1,437 matches
-
și colaborator la „Cravata roșie”. În 1967 înființează „Cutezătorii”, revistă pentru tineret, de mare impact în epocă, unde va fi redactor șef-adjunct până în 1970. Director al Editurii Albatros între 1970 și 1974, inițiază aici colecția „Lyceum”, seriile „Sinteze” și „Texte comentate”, precum și „Dicționarele Albatros”. Preia ulterior postul de redactor-șef al revistei pentru românii din emigrație „Tribuna României” (1974- 1989). Între 1993 și 1995 este director al revistei pentru copii „Ariel”. Colaborează la revistele „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Familia”, „Viața românească
GHELMEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287228_a_288557]
-
să gândești, În momentul În care scrii textul, lucruri despre care nu știai că sunt acolo. Și În sensul acesta, ca experiență sau ca stare, este extrem de interesant. N-aș putea spune dacă-i filosofie vulgarizată sau dacă este existență comentată speculativ. De prea multe ori am basculat o chestie-n cealaltă ca să mai pot acum să-mi dau seama când sunt de o parte și când sunt de cealaltă. Postmodernitatea - un pod cu trei capete Anca Hațiegan: Cornel, În tot
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. Autoare a cărților: Literatura Între revoluție și reacțiune. Problema crizei În literatura română și rusă a secolului XX (Biblioteca Apostrof, Cluj, 1999; ediția a II-a adăugită, 2002); Alexandru Ivasiuc. Micromonografie, antologie de texte comentată, dosar de receptare critică (Editura Aula, Brașov, 2001); În lumea nouă, Editura Dacia, Cluj, 2003; Ce rost are să mai citim literatura? (Editura Compania, București, 2004). Coautoare la Dicționar analitic de opere literare românești, coord. Ion Pop (vol. I, Editura Didactică
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cu versuri colaborează N. Popescu-Meriș, B.B. Cedan, Stel. Sterescu, Eugen Brumaru, Luchian Neri ș.a. Proza este prezentă doar prin câteva schițe și povestiri de factură sentimentală sau istorică. Destul de cuprinzătoare este rubrica de critică literară a revistei, în care sunt comentate noile apariții editoriale. Astfel, N. Cristinoiu scrie, între altele, despre Europolis de Jean Bart și despre Camere mobilate de Damian Stănoiu, M. Ilovici prezintă romanul Fecior de slugă de N. D. Cocea, iar Emil Gicana recenzează Femei de Mihail Sebastian
FAGETUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286937_a_288266]
-
1848 marcând un moment de vârf în racordarea la mari curente occidentale. O cercetare mai întinsă și mai ferm delimitată întreprinde D. în Les Livres de sagesse dans la culture roumaine (1971), o temeinică introducere în istoria mentalităților sud-est europene. Comentate interdisciplinar și relaționate comparatist cu altele din aceeași zonă, cărțile de comportament contribuie la fixarea unor etape în devenirea culturii. Urmărind sublinierea liniilor distinctive ale speciei respective în istoria literaturii și a mentalității românești, autorul studiază două categorii de scrieri
DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286924_a_288253]
-
române”. Are în vedere „imaginile constante”, „un set de cuvinte sau de sintagme simbolizante” ca, de pildă, „lumina”, „drumul”, „casa” etc., în călătoria lor de la I. Budai-Deleanu la Adrian Popescu și Mircea Dinescu. Pe temeiul concordanței și din interrelația momentelor comentate, criticul observă „existența unei estetici interne a poeziei românești [...], evoluând în corelație cu poezia însăși”. Demers desfășurat în evantai, Eseuri despre vârstele poeziei ordonează, prin aplicații succesive, o perspectivă unificatoare, într-o subtilă gradație. Sub aspectul geometriei interioare, o carte
FANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286949_a_288278]
-
Ramuri”. 1905-1995, apărut în 1996, sinteză a lucrărilor anterioare, este o carte serioasă, bine organizată și documentată, care fixează istoria revistei și profilul ei, oferind în același timp un bogat material istoriografic și bibliografic. F. este autorul mai multor antologii comentate (de uz didactic), unele realizate în colaborare, din opera lui Mihail Sadoveanu, Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Al. Macedonski, V. Alecsandri, Lucian Blaga, I.L. Caragiale, G. Călinescu ș.a. A coordonat lucrarea colectivă Istoria Teatrului Național din Craiova (1978). SCRIERI: Începuturile presei
FIRAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287006_a_288335]
-
doua este reelaborată și mai corectă din punct de vedere gramatical și literar. BIBLIOGRAFIE. Rânduiala Sfântului Benedict a constituit obiectul unei intense activități filologice și erudite. Îl trimitem pe cititorul interesat la indicațiile bibliografice care se găsesc în marile ediții comentate și doar amintim aici valoroasa ediție comentată, în șase volume, elaborată de A. de Vogüé în colaborare cu J. Neufville, în SChr 181-186, 1971-1972, și cea a lui S. Pricoco, Fondazione Valla, Mondadori, Milano 1995, însoțită de un amplu comentariu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
punct de vedere gramatical și literar. BIBLIOGRAFIE. Rânduiala Sfântului Benedict a constituit obiectul unei intense activități filologice și erudite. Îl trimitem pe cititorul interesat la indicațiile bibliografice care se găsesc în marile ediții comentate și doar amintim aici valoroasa ediție comentată, în șase volume, elaborată de A. de Vogüé în colaborare cu J. Neufville, în SChr 181-186, 1971-1972, și cea a lui S. Pricoco, Fondazione Valla, Mondadori, Milano 1995, însoțită de un amplu comentariu; apoi articolul lui V. Recchia, Benedetto (Benedict
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
operele, nu în declarațiile teoretice”. Pe Mateiu I. Caragiale criticul îl abordează în volumul din 1981 cu evidentă simpatie, însă fără gesticulația idolatriei „mateine”, în maniera sa raționalist-analitică obișnuită. Cartea este un eseu critic și, în același timp, o biografie comentată; G. îl „apără”, argumentat, pe Mateiu I. Caragiale de detractori sau de cei care l-au minimalizat (Șerban Cioculescu în special, combătut cordial) și examinează pertinent felul în care se cade să fie stabilite și interpretate legăturile dintre biografie și
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
o rețea de analogii, uneori neașteptate (de exemplu, cu Madame Bovary de Flaubert). Cartea a fost controversată, comentariile pendulând între elogiu (N. Steinhardt) și desființare (George Munteanu). O interpretare inedită încearcă G. și în cazul prozei lui Mateiu I. Caragiale, comentată ca organic „triptic de proze fantastice” (Mateiu I. Caragiale, 1995). În personajele din Craii de Curtea-Veche eseistul vede „fantasmele unui suflet grav rănit”, aflat „în exil”. Ulterior, autorul se întoarce la Eminescu, proiectând o vastă lucrare, în patru volume, proclamată
GORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287315_a_288644]
-
Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor, IX, București, 1901, 7-211; Bucăți alese din ineditele sale, în N. Bănescu, Viața și scrierile marelui vornic Iordache Golescu, Vălenii de Munte, 1910, 109-286; Comedia ce să numește Barbul Văcărescul, vânzătorul țării, PND, 11-46; Proverbe comentate, îngr. și pref. Gh. Paschia, București, 1973; Povățuiri pentru buna-cuviință, îngr. Gh. Paschia, pref. Marin Bucur, București, 1975; Scrieri alese, îngr. Mihai Moraru, pref. Al. Rosetti, București, 1990. Traduceri: Homer, Iliada (cântul I), în N. Bănescu, Viața și scrierile marelui
GOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
selecție din poezia lui Ion Caraion, apărută sub titlul Lacrime perpendicolari (1994). A publicat remarcabile studii despre poeți italieni: Linguaggio di Ungaretti (1959), La mess’in scena in Montale (1959) și Il tempo mitico di Quasimodo, studiu pe care cel comentat aici l-a considerat contribuția „cea mai inteligentă și profundă dintre cele încercate asupra dependenței timp-spațiu în poezia mea”. SCRIERI: Sentimentul timpului în poezia lui Eminescu, Roma, 1957; Linguaggio di Ungaretti, Florența, 1959; La mess’in scena in Montale, Roma
GUŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287392_a_288721]
-
dialogului, pref. edit., București, 2000, Textele „legionare” și despre „românism”, pref. edit., Cluj-Napoca, 2001, A vedea lumea ca în ziua dintâi a creației. Pagini despre Brâncuși, pref. edit., București, 2001; Constantin Noica, Istoricitate și eternitate, pref. edit, București, 1988, Texte comentate, pref. edit., București, 1994; Dosarul Eliade, I-VIII, pref. edit., București, 1998-2003; Ionel Jianu, Brâncuși, pref. edit., Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Iordan Datcu, Corespondența Kirileanu, RITL, 1977, 4; Adrian Fochi, Amintirea unui distins cărturar, ST, 1978, 2; Cristian Livescu, Corespondența
HANDOCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287408_a_288737]
-
spre stilizare și imagine plastică, Adrian Maniu nu a renunțat la experiența dobândită în contactul cu realizările formale ale unor curente ca simbolismul sau expresionismul. În colaborare, L. a întocmit numeroase manuale de limba și literatura română, antologii de texte comentate, culegeri de noțiuni de stilistică, de compoziție și de termeni literari. A tradus, în colaborare cu Maria Brăescu, Catherine-Paris de Martha Bibescu (1996) și corespondența scriitoarei cu Paul Claudel (1992). A transpus, de asemenea, piesele Trei femei înalte de Edward
LAZARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287761_a_289090]
-
al urii, București, 1976; Plângerea lui Dracula, București, 1977; ed. (Romanul unui mare caracter sau Plângerea lui Dracula), București, 1985; A doua dragoste și altele..., București, 1979; Patriarhii, București, 1979; Reporter romantic în țară și pe glob, Iași, 1979; Teatru comentat, București, 1979; Baladele pământului natal, București, 1979; Romanul unei zile mari, București, 1979; Insulele, București, 1982; Simboluri, București, 1983; Romanul nopții de februarie (Plângerea Domnului Alexandru), București, 1984; Rănile soldaților învingători, București, 1985; Faptele de arme ale unor civili în
LEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287791_a_289120]
-
de simpatie rezervată celor „săraci și împresurați de bir și năpăști” - în fapt un exercițiu retoric lipsit de substanță -, o ostilitate față de suzeranul de la Stambul - și ea de o descurajantă superficialitate, mai mult cârteală de rutină -, cât și o mult comentată „grecofobie” ce îi are în vedere, selectiv, doar pe cei ce descindeau lacomi de la Țarigrad în suita unor voievozi la fel de hămesiți. Împinge cu nonșalanță istoria în obscuritate și își asigură, reinterpretând datele (potrivit unor opinii de grup) și redistribuind accentele
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
dintre familie și societate; orientarea „comportamentalistă”, preocupată de fenomenele și interacțiunile (de rol) din interiorul familiei; orientarea „acționalistă”, urmărind studierea comportamentelor familiale față de evenimente și situații date. În acest context și-a elaborat Talcott Parsons (1955) teza - atât de viu comentată și în parte infirmată - a „izolării structurale a familiei nucleare”. Sintetic, ideea lui Parsons este că procesul industrializării a fragmentat familia lărgită, a scos cuplul conjugal din rețeaua de parentalitate, a redus până aproape la inexistență funcțiile productive, politice, religioase
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
după cum bine observă M. Segalen (1987). Este vorba de faptul că, decupând prin cercetările concrete doar respectivele raporturi, alte relații din spațiul mai larg al parentalității rămân nesesizate, deși ele sunt prezente activ în viața socială. Dintre ele, relația părinți-copii-bunici, comentată deja, este neîndoielnic cea mai importantă. De altfel, în prezent, studiile referitoare la procesele de întrajutorare familială au în vedere cel puțin trei generații (Hogan et al., 1993). Alături de acestea, și relațiile familiei conjugale cu familiile fraților, unchilor, mătușilor și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Frunzetti, Scarlat Callimachi, Veronica Porumbacu ș.a. În afara micilor medalioane literare de prezentare a poeților prezenți în revistă, Savin Bratu semnează un articol intitulat Orizontul poetic al lui D. Th. Neculuță. La rubrica „Proză” Marin Preda se distinge cu schița Salcâmul, comentată ca oferind „conturarea unei forțe epice cu totul personale”, și cu Întâia moarte a lui Anton Tudose. În afara lui Mihail Sadoveanu, „prozatorul național”, prezent cu schițele Mărturisire și Într-o zi de primăvară, majoritatea prozatorilor sunt pe cale de afirmare: Aurel
REVISTA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289227_a_290556]
-
Dobrogeanu-Gherea, Traian Demetrescu, Anton Bacalbașa ș.a. Aici, dar și cu orice alt prilej, lovește în vechii lui adversari, Titu Maiorescu și scriitorii de la „Convorbiri literare”. Valoarea operei lui I. L. Caragiale este pusă la îndoială, versurile lui Eminescu sunt și ele comentate sarcastic, deși tot în R.n. apare un necrolog în care imaginea marelui poet este recuperată cu o extraordinară luciditate critică. G.D.
REVISTA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289243_a_290572]
-
științei, datorate unor specialiști cunoscuți (Mihail Kogălniceanu, B.P. Hasdeu, A.D. Xenopol, Nicolae Densușianu, Simeon Mangiuca ș.a.). Merite are R.R. mai ales pentru efortul familiarizării cititorului de limbă germană cu literatura română, populară și cultă. Din folclor sunt publicate, uneori și comentate, numeroase versuri (doine, balade) și narațiuni în proză (basme, legende, povești). Pagini din literatura contemporană sunt receptate cu promptitudine, versiunile oferite de R.R. fiind frecvent primele variante ale acestor texte într-o limbă străină. Sunt prezenți V. Alecsandri și D.
ROMÄNISCHE REVUE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289348_a_290677]
-
a mesajului. Cartea include și câteva notabile poeme închinate limbii române. Poetă lirică prin excelență, R. practică și satira (ciclurile Satire, Fata morgana, Spini rătăcitori) și manifestă o predilecție aparte pentru epigramă. Împreună cu criticul Vasile Coroban a editat, prefațat și comentat opera lui V. Alecsandri (I-IV, 1958-1959). Este și autoarea unei ediții de Opere alese din A. S. Pușkin (I-III, 1961). A realizat tălmăciri din mari scriitori clasici: Vergiliu, Eneida (în crestomația Literatura universală. Grecia și Roma antică), F. M. Dostoievski
ROSCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289373_a_290702]
-
Silvia Urdea, „Sepia”, VTRA, 1973, 10; Al. Th. Ionescu, Construcție și simbol, ECH, 1974, 1-3; Aurel Sasu, Iluzia zborului, TR, 1974, 23; Gh. Cătană, Marcel Constantin Runcanu, ARG, 1974, 7; Constantin Hârlav, „Sepia”, TR, 1974, 45; Ioan Moldovan, Premiile literare comentate. Proza. 1973, ECH, 1974, 11-12; Ulici, Prima verba, I, 191-193; Titel, Pasiunea, 164-166; Ion Simuț, „Nostalgii secrete”, ECH, 1977, 1; Radu G. Țeposu, „Nostalgii secrete”, ST, 1977, 4; Iorgulescu, Scriitori, 238-239; Traian Ungureanu, Șansa naratorului, AFT, 1982, 12; Mircea Muthu
RUNCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289398_a_290727]
-
Persoanele care sunt implicate în situația respectivă sunt descrise, iar acțiunea este conturată ori rezultatele sunt sugerate. Jocul de rol este încercarea în afară a situației. Clasa poate oferi comentarii referitoare la realitatea acțiunii ori privind autenticitatea gândirii rolurilor. Scena comentată poate fi jucată din nou cu actori noi sau cu cei vechi în urma instrucțiunilor primite din clasă. Urmărind una sau două direcții, clasa discută problema ridicată de jucarea rolului și răspunsul lor la aceasta” (Grambs, 1968, p. 37). Moore identifică
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]