burse de cercetare în România tinerilor israelieni dotați, editează cărți ale scriitorilor de limba română din Israel sau traduceri în limba română din scriitorii israeliți clasici și
LEIBOVICI-LAIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287774_a_289103]
-
mai cu seamă pe cele transilvănene, fără a cădea în regionalism. Astfel, pe lângă nenumărate note și articole despre conferințe, expoziții, spectacole de teatru, despre reviste și cărți, despre activitatea unor asociații (de pildă, Astra), sunt inserate frecvent medalioane și texte comemorative consacrate unor personalități ca Ioan Inocențiu Micu-Klein, George Coșbuc, Vasile Pârvan, Andrei Mureșanu, Paul Zarifopol, G. Ibrăileanu, Gib I. Mihăescu, G. Bogdan-Duică, Liviu Rebreanu, Cincinat Pavelescu ș.a. Se dezbate problema relațiilor interculturale dintre români și maghiari, cehi, polonezi, francezi, se
ROMANIA NOUA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289330_a_290659]
-
-se consemna numai câteva poezii de Eusebiu Camilar, Ion Aurel Manolescu, Emil Vora, Constantin Nisipeanu ș.a., ceva mai consistentă fiind secțiunea critică. În afara unor cronici literare aparținând lui A. Negoescu, Mircea Brătucu, Al. Terzea și Sergiu Ludescu, se publică articole comemorative despre personalități ale culturii române: Corneliu Popescu îl evocă pe Mihai Eminescu, Alexandru Talex se oprește la Vasile Pârvan, Petre Bellu semnează articolul Panait Istrati, omul (într-o pagină întreagă dedicată acestuia în numărul 4/1937), iar Ion G. Popescu
ROMANISMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289349_a_290678]
-
Dima, Daniela Crăsnaru, Nicolae Breban, Z. Ornea, Laurențiu Ulici ș.a. Același gen de publicistică fac Florica Ichim, care consemnează o convorbire cu Liviu Ciulei, în timp ce Roxana Pană realizează un interviu cu Mircea Sântimbreanu etc. R.l. marchează întotdeauna momentele aniversare și comemorative. În 1952, cu prilejul centenarului nașterii lui I.L. Caragiale, își expune opiniile Camil Petrescu, în 1964 un număr e dedicat lui Mihai Eminescu (la șaptezeci și cinci de ani de la moarte), iar în 1976, sub genericul „Brâncuși 100”, scriu Dan Grigorescu, Constantin
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
ondulat făcea impresia unui amestec de catecumen și arhanghel. Și-a făcut apariția ca cineva care are de comunicat, de anunțat ceva incredibil, ca cineva care avusese parte de o iluminare. Nu știu la a cui propunere, la serviciul divin comemorativ, care s-a ținut la ora când torpilele au lovit nava, Konrad trebuia să bată acel clopot-gong atârnat lângă altar, salvat de scafandrii polonezi la sfârșitul anilor șaptezeci de pe epavă, din partea superioară a pupei. Or, cu ocazia întâlnirii supraviețuitorilor, echipajul
Günter Grass - În mers de rac by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14959_a_16284]
-
șaptezeci de pe epavă, din partea superioară a pupei. Or, cu ocazia întâlnirii supraviețuitorilor, echipajul navei de ranfluare Szkwal le înmânase lor acest obiect găsit, ca semn al apropierii polono-germane. Totuși domnul Schön a fost până la urmă cel care în încheierea slujbei comemorative, a putut să lovească de trei ori la rând clopotul-gong cu ciocănelul. Asistentul-trezorier de pe Gustloff număra optsprezece ani când nava s-a scufundat. Nu vreau să trec sub tăcere faptul că tocmai lui, care a strâns și a cercetat aproape
Günter Grass - În mers de rac by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14959_a_16284]
-
național, indicând proveniența submarinului atât de precis, accentuând calitatea de "marfă nemțească veritabilă" și încumetându-se chiar să afirme: numai grație unui vas construit după un proiect german, sovieticii au înregistrat succesul din apropierea lui Stolpebank 6). Și eu? După slujba comemorativă am șters-o pe țărmul întunecat ca noaptea. Am rătăcit încolo și-ncoace, singur și fără un gând. Și fiindcă nu bătea vântul, valurile Balticii loveau și ele doar fără vlagă țărmul și fără glas. Asta îl roade pe bătrân
Günter Grass - În mers de rac by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14959_a_16284]
-
Tașcu, Poezia, 74-78; Grigurcu, Existența, 85-91; Grigurcu, Eminescu - Labiș, 451-456; Grigurcu, Arhaic dinspre modern, CNT, 1991, 24; I. Vartic, Dosar Eta Boeriu, APF, 1993, 6; Adrian Popescu, Amintindu-ne de Eta Boeriu, ST, 1993, 2; Negoițescu, Scriitori contemporani, 44-51; Simpozion comemorativ Eta Boeriu, TR, 1994, 50 (semnează Cornel Regman, Mircea Opriță, Ion Pop, Helga Tepperberg, Marian Papahagi, Ștefan Aug. Doinaș); Dicț. scriit. rom., I, 303-305; Papahagi, Interpretări, 107-109; Nicu Caranica, Un Esculap al sufletului românesc, București, 1997, 40-65; Regman, Dinspre Cercul
BOERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285782_a_287111]
-
literare și recenzii Perpessicius, C.I. Botez, I.C. Chițimia, D. Vatamaniuc, Mihai Novicov, Gh. Vrabie, Ovidiu Papadima, Dan Hăulică, Valeriu Ciobanu, Gh. Bulgăr, Stancu Ilin, Stan Velea, Cornelia Ștefănescu, Marcel Duță, Al. Săndulescu. Revista realizează, de asemenea, multe numere aniversare sau comemorative, dedicate unor scriitori români și străini (I. Heliade-Rădulescu, V. Alecsandri, Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Mateiu I. Caragiale, G. Călinescu, Marin Sorescu, A. P. Cehov ș.a.). Alți colaboratori: Emil Turdeanu, Dan Grigorescu, Mihai Mitu, Margareta Dumitrescu, Cătălina Velculescu, Nicolae Bârna, Alina Pamfil
REVISTA DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289203_a_290532]
-
un tablou documentat cu acribie, căile de acces ale poeziei lui Eminescu în Transilvania, atât în timpul vieții acestuia, odată cu publicarea versurilor în reviste ardelene, cât și post-mortem, prin introducerea poetului în manuale școlare, prin revitalizarea interesului cu prilejuri aniversare sau comemorative etc. În capitolul Opinii critice, unde urmează îndeaproape ideea că în interpretarea operei eminesciene critica din Transilvania a oscilat între părerile lui Titu Maiorescu și cele ale lui C. Dobrogeanu-Gherea, S. împarte criticii lui Eminescu în apologeți și detractori, urmărind
STAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289852_a_291181]
-
trecut, critica de întâmpinare, S. tipărește totuși mai multe volume din seria Fragmente critice, cu tematică diversă (cronici propriu-zise, articole, mici eseuri, comentarii critice mai succinte ori mai ample despre autori contemporani sau despre clasici, prefețe, texte evocatoare, omagiale ori comemorative, meditații ori glosări pe subiecte culturale, morale etc.). Publică, în aceeași perioadă, cărți de convorbiri (cu Petru Dumitriu în 1994, cu Aurora Cornu în 1998), întocmește și prefațează volume antologice de texte confesive ale unor mari personalități ale culturii române
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]