6,745 matches
-
și nimic din această lege nu arată că scopul măsurii de suspendare ar fi unul punitiv, ci mai degrabă de precauție și provizoriu, în măsura în care privește apărarea interesului public prin suspendarea din funcție a unei persoane acuzate de comiterea unei infracțiuni de serviciu, și, astfel, de prevenire a altor posibile acte similare sau consecințe ale unor asemenea acte (paragraful 19). Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai reținut că, și în absența unui scop punitiv, trebuie evaluat impactul acestei
DECIZIA nr. 819 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252673]
-
nu este intrat în faliment ca urmare a hotărârii pronunțate de judecătorul-sindic; ... b) nu a fost condamnat în ultimii 3 ani, prin hotărâre definitivă a unei instanțe judecătorești, pentru o faptă care a adus atingere eticii profesionale sau pentru comiterea unei greșeli în materie profesională; ... c) în ultimii 2 ani și-a îndeplinit corespunzător obligațiile contractuale, îndeosebi pe cele referitoare la securitatea informației și securitatea aprovizionării; să fi îndeplinit obligațiile de plată a impozitelor, taxelor și contribuțiilor de asigurări sociale
HOTĂRÂRE nr. 1.489 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262835]
-
nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, excepție ridicată de Daniel Tudorache și Constanța Adina Tudorache într-o cauză având ca obiect stabilirea vinovăției autorilor excepției pentru comiterea infracțiunilor de spălare a banilor și, respectiv, complicitate la infracțiunea de spălare a banilor, prevăzută la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019. ... 14. În susținerea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că dispozițiile art. 49
DECIZIA nr. 282 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273897]
-
aplicabile și în prezenta cauză. ... 17. Pentru aceste motive, se susține că dispozițiile art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019 sunt contrare prevederilor art. 23 alin. (12) din Constituție, fiind vădit excesive în privința modalităților alternative de comitere a infracțiunii analizate. Se arată că prevederile art. 23 alin. (12) din Constituție impun reglementarea prin lege a faptelor incriminate ca infracțiuni și, implicit, obligația legiuitorului de a adopta legi care să respecte cerințele specifice calității legii și principiului legalității
DECIZIA nr. 282 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273897]
-
care, prin natura lor, nu pot fi decât subsecvente dobândirii bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni și, totodată, diferite de acțiunile sau inacțiunile care formează elementul material al infracțiunii predicat. Prin urmare, tragerea la răspundere penală a aceleiași persoane pentru comiterea infracțiunii predicat, dar și pentru săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor, în modalitatea prevăzută la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, nu presupune o încălcare a principiului ne bis in idem, neimplicând judecarea și pedepsirea subiectului
DECIZIA nr. 282 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273897]
-
invocate sunt aplicabile mutatis mutandis și în privința dispozițiilor art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019. ... 32. Având în vedere cele mai sus menționate, Curtea constată că luarea măsurilor asigurătorii de către organele judiciare în cazul constatării comiterii infracțiunii prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019 nu încalcă prezumția dobândirii licite a averii, astfel cum aceasta este reglementată la art. 44 alin. (8) din Constituție. ... 33. În ceea ce privește pretinsa încălcare, prin
DECIZIA nr. 282 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273897]
-
că prin „imobil unde se execută arestul la domiciliu“ se înțelege imobilul unde inculpatul locuiește efectiv. Arată că, în doctrină, s-a reținut că scopul instituirii interdicției legale de a se dispune măsura arestului la domiciliu, dacă suspiciunea rezonabilă vizează comiterea de către inculpat a unei infracțiuni asupra unui membru de familie, nu este dat de gravitatea faptelor de care este acuzat inculpatul, ci de necesitatea asigurării protecției membrilor de familie și evitarea riscului comiterii unor noi infracțiuni față de aceștia
DECIZIA nr. 123 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273952]
-
la domiciliu, dacă suspiciunea rezonabilă vizează comiterea de către inculpat a unei infracțiuni asupra unui membru de familie, nu este dat de gravitatea faptelor de care este acuzat inculpatul, ci de necesitatea asigurării protecției membrilor de familie și evitarea riscului comiterii unor noi infracțiuni față de aceștia, pornindu-se de la prezumția legală relativă că inculpatul și membrii săi de familie au același domiciliu. Interdicția de dispunere a măsurii arestului preventiv raportat la subiectul pasiv al infracțiunii, în ipoteza relevată anterior
DECIZIA nr. 123 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273952]
-
instrumente similare, ceea ce generează, practic, un risc de abuz de putere și inegalitate procesuală. Se arată că astfel de încălcări sunt sancționate constant de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Se susține că întrucât a priori persoana acuzată de comiterea unei infracțiuni, ca subiect procesual pasiv al acțiunii publice și al celei private, este dezavantajată ca poziție procesuală și mijloace avute la dispoziție în raport cu organele statului implicate în procedura penală, legea trebuie să o compenseze pe aceasta cu
DECIZIA nr. 279 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273999]
-
septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, excepție ridicată de Marin Drăghin și de Eugen Cornel Anghelescu în cauze având ca obiect stabilirea vinovăției autorilor excepției pentru comiterea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută la art. 335 alin. (1) din Codul penal, și, respectiv, a infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută la art. 336 alin.
DECIZIA nr. 306 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274026]
-
de condamnare pentru noua infracțiune, cât și revocarea amânării aplicării pedepsei anterioare sunt obligatorii -, această soluție fiind în acord cu dispozițiile art. 88 alin. (3) din Codul penal, referitor la revocarea amânării aplicării pedepsei, care reprezintă opțiunea legiuitorului în ipoteza comiterii de către persoana în privința căreia s-a dispus amânarea aplicării pedepsei a unei noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere. ... 28. Cu privire la acest din urmă aspect, Curtea Constituțională a pronunțat Decizia nr. 70 din 29 ianuarie 2019
DECIZIA nr. 306 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274026]
-
care comit, cu intenție sau cu intenție depășită, noi infracțiuni, descoperite în termenul de supraveghere, indiferent de gravitatea acestora, întrucât cele două categorii de persoane se află în situații diferite, persoanele din cea de-a doua categorie fiind în situația comiterii unei noi infracțiuni, după momentul pronunțării unei hotărâri judecătorești de condamnare, aspect ce denotă nevoia obligării persoanelor supravegheate la executarea unor pedepse penale. ... 38. În ceea ce privește comparația făcută, în susținerea excepției de neconstituționalitate, între revocarea amânării aplicării pedepsei
DECIZIA nr. 306 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274026]
-
pedepsei sub supraveghere, sub aspectul menținerii acestei din urmă forme de individualizare a pedepsei în ipoteza săvârșirii, pe parcursul termenului de supraveghere, a unei infracțiuni pentru care este aplicată pedeapsa amenzii și al imposibilității menținerii amânării aplicării pedepsei, în situația comiterii, pe parcursul termenului de supraveghere, a unei infracțiuni similare celei anterior menționate, Curtea a reținut că o astfel de critică este inadmisibilă, întrucât neconstituționalitatea dispozițiilor art. 88 alin. (3) din Codul penal nu poate fi dedusă prin compararea lor cu
DECIZIA nr. 306 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274026]
-
prevăzută de art. 274 din Legea nr. 86/2006 implică o restrângere vădit disproporționată a drepturilor individuale - îndeosebi a dreptului la libertate. ... 17. În continuare, arată că prin noile reglementări penale s-a renunțat la circumstanța specială de agravare referitoare la comiterea faptei de către două sau mai multe persoane împreună (aceasta fiind des întâlnită în legislația penală anterioară), această situație urmând să se raporteze doar la agravanta generală prevăzută de art. 77 lit. a) din noul Cod penal. Comparând vechea reglementare
DECIZIA nr. 242 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273519]
-
de domiciliu, tulburare de posesie, furt calificat și tâlhărie calificată, autorii excepției apreciază că noua politică penală a fost aceea de a se renunța la aceste circumstanțe de calificare în forma unor agravante speciale, păstrându-se posibilitatea de a sancționa comiterea faptei în participație prin aplicarea agravantei generale prevăzute de art. 77 lit. a) din noul Cod penal. În acest context, menținerea art. 274 din Legea nr. 86/2006 în forma actuală denotă mai degrabă o omisiune a legiuitorului, ceea ce sugerează
DECIZIA nr. 242 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273519]
-
agravare, pe de-o parte, și aplicarea unei sancțiuni mai aspre decât în cazul anumitor infracțiuni de terorism. Totodată, se subliniază faptul că, spre deosebire de agravanta specială instituită de art. 274 din Legea nr. 86/2006 - ce se referă la comiterea faptei de două sau mai multe persoane împreună -, agravanta generală prevăzută de art. 77 lit. a) din noul Cod penal se raportează la un număr de trei sau mai multe persoane împreună. Așa fiind, deși agravanta generală vizează o participație
DECIZIA nr. 242 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273519]
-
Apel Cluj - Secția penală și de minori apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, politica penală și regimul sancționator în materia infracțiunii de contrabandă țin cont de gradul de pericol social al acestor infracțiuni, de modul și mijloacele de comitere, de scopul urmărit, de împrejurările în care faptele sunt comise, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului. În raport cu aceste criterii regimul sancționator este stabilit ținând seama de elementele
DECIZIA nr. 242 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273519]
-
Or, ca urmare a unui proces în care emitenta nu a fost parte și nu a putut să își formuleze apărări, a fost desființat un înscris care era esențial pentru emitentă. Susține că, deși desființarea unui înscris este consecința constatării comiterii unei infracțiuni, aceasta vizează latura civilă a cauzei. Acest fapt este cert, în condițiile în care prevederea legală care impune acest lucru este cea din art. 25 din Codul de procedură penală, care are denumirea marginală „Rezolvarea acțiunii civile în
DECIZIA nr. 236 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273642]
-
a prevederilor art. 100 alin. (1) lit. c) din Codul penal, excepție ridicată de Ion Dorian într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de liberare condiționată formulate de autorul excepției, care a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracțiunii de tentativă la infracțiunea de omor. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că dispozițiile legale criticate discriminează persoanele condamnate la pedeapsa închisorii sub aspectul posibilității de a fi liberate condiționat, întrucât condiționează acordarea liberării condiționate
DECIZIA nr. 308 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273657]
-
iar repararea prejudiciului se realizează prin acțiunea civilă formulată de persoana vătămată, care, potrivit art. 19 alin. (1) din același act normativ, are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile, potrivit legii civile, pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale. ... 18. Având în vedere aceste aspecte, Curtea a reținut că principiul general care guvernează răspunderea penală și răspunderea civilă este acela al vinovăției făptuitorului, în cazul de față reflectată în săvârșirea unei fapte pedepsite
DECIZIA nr. 308 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273657]
-
propria valoare a orei de manoperă, încalcă art. 1 alin. (3) și art. 57 din Legea fundamentală, prin corelare cu art. 14 și 15 din Codul civil, legiuitorul având obligația constituțională să adopte legi care să nu creeze cadrul pentru comiterea unor abuzuri de drept, astfel cum este situația reglementării criticate, prin care se instituie posibilitatea pentru anumite entități (unitățile de service care efectuează reparații ale unor vehicule implicate în accidente rutiere) să stabilească în mod unilateral și absolut discreționar valoarea
DECIZIA nr. 321 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273520]
-
această valoare să poată fi negociată sau să fie raportată la un criteriu obiectiv și independent de voința părții. ... 25. De asemenea, se susține că reglementarea criticată din Legea nr. 132/2017 este neconstituțională, întrucât lasă loc arbitrarului și oferă posibilitatea comiterii unor abuzuri. ... 26. Tribunalul Timiș - Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, autoarea criticând în esență opțiunea legiuitorului de a conferi o marjă de acțiune unităților reparatoare care își pot utiliza propria valoare a orei
DECIZIA nr. 321 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273520]
-
mod expres, în cuprinsul legii penale și se dispun față de persoanele care au comis fapte prevăzute de legea penală. ... 16. Măsurile de siguranță au o natură și un regim juridic diferite de pedepsele penale, nefiind dispuse ca urmare a comiterii unor infracțiuni. Astfel, dispunerea măsurilor de siguranță nu este o consecință a angajării răspunderii penale și nu depinde de gravitatea faptelor săvârșite, acestea putând fi luate chiar dacă făptuitorului nu i se aplică o pedeapsă, pentru că dispunerea lor este
DECIZIA nr. 206 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273727]
-
se aplică o pedeapsă, pentru că dispunerea lor este determinată de existența stării de pericol pe care o prezintă persoana făptuitorului. Fiind menite să combată starea de pericol ce rezultă din săvârșirea faptei prevăzute de legea penală și să preîntâmpine comiterea unor astfel de fapte, măsurile de siguranță se iau pe durată nedeterminată, putând fi menținute atâta vreme cât există starea de pericol. ... 17. Codul penal enumeră măsurile de siguranță care pot fi luate în procesul penal, la art. 108, conform
DECIZIA nr. 206 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273727]
-
IV al părții generale a Codului penal, respectiv la art. 107-112^1 din cuprinsul acestui cod, sunt sancțiuni de drept penal care, alături de pedepsele penale, completează categoria sancțiunilor penale necesare prevenirii fenomenului infracțional, aplicabile ca urmare a evidențierii, cu prilejul comiterii unor infracțiuni, a anumitor împrejurări din realitatea socială, aflate în raport de cauzalitate cu infracțiunile săvârșite care, dacă nu sunt combătute, pot determina săvârșirea unor noi infracțiuni. ... 20. Dintre acestea, obligarea la tratament medical, prevăzută la art. 108 lit. a
DECIZIA nr. 206 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273727]