829 matches
-
În păcat, roagă pe Mântuitorul Iisus Hristos să‑i miluiască, să‑i ierte și să le facă parte de fericirea cea veșnică. Compasiunea lui Dumnezeu față de omul suferind 67 III.2. Dumnezeu ne este un Prieten de suferință Care Înțelege, compătimește, ajută De la bun Început subliniem faptul că mesajul hristic În ceea ce privește suferința, nu este acela de a ne Îndemna să ne complacem În ea. Suferința a reprezentat, pe parcur‑ sul scurtei peregrinări pământești a Mântuitorului, un rău, un adversar pe care
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
astfel sensuri extinse precum „bună‑ tate”, „considerație”, „clemență” etc. A fi milostiv Înseamnă a fi capabil să te alături celui care suferă, să‑i Împărtășești durerea și chinul. Termenul „simpatic” (În limba greacă veche, cuvântul συμπάσχω are Înțelesul de a compătimi 75, a avea compasiune față de cineva, a avea aceleași sentimente, a simpatiza cu etc.) are În mare același Înțeles, dar provine din greacă. Hristos este Arhiereul „simpatic” al creștinilor, aceasta desigur În Înțelesul prim al acestui cuvânt, altfel spus, Hristos
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
compasiune față de cineva, a avea aceleași sentimente, a simpatiza cu etc.) are În mare același Înțeles, dar provine din greacă. Hristos este Arhiereul „simpatic” al creștinilor, aceasta desigur În Înțelesul prim al acestui cuvânt, altfel spus, Hristos este Arhiereul Care compătimește, suferă Împreună cu creștinul suferind. El suferă cu noi În slăbiciunile noastre. Compasiunea lui Dumnezeu față de omul suferind 69 A trecut prin toate cele prin care ni se cere și nouă să trecem. Astfel, ne putem apropia de El cu Încredere
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
a fost bine. Privește ! Chiar El a păstrat, pentru ca tu să‑ți amintești, cicatricile rănilor suferite pentru tine ... Atunci El Îți trimite Încercări pentru ca tu să‑ți amintești de El !”78. Dumnezeu ne este un Prieten de suferință Care Înțelege, compătimește, ajută, iar când crede că ne este folositor pen‑ tru mântuire ne tămăduiește. El nu privește pasiv situația noastră de la distanță, fără a o Înțelege și fără a ne ajuta. Prin atitudinea Sa, Mântuitorul n‑a urmărit interese personale sau
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ardoare lui Dumnezeu să‑i ajute. Însă Același Hristos Se ascunde cum numai El știe sub chipul celui flămând, Însetat, străin, gol, bolnav, În temniță etc. (Matei 25, 34‑45). Deci, pe de o parte, Hristos Domnul este Tămăduitorul Care compătimește și vindecă și, pe de altă parte, Bolnavul care este tratat și alinat. Cu siguranță Biserica, având la bază, În acest sens, Învățătura din Matei 25, 35‑45, Înțelege că cel care refuză să‑i ofere ajutorul unui bolnav aduce
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
35‑45, Înțelege că cel care refuză să‑i ofere ajutorul unui bolnav aduce atingere lui Hristos Însuși. Gândul că Domnul Hristos ne‑a purtat povara păcatelor, a cunoscut suferința noastră și ne este un Prieten Care ne Înțelege, ne compătimește și ne ajută, ne oferă un puternic imbold pentru a lucra spre alinarea durerii și a suferinței În lume, nutrind propria noastră compasiune din cea a Învățătorului nostru. Compasiunea este limbajul iubirii. Căutând să ușureze greutățile suportate de alții În
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
datorită motivației diferite pe care i-am atribuit-o. Acum consideri că purtarea sa are la bază o slăbiciune - complexele lui, în contrast cu impresia unei poziții de potențială superioritate. E puțin mai ușor să ignori acțiunile unei persoane pe care o compătimești. Iată alte cîteva exemple de recontextualizare: Un șef care ia cu greu o hotărăre Opinia inițială: Tipul ăsta e un pămpălău. Opinia recontextualizată: Nu-i place să ia o decizie pînă ce nu e foarte sigur de consecințe. Un șef
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
liberală occidentală datorită autenticității și spontaneității revoluționare de excepție care i se atribuie. De altfel, intelectualii români și maghiari de la 1848 au Înregistrat un succes remarcabil În operațiunea lor de construire și de Întreținere a imaginii „națiunii oprimate la 1848”, compătimită de către un Occident care trebuia sensibilizat În acest sens. Ajunge să ne gândim la felul În care a fost primit Kossuth XE "Kossuth" În Statele Unite, În timpul turneului său triumfal din anii 1851-1852, sau la rolul pe care l-a jucat
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a Întâmplat, el nu a acceptat nici o recompensă, iar mai târziu a Înnebunit. Soarta ulterioară a lui Avram Iancu XE "Iancu" era, În viziunea lui Kőváry, cu atât mai tristă, cu cât, după Înfrângerea revoluției, acesta „va ajunge să fie compătimit, deplâns, de același popor al cărui idol fusese” În timpul luptelor. Războiul civil din Transilvania este privit cu oroare de istoricul maghiar, care Îi va face Însă Întotdeauna responsabili pentru masacrele și evenimentele sângeroase ale acestuia doar pe români. În fața furiei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
polonez, maghiar sau român), admirat În cultura liberală occidentală datorită autenticității și spontaneității revoluționare de excepție care i se atribuia. Intelectualii maghiari au Înregistrat un succes remarcabil În operațiunea de construire și de Întreținere a imaginii „națiunii oprimate la 1848”, compătimită de un Occident care trebuia sensibilizat În acest sens. În cultura maghiară, această mitologie a fost puternic susținută și pe plan intern, de exemplu prin proza lui Jókai Mór XE "Jókai Mór" , care Începe să scrie despre revoluție Încă din
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cu băiatul. Fiecare venea cu o părere: că are retard sever, că a ajuns așa pentru că nu l-au iubit suficient părinții, și, în cele din urmă, că e autist. Diagnosticul corect a venit fără nici o soluție. Medicii i-au compătimit pe părinți, le-au zis că puștiul va fi "legumă" toată viața și le-au sugerat să-l interneze, să scape de "o povară". Iar ca să-l liniștească atunci când e agitat, i-au prescris inclusiv Ripsolept, folosit în schizofrenia acută
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
apariția sa era și mai greu de uitat: se plimba absent, mecanic, epuizat vizibil, cu o batistă albă la gură. Să se apere de microbi, probabil, în... ambianța pestilențială a Aiudului. Cred că făcuse o fobie, o fixație. L-am compătimit sincer. Apoi nu l am mai văzut niciodată. Mi-am reamintit toate acestea (și multe altele) citindu-i ultima carte: Nae Ionescu. Așa cum l-am cunoscut (București, Humanitas, 1992, 174 pp.) Document memorialistic important, fără îndoială. Dar inegal, amestec de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
cunoscut pe cineva ce-și zicea creștin, dar care stăpânit de o ascunsă trufie, ducea un crunt război cu icoanele bisericii noastre, predicând oricând și oriunde prăvălirea la pământ a icoanelor, a acestor scumpe diamante creștine. Eu tăceam și-l compătimeam, știind bine că apucase pe căi greșite. Dar întâmplarea mă duse într-o bună zi în casa acestui om și, firește, după un început de convorbire, prietenul izbucni furios tot împotriva icoanelor: Ia, lăsațimă în pace cu icoanele voastre. Să
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
fel cu cea de azi, de acum încolo? Vom merge prin ploaie, ne vom culca prin hambare, vom tremura de frig, nu vom avea decât o bucată de pâine la cină? Și nu va mai fi nimeni care să mă compătimească, nimeni care să mă iubească? Nu va mai exista o tușă Barberin? În timp ce mă gândeam la toate acestea, trist, amărât și cu ochii plini de lacrimi, am simțit o răsuflare călduță pe obraz. Am întins mâna și am dat peste
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
construirea detaliată a atmosferei este mai puțin importantă decît evenimentele și personajele (pretindem ca o narațiune să conțină o serie de evenimente ce determină schimbări și preferăm ca aceste modificări să implice sau să afecteze anumiți indivizi pe care îi compătimim sau cu care ne identificăm). Cînd citim o narațiune, ne place să știm unde ne aflăm și căutăm indicații spațio-temporale precise cu privire la locul și timpul în care s-a petrecut un eveniment. Dar trebuie subliniat că toate acestea se referă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
de serviciu pe școală cu griji sporite. Pentru prima dată le-am spus elevilor mei că nu pot face lecții, că-i rog să învețe pentru alte obiecte și să nu facă deranj. M-au înțeles și simțeam că mă compătimeau pentru starea sănătății. Tot atunci, după orele de curs, a avut loc și un consiliu pedagogic cu măsuri și directive în vederea sfârșitului de an școlar. Asistam pasiv, cu privirea în gol și capul arzând ca o sobă încinsă!” S-a
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
mea. Adică mai multe, că moș Leo bate mereu la poarta mea ca să-i dau un rachiu și nu de puține ori i-am dat, făcîndu-i cîte o bucurie. Pe unde am fost eu, grangurii zău că nu-s de compătimit. Poate pe unde sînt revoluții și îi mai împușcă, are loc cîte o rotație de granguri. Doar acolo îi mai spînzură puțin, dar grangurii nou veniți au același noroc, adică trăiesc bine. Hai să-i votăm Duminică! Chiar, să îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ferma concluzie că slujitorii Domnului nu mișcă nici un deget în favoarea sa. Nu tu blestem, nu tu afurisenie, nici să-i pici cu lumînarea. Donose se plîngea de nenoroc, de ghinion, de nesimțirea celor din jurul său. Lumea se amuza și-l compătimea în bășcălie, ba chiar îl îndemna la lucruri necurate. Da' la vrăjitoare n-ai încercat? îi aruncă ideea un hîtru inconștient de consecințe. Nu, asta chiar n-am încercat-o. Donose a început demersurile și a ajuns la renumita Colentina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
lîngă ea și cu aceeași mînă îl mîngîie peste tricoul galben și asudat. Mă cheamă Wilma, spune ea natural. Îi zîmbește și ostentativ își lasă tricoul larg să lunece peste umeri și să facă decolteul exagerat de mare. Pedro o compătimea. Știa că unele turiste, mai coapte, vin pentru... unele prostii. Se spunea chiar că plătesc foarte bine, dar el nu era interesat. Avea casă, familie și nevastă tare aprigă și dispusă la nebunii mai tot timpul. Totuși, Wilma nu era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de proiectul demolării, să cauți mereu, hămesit, strategia optimă a linșa jului trebuie să fie cumplit. Evident, cei loviți de această patimă mă irită și, adesea, mă dezgustă. Dar - o spun fără ipocrizie - mi se întâmplă, nu o dată, să îi compătimesc. Încerc, de pildă, să mă pun în pielea celor care îl urăsc pe Traian Băsescu. Nu în pielea celor 90% dintre români care și-au pierdut încrederea în el, ci în pielea micului grup de activiști anti-prezidențiali care ne oferă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Iosif este pictat uneori cu un buchet de crini înfloriți. Tulpina crinului simbolizează religiozitatea Mariei, frunzele umilința ei, petalele albe virginitatea, iar parfumul divinitatea ei. A devenit un atribut al tuturor sfinților. Totodată, poezia amintită mai sus, în care autoarea compătimește imensa suferință a Maicii Domnului pricinuită de Patimile Domnului, ne duce cu gândul la pătimirea mamelor și soțiilor ai căror fii și soți au devenit în temnițele comuniste urmașii Mântuitorului. Tu stai învăluită în lunga Ta tăcere, În poală porți
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
rădăcinile Înfipte zdravăn În pământ, planta nu poate pleca În căutarea „alesului inimii“ și nici nu poate lăsa doar În seama vântului ori albinei Îndeplinirea celui mai important act al vieții ei, de fapt a speciei - regenerarea. După cum nu pot compătimi planta pentru familia ei monoparentală: Nu văd cum ar putea vreun „urzic“ să materializeze „generozitatea“ paternă, adică să meargă la muncă și să aducă bani acasă, la urzicuțe. Familia noastră e roasă adesea de un „dinte“: unul sau altul Îl
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
iartă cu nici un chip "liga lui Mitică", îl toacă mărunțel pe "Gigi, inimă de leu", care, în suficiența-i deplină, a declarat că " Dacă vreau, pot să fiu și antrenor la Steaua!", îl cârâie pe bizarul patron timișorean Iancu, îl compătimește pe Hagi (deși-i de aceeași părere cu Zdrobiș, că "Hagi, ca antrenor, n-are nici o treabă cu fotbalul!") și-l face de râs pe ștabul dinamovist Borcea, care, în toată casa, n-are... nici o singură carte! Ambele apariții ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
a RSFR și deputată în Sovietul suprem, a fost invitată să asiste la schingiuirea lui Zinoviev, Kamenev și ceilalți. "Lucrătorii din domeniul artelor trebuie să se călească" i-a spus Stalin. Vera Davâdova este și, mai ales, nu este de compătimit. În cele din urmă, recunoștința lui Stalin s-a manifestat cum era de așteptat. În ceasul morții, când abia mai vorbea, a izbutit să mai ordone: "prostituata Davâdova merită mai mult ca oricine moartea." Cerea să fie mai întâi desfigurată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Noua identitate, urbană, conferită unor indivizi peste noapte, i-a scos din universul rural, spre a-i transporta într-un spațiu ce nu și-l pot asimila organic până la capăt. Nu știu cine-i dr. H. Balzli (?), dar are perfectă dreptate atunci când compătimește "omul care părăsește câmpia și-și petrece existența între ziduri. Orice ființă care rupe legătura intimă cu Natura Mamă pierde calități însemnate, cunoaște boala și degenerarea." Pe vremuri, dezvoltarea urbană era prezentată, la noi, triumfalist, ca vector al modernității și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]