1,909 matches
-
sălbatice\: moartea și nebunia" Întâlnirea cu Gorgo înseamnă, pentru eroul tragic, o experiență a alterității care îl împinge spre nebunie și/sau spre moarte, cele două fiice ale întunericului în mitologia greacă. Oreste al lui Euripide, Oreste cel de după crimele comise, pătrunde și el în universul nebuniei și al morții. Îi împărtășește, de altfel, Electrei în repetate rânduri sentimentul că aparține deja acestui univers: „Te afli de pe acum printre cei morți”, îi spune Electra, iar Menelau are și el, în fața lui
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
ai cărei ochi ucid” („a cockatrice whose unavoided eye is murderous”). Din nou, privirea ucigătoare a Gorgonei! Drumul lui Macbeth pe teritoriile alterității sălbatice este și el stropit din belșug cu sânge: de la sângele vărsat în război la sângele asasinatelor comise. La începutul acțiunii, în scenă intră un bloody man, un sergent întors de pe câmpul de luptă, rănit și plin de sânge; la cererea lui Duncan, acesta relatează desfășurarea bătăliei, a cărei figură centrală este viteazul Macbeth, cu spada lui „fumegând
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
martoră la crimă și văduvă a regelui, incarnare a blestemelor și purtătoare demnă de crezare a discursului profetic. Ea este aceea care, înaintea ultimului act, cel al defilării fantomelor tuturor celor asasinați de Richard, va avea viziunea ciclului de crime comise și a apropiatei morți a acestuia. Fantomele evocate au forța efectivă a aparițiilor care spun adevărul. În Macbeth, trupul neînsuflețit al lui Duncan nu e adus în scenă, nu apare nici spectrul regelui, și totuși nu este aceasta piesa prin
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
O astfel de persoană se va simți mereu nedreptățită și va intra frecvent în contradicție cu semenii și cu societatea. Imaturitatea afectivă și morală, caracteristică acestei persoane, se concretizeazează în tendințe egocentrice, intolerantă față de normele juridice și morale, subestimarea greșelilor comise, indiferență și dispreț față de munca social-utilă, lipsa obiectivității față de sine și față de alții, absența unei integrări superioare în viața socială și chiar de familie. Integrarea socio-profesională și morală a individului presupune tocmai acest act de depășire a limitelor conștiinței individuale
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
fenomenul infracțional în rândul minorilor are multiple ți variate cauze, unele comune cu ale criminalității adulților, dar multe din ele diferite de acestea. Astfel, spre deosebire de adult, care are o capacitate superioară de a prevedea rezultatul periculos sau vătămător al faptei comise, minorul înțelege mai puțin caracterul antisocial al faptei infracționale. În același timp, el este mai dependent de influențele ambiante familiale și sociale: dacă aceste medii sunt conflictuale, sau dacă îl expun pe minor unor repetate pedepse și privațiuni, atunci ele
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a unor impulsuri afective. Imaturitatea caracterologică — concretizată în tendințe egocentrice, indiferență și dispreț față de activitatea sistematică, dorința realizării unei vieții ușoare, autocontrolul insuficient, tendința spre simulare și disimulare, orgoliul excesiv, îngâmfare, intoleranță față de normele juridice și morale, indolența, subestimarea greșelilor comise etc., — ne face să înțelegem numeroasele și variatele conflicte cu cei din jur. De fapt, conduita morală a omului nu reprezintă altceva decât o formă externă de manifestare a unui complex de „factori interni” care se află într-o unitate
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
principii morale, care aparțin comunității în care trăiește. Faptul acesta de a fi ajuns la stadiul formării unei responsabilități morale îl face pe copil capabil de a trăi, la un moment dat, un autentic proces de conștiință cu privire la consecințele abaterii comise și de condamnare interioară a acestei abateri, îl face capabil de a găsi în el însuși acea forță interioară de a-și reproșa lui însuși (sau altora) o eventuală abatere comisă. Acest stadiu este precedat, așa cum arată o serie de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
dat, un autentic proces de conștiință cu privire la consecințele abaterii comise și de condamnare interioară a acestei abateri, îl face capabil de a găsi în el însuși acea forță interioară de a-și reproșa lui însuși (sau altora) o eventuală abatere comisă. Acest stadiu este precedat, așa cum arată o serie de psihologi (J. Piaget, P. Bovet), de o perioadă în care „realismul infantil” se acomodează rigorilor morale a colectivului din care face parte din obligație, potrivit imperativului „trebuie pentru că trebuie”. Acestei perioade
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
însuși, și, legat de acesta, acea frică de a nu greși și acea atitudine de supraevaluare a consecințelor greșelii comise la unor din moment dat. Această teamă de a nu greși și, mai ales, atitudinea de supraevaluare a gravitației greșelilor comise, determină, printr-un mecanism de feed-back, o accentuare a „sentimentului de inferioritate”, a impresiei defavorabile cu privire la propriile posibilități și capacități psihice, fapt care va duce, implicit, la trăirea de fiecare dată când va greși din nou a unei vii reacții
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
posibilități și capacități psihice, fapt care va duce, implicit, la trăirea de fiecare dată când va greși din nou a unei vii reacții de autoacuzare și, legat de a aceasta, a unui puternic „sentiment de vinovăție„ în legătură cu greșeala sau abaterea comisă. Desigur, pentru a preîntâmpina instalarea la copii a sentimentului de inferioritate și, în strânsă legătură cu el, formarea tendinței de a supraevalua consecințele negative ale propriilor greșeli comise la un moment dat, părinții vor trebui să urmărească, într-o măsură
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
mai importante ale omului, acelea de om și de cetățean. Această scrupulozitate morală excesivă duce la instalarea treptată a unei stări de închidere în sine și de vii frământări sufletești, în cadrul căreia se „disecă” prea mult implicațiile sociale ale abaterii comise. Prin izolarea sa și prin această stare tensională interioară puternică, el își creează singur o serie de factori perturbatori ai activități școlare, și a raporturilor sale cu cei din jur. Punerea în discuție a celeilalte extreme menționate la începutul materialului
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a raporturilor sale cu cei din jur. Punerea în discuție a celeilalte extreme menționate la începutul materialului de față, — și anume a acelei incapacități a unor oameni de a realiza, în mod curent, priza de conștiință asupra consecințelor propriilor acte comise și, implicit, de a trăi sentimentul de vină în legătură cu propriile abateri de conduită realizate, — ne plasează în centrul importantei probleme a educației și a formării personalității. Aceasta deoarece, indivizii în cauză nu au ajuns, încă, la a-și forma conștiința
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de orfism 23. Cu acesta din urmă, gnosticismul mai are În comun și ideea alegerii și consubtanțialității cu divinitatea, căci În mitul orfic omenirea ia naștere din cenușa Titanilor izbiți de fulgerul lui Zeus În chip de pedeapsă pentru deicidul comis și, În felul acesta, avem cu toții În alcătuirea noastră fragmente din trupul lui Dionysos devorat de Titani. Cu toate că Bianchi a atras atenția În repetate rînduri că ar fi o simplificare excesivă să se atribuie derivarea gnosticismului din orfism, teoria sa
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
de sub conducerea tov. Borilă P. să pregătească și să prezinte Biroului Politic un raport asupra situației acestor condamnați și să propună grațieri sau reduceri de pedepse În cazurile În care se va constata că sentințele au fost nejuste În raport cu delictele comise. Decretul de grațieri și reduceri de pedepse va trebui Întocmit din timp pentru a putea fi emis cu ocazia celei de a 5-a aniversări a Republicii 42. Era discutată o realitate care era pusă pe seama devierii de dreapta și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de persoane). Rezultă de aici că numărul persoanelor care au suferit „pedepse administrative” s-a ridicat la 82.70036. Un alt document Întocmit În același context, semnat de președintele Consiliului Securității Statului 37, ne dă o idee despre amploarea abuzurilor comise, a ilegalității diverselor acțiuni ale Securității, Încercând totuși să le găsească circumstanțe atenuante. Despărțirea partidului de propriul său trecut, chiar și atunci când s-a făcut sub semnul unei dorințe de reformare sau de revizuire critică a strategiilor, a stat sub
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
angajez prin prezentul angajament ca În continuare la locul de muncă să am o comportare corectă și să nu Întreprind nici o acțiune de natură să aducă atingere normelor de conviețuire socială sau legilor țării. Regret faptele pe care le consider comise Într-un moment de rătăcire (ă). În cazul că voi săvârși noi abateri să se ia Împotriva mea măsuri legale”; sau (Dumitrache Gheorghe): „Mă angajez ca În viitor să fiu un exemplu În muncă și disciplină și să am o
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ajunge să iasă acceptabil din strada cu pricina și să-și continue drumul. Analizând cele două exemple vom constata că în primul caz, cel de la volan a comis o eroare, nu și-a reprezentat corect situația obiectivă (dimensiunea gropiloră. Eroarea comisă a fost considerabilă, a rămas fără o roată. În a doua situație eroarea comisă a fost mult mai mică, cel de la volan a reușit să depășească situația. Infracțiunea - constă în încălcarea unei legi, adică o abatere conștientă de la lege (în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
cele două exemple vom constata că în primul caz, cel de la volan a comis o eroare, nu și-a reprezentat corect situația obiectivă (dimensiunea gropiloră. Eroarea comisă a fost considerabilă, a rămas fără o roată. În a doua situație eroarea comisă a fost mult mai mică, cel de la volan a reușit să depășească situația. Infracțiunea - constă în încălcarea unei legi, adică o abatere conștientă de la lege (în cazul nostru a legii circulațieiă, abatere care este sancționată penal. Exemplu: În conformitate cu legea circulației
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
transformate în cote standard și reprezentate grafic, figură 1. După cum rezultă din profilul individual al subiectului HG, prezentat în figură 1, acesta manifestă un comportament deviant în timpul conducerii autovehiculului. Privit din perspectiva tipului comportamental, reies în prim plan principalele erori comise, respectiv neatenții și erori, iar infracțiunile se mențin în limita medie eșantionului examinat. 100 90 80 188.6 68.8 53.6 76.1 28.3 60.7 114 70 172.9 61.2 47.5 70.8 24 54
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
2); oameni (2); plin de viață (2); prieten (2); prieteni (2); rînjet (2); sănătos (2); senin (2); tare (2); ură (2); veste bună (2); vorbăreț (2); armonie; așteptare; bani; băut; băutură; bine; binevoitor; bostan; bucura; bucurii; caracter; cățel; cer; cîntec; comis; concediu; copii; copilaș; corabie; dans; cu dispoziție; dispus; distrat; echilibru; energie; era; examen; față; față veselă; față zîmbitoare; frate; Gabi; gay; gingaș; glume; glumeț; fără griji; gropițe; happy; hoinări; inocență; integralist; de izbîndă; împlinit; încîntat; joi; liber; lumină; melancolie; mizantrop
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
provoace În același timp În glandă. Căci, nu exista În noi decât un singur suflet, iar acest suflet nu are În sine nici o diversitate de părți: același care este senzitiv este și rațional, iar toate apetiturile sale sunt voințe. Eroarea comisă atunci când punem sufletul să joace rolurile a diferite personaje, care de obicei sunt În conflict unele cu altele, nu vine decât din faptul că nu s-a făcut bine distincția Între funcțiile sale și cele ale corpului, singurul căruia se
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
cea a sufletelor se află în punctul de intersecție a normelor și directivelor social-politice cu practicile ce decurg din aceste cunoașteri. Prin reforma iluministă, închisoarea se vrea a fi o mașină eficientă în transformarea umanului (spiritul, sufletul, gândirea), iar răul comis să fie compensat fie printr-o serie de fapte bune, sociale, fie prin utilizarea condamnatului în scopul aparatelor politice ale statului, așa cum s-a întâmplat cu Napoleon, atunci când și-a pus în funcția de ministru de interne cel mai versat
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cu "Da", și nu cu un "Nu". Un raport echilibrat între ce oferi tu și ceea ce oferă societatea. De asemenea, practica juridică ar fi bine să se bazeze pe o evidență clară, pe o demonstrație în acord cu evidența faptelor comise, și nu pe sofisme de interpretare, pe o regie a argumentării. Dreptul nu ar trebui să fie o pluralizare a conflictelor, ci, dimpotrivă, o estompare a lor. Legea "imaginează negativul", îl creează, spunea Foucault într-un curs de-al său
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
reale, iar ceea ce spui, ceea ce încerci să arăți nu se poate face decât printr-un acord cu evidența realului și abia pe urmă prin construirea unor raționamente, argumente logice. Astfel, argumentele în istoria scrisă sunt inextricabil legate de perspectiva faptelor comise, a evenimentelor, nu de limbaj, ci de acțiune. Argumentele în istorie nu se pot construi decât pe baza evidenței realului, a istoriei. Tot ceea ce ni se înfățișează într-o carte de istorie drept argumentare impecabilă, dar în dezacord cu realitatea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
la școală nu se mai simte la fel de bine ca până atunci deoarece realizează că nu mai este la fel de bine pregătită. În lipsa mamei, care o îndruma la efectuarea temelor, bunica este cea care o supraveghează și o ceartă pentru fiecare greșeală comisă. b. Dialog cu mama Mama elevei se simte responsabilă pentru situația în care se află propria fică. Recunoaște faptul că motivul principal al apariției tulburărilor de comportament îl constituie plecarea lor la muncă în străinătate. Susține că a discutat cu
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]