109,977 matches
-
analizei și ale speculației critice. E bine cunoscut refugiul lucrărilor de pionierat în descriptivism și istorie literară. Mi s-a părut însă destul de ciudat că tânărul doctorand nu intră mai pe larg, dacă nu în polemică, atunci în dialog cu comentariile lui Maiorescu și Gherea despre Caragiale. Dovedește o foarte precaută angajare problematică în subiecte ca moralitatea în artă, arta cu tendință, caracterul național al operei, abia schițate. În schimb, stăruie pe un subiect la modă, scepticismul lui Caragiale, supralicitat după
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
mai sunt înțelese corect, pentru că situația se schimbă. Dacă ar vorbi Conu Leonida despre Revoluție după 50 sau 60 de ani, în România nu s-ar mai înțelege ce vrea să spună. O scrisoare pierdută ar trebui prevăzută cu un comentariu, ca, în Paris, la piesele vechi de teatru, ca studiu premergător" (p.224). Ceea ce, din fericire pentru Caragiale, nu s-a adeverit. Prima monografie despre I. L. Caragiale, datând din 1911, îngropată într-un anuar lipscan și redescoperită de curând, se
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
trecuse redevin semnificative, își redobândesc "actualitatea". Din categoria acestora, a excepțiilor, face parte și volumul publicat la sfârșitul anului trecut de criticul C. Stănescu, o culegere de foiletoane care i-a procurat lui Ion Vlad satisfacția unei lecturi "pasionante" (v. comentariul din "Apostrof", nr. 6/2004). Profesorul clujean este în scrierile sale un spirit măsurat, chiar auster, economicos cu superlativele, dar iată că, scriind despre cartea de care vorbesc, nu ezită să le folosească: "Uimitoare și, în cele din urmă, pasionantă
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
hortiști, este considerat de C. Stănescu, după ce i-a citit cărțile, "un mare rapsod, comparabil cu Sadoveanu, al naturii și oamenilor din Transilvania", judecată literară imparțială care îi atrage blestemele "pompierilor interesului național". Întorcându-mă, în finalul acestor note, la comentariul din "Apostrof" al profesorului Vlad, voi spune împreună cu acesta că autorul Accentelor "nu este un simplu cronicar", după cum nici cronica anilor literari 1996-2003, astfel cum se profilează din foiletoanele strânse acum în volum, nu este deloc "simplă". Textele captează pulsația
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
transmis în direct de TVR 1 erau sub forma unor superbe culori curcubeice verticale, altfel finala crizei haralampyene s-ar fi jucat la spitalul de psihiatrie... În orice caz, pentru prima dată l-am înțeles și l-am aprobat ascultând comentariile nevăzuților Radu Naum și Ionuț Lupescu... Până una-alta, prietenul meu a luat televizorul în brațe și, scuzând-se că iese să ia puțin aer, a confundat ușa de la balcon cu cea de la șifonier și n-a mai vrut să
Măturoilul cozii negre by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12709_a_14034]
-
scrie în românește CEKA (după inițialele cuvintelor rusești Cirezvîciainaia Komissia, însemnînd Comisie Extraordinară). Cel mai mult din ortografia d-lui Tătaru ne-a plăcut grija pentru accentul pe e. Rîul nu este un lac În NAȚIONAL, cotidian de știri și comentarii (redactor-șef Gheorghe Voicu) se publică în fiecare zi pe prima pagină, în chip de editorial, cîte un delir semnat anonim, cu numele ziarului. Fie că sînt alegeri locale, scandaluri naționale, evenimente internaționale, editorialistul, mereu același, își umple coloana cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12711_a_14036]
-
între extreme, ca luminile și umbrele, pot trece din una în alta, pot visa la una sau la alta și așa apare echilibrul. Sufletul aspiră spre fericire continuă și pentru asta începe să viseze cele mai strașnice vise posibile", iar comentariile ne lasă fără comentarii: "Rîul nu este un lac, iar emoțiile noastre negative permanente transformă rîul în lac, îi întrerup dezvoltarea, evoluția. Iată de ce ai voie să fii trist, dar pentru o vreme, și asta să nu-ți schimbe caracterul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12711_a_14036]
-
și umbrele, pot trece din una în alta, pot visa la una sau la alta și așa apare echilibrul. Sufletul aspiră spre fericire continuă și pentru asta începe să viseze cele mai strașnice vise posibile", iar comentariile ne lasă fără comentarii: "Rîul nu este un lac, iar emoțiile noastre negative permanente transformă rîul în lac, îi întrerup dezvoltarea, evoluția. Iată de ce ai voie să fii trist, dar pentru o vreme, și asta să nu-ți schimbe caracterul. Ai voie să te
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12711_a_14036]
-
fi putut constitui o falie a acestei antologii, de abia se observă în poezia lui Matei Vișniec: "eleganța stilistică" de care vorbea Alex Ștefănescu se conservă perfect, ba chiar și anumite leitmotive tematice rămân constante (figura "poetului"). Glosând pe marginea comentariilor acestui critic literar, el îl numea pe Vișniec "britanicul literaturii noastre", observație pe care aș amenda-o incluzând și poezia americană. Economia la cuvinte a lui Vișniec e prezentă și la englezul Philip Larkin (care, ca și poetul în cauză
Economie de cuvinte by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12696_a_14021]
-
ediție din 1982. Este deci o reautentificare a textelor, după cele mai bune ediții - gest de care clasicii noștri au periodic nevoie într-o gestionare responsabilă a patrimoniului nostru istoriografic și literar. Nu este o ediție critică propriu-zisă, pentru că lipsesc comentariile textologice, paleografice, sursologice, dar girul științific al lui Gabriel Ștrempel este suficient. Este interesantă valorizarea lui Nicolae Costin, pus în mod firesc în rând cu cei trei mari cronicari consacrați de tradiția didactică. Nu e noutate afirmația că valoare literară
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
la Editura Minerva. Adaug două observații legate de faptul că Dimitrie Cantemir se află în situația edițiilor critice întrerupte. Prima: ediția începută în 2003 (exact la 30 de ani de la începutul celei originare academice!) nu-și propune să desfășoare toate comentariile și dezbaterile potrivite într-o ediție critică - astfel că nu se poate substitui adevăratei cercetări academice exhaustive (pe cât posibil). Ediția academică își va completa sumarul după alte exigențe științifice. O ediție de nivel mediu, fără întregul aparat critic, ca aceasta
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
draq", steaua.ro). Furăciune este un sinonim expresiv al lui furt: inventivitatea familiar-argotică funcționează prin înlocuiri semantice sau prin substituții, reduceri ori adaosuri formale (de sufixe, terminații), producînd lungi serii de echivalențe. Termenul apare în mesaje personale din Internet, în comentarii sportive, dar și în articole de publicistică politică: "a fost furăciune pe față" (euroechipe. 123start.ro); "să fi mirosit Guvernul că-i rost de o Ťfurăciuneť?" (arhiva monitorulcluj.ro, 2002.07.24); "noi românii suntem obișnuiți cu furăciunile, așa că o
„Furăciune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12758_a_14083]
-
călătorie de suflet, am poposit, în cele din urmă, cum era firesc, în spațiul teatral. Dialogul a fost pașnic, profund și nuanțat. Relația regizor-actor, temă la care ne-a incitat George Banu, a făcut ca fiecare să nască trimiteri și comentarii substanțiale, ne-a trezit o plăcere fantastică de a căuta fel de fel de răspunsuri în noi înșine, în cultura fiecăruia și a civilizației din care venim, în amintiri și repere extrem de variate. Purtam vîrste diferite, la propriu și la
Ariel și Caliban by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12743_a_14068]
-
Ministru al Culturii, la sugestia lui Ion Caramitru, Pleșu a făcut o mare reverență în fața teatrului românesc, numindu-l atunci, în '90, pe Șerban directorul Teatrului Național. Restul sînt vorbe și neputințe. Andrei Șerban are autenticul, normalitatea în păreri, în comentarii, în ton și în atitudine. Are, însă, și exercițiul de a spune ce gîndește. Mai diplomatic, mai verde-n față. Un exercițiu fundamental care la noi a fost suprimat zeci de ani și pe care abia dacă reușim să-l
Ariel și Caliban by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12743_a_14068]
-
fidelitate". Impunătorul sacerdot Gala Galaction, după cum se confesa soția acestuia, avea pe masă "tuburi cu Testaviron. Vrea să-și întărească puterile genezice. Mănîncă numai fudulii de berbec. Se îngrijește zilnic ca un mire în preajma nopții nupțiale". De la acest amănunt plecînd, comentariul se lățește în direcția chestiunii matrimoniale: "Galaction s-a ocupat numai de muzică, religie, literatură și femei, femei, femei. Capacitatea lui genezică depășea pe a femeii minuscule, geloase. O, dacă Gala Galaction și Tiberiu Iliescu și-ar fi luat soții
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
și trimise ei de autori de toate calibrele în confuza producție editorială post-decembristă. Din acest punct de vedere, acest jurnal seamănă mai mult cu cel din perioada 1981-1984 (vol.1), cu deosebirea că acum numărul produselor culturale din țară supuse comentariilor este mult mai mare (fapt firesc în condițiile în care adresa din strada François Pinton nu mai este una prohibită pentru corespondența venită din România). În plus, în acest volum autoarea își întoarce mult mai des privirea spre sine. Activismului
Melancolii și decepții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12751_a_14076]
-
biblioteca expusă la vedere, oricum eu nu le-am văzut și e sigur că, dacă le-aș fi văzut, memoria mea nu le-ar fi ignorat; relatez toate acestea din auzite, din mențiuni scrise, întâlnite sporadic și mai ales din comentariile orale ale unuia sau altuia dintre membrii cenaclului; presupun că poate alții dintre cei ce vor mai fi fiind în viață știu mai exact cum stăteau în realitate lucrurile și mă va corecta. Le aduc în discuție numai pentru că am
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
pune la dispoziția oricărui atac, indiferent de calitate, împotriva unei reviste și a unui om care nu i-au făcut nici un rău, trebuie să spunem că Scrisoarea deschisă a dlui Petrescu este atît de pretențios-stupidă încît ar fi interzis orice comentariu. De cîte cărți are nevoie cineva ca să fie scriitor? se întreabă dl. Petrescu retoric. De una și bună, am zice noi, fără să ne gîndim neapărat la unicul volum al prozatorului ieșean. Problema e că dl. Petrescu nu se lasă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12768_a_14093]
-
dlui S. Damian reluat din revista noastră (dar nu din numărul indicat, eronat la p. 41) și un dialog Ion Solacolu-S. Damian despre "protagonistul" Caietelor. l în centrul numărului 4 al revistei FAMILIA, o poetă: Angela Marinescu. Poezii, un interviu, comentarii, bibliografie. Ideea publicației orădene merită toate laudele. l E foarte greu să cazi de acord cu dl. Caius Traian Dragomir cînd scrie, în finalul articolului său din LUCEAF|RUL (nr. 22) că "Petru Dumitriu se va dovedi tot mai mult
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12768_a_14093]
-
ce pot deveni capitole dintr-o viitoare istorie a literaturii române. Urmează o destul de minuțioasă cronologie a vieții scriitorului și o notă asupra ediției, semnate, evident de îngrijitorul respectivei serii de opere. În final, avem o secțiune de note, variante, comentarii și indici, uneori glosare, apoi un dosar al receptării critice și o bibliografie selectivă " adică tot ce trebuie ca preambul documentar și instrumente imediate de lucru pentru studiul doct al operei unui clasic. Grupez în patru categorii istorice seriile de
Edițiile Eugen Simion by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12759_a_14084]
-
treacăt. Te surprindeai gîndindu-te apoi îndelung la ea, simțind nevoia să revii asupra a ceea ce ți-a spus, să ceri noi detalii. Îți spunea lucruri care păreau să fie un cadou numai pentru tine... Uneori vorbea doar cu ochii, comentarii-sclipiri, comentarii -priviri de o intensitate rară, de o înțelepciune care a văzut multe. În ziua aceea, ultima în care am văzut-o la noi, avea cu ea un reportofon, model destul de primitiv, nu ușor de manevrat. Stînd la un birou, Țîța
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]
-
ca de cretă " emblematic pentru stilul scenografului Helmuth Stürmer - un amestec foarte palpabil de comic și dramatic, o combinație rafinată de tipuri de umor, de gag, o construcție dezvoltată melodic, polifonic, cu arii și opusuri ce revin mereu, ca un comentariu în sine al singurătății care ne populează, uneori, existența. O singurătate devastată de semnele trecutului, format din obiecte, din muzici, din amintiri, din gesturi. Dincolo de aglomerația sufocantă de obiecte, de numărul lor, de repetarea lor " zece scaune, patru mese, nu
Orașul minunilor (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12762_a_14087]
-
putem elibera. Aș spune că în acest spectacol, unul dintre protagoniști este și scenografia lui Helmuth Stürmer. Camera străvezie, cu podele de un alb straniu, filtrat sau, dimpotrivă, foarte lăptos, o cameră goală, imaculată, curățată de urmele altui locatar, întregul comentariu elaborat al luminilor, aducerea fiecărui obiect în parte " expresia trecutului de care vorbeam, populat de obiecte-fetiș, ce se găsesc pe retină și în amintiri " formează o lume care îl definește pe Domnul lui Ionesco, concret, uman. Vizualizează explicit ceea ce se
Orașul minunilor (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12762_a_14087]
-
a unui eseu cinematografic despre "muzica noastră", muzica secolului, despre omul în istorie și istoria în om. Filmul e compus din trei părți: Infernul, Purgatoriul și Paradisul. "Infernul" durează șapte-opt minute, și amalgamează, fără o ordine cronologică în montaj, fără comentariu, pe muzică de pian, imagini de război, imagini ale cruzimii și distrugerii, oameni în derivă, exoduri, avioane, tancuri, nave de război, împușcături, execuții, peisaje devastate, orașe distruse. "Purgatoriul" " în jur de o oră " e filmat într-un "oraș martir", în
PROVOCATORUL J.L.G. by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12781_a_14106]
-
cu nedisimulat dispreț, catalogată adesea drept o specie minoră a criticii literare, foiletonistica și-a pierdut mult din audiența de care se bucura înainte de 1989. Începînd cu Nicolae Manolescu, primus inter pares, mai toți cronicarii importanți dinainte de 1989 au părăsit comentariul literar la zi dedicîndu-se elaborării unor mari istorii literare (în fond, ambiția fiecărui critic literar care se respectă este aceea de a da propria sa istorie literară), publicisticii mai mult sau mai puțin militante sau politicii pur și simplu.Mircea
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]