3,295 matches
-
Paris este exilat. ¶ Apare prima ediție în 3 volume a faimoasei Encyclopaedia Britannica. ¶ Șir William Jones descoperă relații de înrudire între limbile latină, greacă și sanscrita. Această descoperire va duce la reconstruirea limbii indo-europene (sau indo-germane) și la dezvoltarea filologiei comparate. Denumirile de personaje, locuri, etc., din cosmo-mitologia lui Blake par să indice că poetul nu numai că a fost la curent cu această descoperire filologica de mare importanță, dar că a fost realmente fascinant de ea, confirmîndu-i ipoteza că în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
chiefly of Translations from the Asiatick Languages, care conține faimosul "A Persian Song of Hafiz". Această carte și altele (Opere în șase volume, editate de Lord Teignmouth între 1799-1804), prin care Jones expert în limba sanscrita va pune bazele filologiei comparate, vor influența profund tematica orientala a școlii romantice (exemple notorii sînt Lord Byron, R. Southey, Ț. Moore, dar, se pare, si W. Blake). Anatomistul italian Antonio Scarpa descoperă labirintul urechii (canalul cohlear îi va fi sugereat lui Blake ideea urcușului
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
W. Scott. ¶ Achim von Arnim și Clemens Brentano publică primul volum (datat: 1806) al colecției de poezie folclorica Des Knaben Wunderhorn (serie definitivată în 1808). ¶ J.F. Blumenbach pune bazele antropologiei prin publicarea lucrării Handbuch der vergleichenden Anatomie / Manual de anatomie comparată. ¶ Apare Über die Verrichtungen des Gehirns / Despre activitățile creierului de Franz Joseph Gall, în care se afirma că diferitele zone cerebrale au funcții distincte; este susținută și teoria frenologica (conform căreia prin examinarea formei craniului se poate studia creierul). ¶ Joseph-Marie
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
afirma teoria despre dispariția unor specii de animale în timpul unor uriașe dezastre naturale (teorie cunoscută ulterior sub numele de "catastrofism") (deja din 1799 avansase această teorie, după ce reconstruise scheletele unor reptile gigantice care tocmai fuseseră descoperite). Pune bazele paleontologiei (și comparate) fiind primul care a pus în relație structura animalelor fosile cu aceea a rudelor lor contemporane. ¶ Se nasc Robert Browning și Charles Dickens. *1812-1813 Invazia lui Napoleon în Rusia se soldează cu eșec. ◊1813-1817 [vîrstă: 55-59 ani] Blake iese aproape
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
conceptuale și interpretări semnificative, Editura Pelican, 2002. BAGDASAR, Nicolae, Istoria filosofiei românești, Editura Eminescu, București, 1988. BARUK, H., Le problème psychologique et métaphysique de la personnalité, în "Revue internationale de Philosophie", 35/1956. BOBOC, Alexandru, Filosofie românească. Studii istorico-filosofice în perspectivă comparată, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2007. BOTEZ, Angela, Un secol de filosofie românească, Editura Academiei Române, București, 2005. BRĂDĂȚAN, Costică, O introducere la istoria filosofiei românești în secolul XX, Editura Fundației Culturale Române, București, 2000. BREHIER, E., Histoire de la philosophie, PUF, Paris, 1981
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a ispășit pedeapsa și trebuia să fie eliberat, a constatat că niciunde în lume nu are condiții de muncă mai bune decât în celula sa. Așa că a rugat să mai fie lăsat acolo până ce va termina Tratatul General de Lingvistică Comparată, pentru care, ținând cont de condițiile oferite, nu ar mai avea nevoie decât de cel mult patru ani de trudă. Degeaba a explicat autorităților că în închisoare are masa și casa asigurate, fără să trebuiască să miște un deget pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
nu s-a înșelat: contra unui onorariu pe măsură, Ludovic L. a citat masiv din Seneca, Sfântul Augustin și Borak cel Bătrân (autorul său preferat), după care a subliniat calitățile deosebite ale mandantului său și importanța Tratatului General de Lingvistică Comparată: Nu degeaba a scris Borak cel Bătrân, citez, "Lingvistica comparată compară nu numai lingvistica, dar și celelalte însușiri ale materiei inteligente". Aș vrea, dacă-mi permiteți să arăt importanța pentru tineretul studios pentru adevăratul tineret studios! a minunatului Tratat, care
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
L. a citat masiv din Seneca, Sfântul Augustin și Borak cel Bătrân (autorul său preferat), după care a subliniat calitățile deosebite ale mandantului său și importanța Tratatului General de Lingvistică Comparată: Nu degeaba a scris Borak cel Bătrân, citez, "Lingvistica comparată compară nu numai lingvistica, dar și celelalte însușiri ale materiei inteligente". Aș vrea, dacă-mi permiteți să arăt importanța pentru tineretul studios pentru adevăratul tineret studios! a minunatului Tratat, care... Nu vă permit! i-a tăiat-o Julius Zimberlan. Îmi
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Sicl, profitând de ocazie, a cerut o sentință mult mai aspră pentru recurent. Ceea ce a și obținut. 4b. Sentința 2: Deci, marele profesor doctor Jasper Rogrigo Fitacek a putut să termine în cele mai bune condiții Tratatul General de Lingvistică comparată, având acces gratuit și fără nici o problemă la o hrană regulată și bine alcătuită și la cea mai confortabilă celulă din tot penitenciarul. Și cui i se datorează acest triumf? Bineînțeles că doar maestrului căruia noi îi spunem Ludovic L.
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
de motivații avute în vedere, două - extrinseci și transcendente - depind de caracteristicile mediului, referindu-se la ceea ce se petrece în afara persoanei respective. Rezultă deci că, în aceste teorii, comportamentul uman este conceput ca un sistem deschis sau deschis - adaptiv. Analiza comparată a celor trei categorii de teorii motivaționale conduce la concluzia că singura teorie completă este cea antropologică; cea psihologică este un caz particular al teoriei antropologice; similar, teoria mecanicistă este un caz particular al teoriei psihologice. Teoria ierarhiei nevoilor sau
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
Const. Ciopraga, G. Istrate, I. D. Lăudat, N. I. Popa, Valeriu Stoleriu, Ariton Vraciu. Rubrici: „Studii, contribuții, interpretări”, „Evocări”, „Comentarii”, „Comemorări”, „Interferențe”, „Poetică și limbaj”, „Puncte de vedere”, „Perspective istorico-literare”, „Perspective de cercetare literară”, „Recenzii”, „Note”. Conține articole de lingvistică generală și comparată, de istorie a limbii române, de lingvistică romanică, germanică, slavistică, de stilistică și poetică, folcloristică, istoria literaturii române și universale, de literatură comparată (receptare literară și influențe), de critică literară. Volumul din 1972 este consacrat centenarului G. Ibrăileanu, cu studii
ANALELE STIINŢIFICE ALE UNIVERSITAŢII „AL. I. CUZA” DIN IASI. Lingvistică. Literatură. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285340_a_286669]
-
Puncte de vedere”, „Perspective istorico-literare”, „Perspective de cercetare literară”, „Recenzii”, „Note”. Conține articole de lingvistică generală și comparată, de istorie a limbii române, de lingvistică romanică, germanică, slavistică, de stilistică și poetică, folcloristică, istoria literaturii române și universale, de literatură comparată (receptare literară și influențe), de critică literară. Volumul din 1972 este consacrat centenarului G. Ibrăileanu, cu studii semnate de Al. Dima, I. D. Lăudat, Const. Ciopraga, Mircea Popa, Aurel Sasu, Valentin Tașcu, Noemi Bomher, Gr. Țugui, Petru Ursache, I. Apetroaie, I. C
ANALELE STIINŢIFICE ALE UNIVERSITAŢII „AL. I. CUZA” DIN IASI. Lingvistică. Literatură. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285340_a_286669]
-
Dan Hăulică, Valeriu Stoleriu, Elvira Sorohan, Antoaneta Macovei, Maria Platon, I. D. Lăudat, Maria Frunză, Ion Tiba, I. Sârbu, V. Adăscăliței; cu studii de poetică și semiotică - Al. Husar, Adrian Poruciuc, Noemi Bomher, Silvia Buțureanu, Adela Holban; cu studii de literatură comparată și receptare literară - Horia Hulban, Grigore Vereș, Ștefan Avădanei, Mihaela Costache, Gertrude Sauer. Alți colaboratori: Traian Diaconescu, Hertha Perez, C. Cihodaru, Petru Zugun, Adrian Voica, Anca Sârbu, Dana Diaconu, Livia Cotorcea, Mihaela Mârțu. C.A.
ANALELE STIINŢIFICE ALE UNIVERSITAŢII „AL. I. CUZA” DIN IASI. Lingvistică. Literatură. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285340_a_286669]
-
Virgil Vintilescu; despre probleme de istorie literară franceză scriu Livius Ciocârlie, Margareta Gyurcsik, Rodica Tohăneanu; de literatură engleză se ocupă Marcel Corniș-Pop, Pia Teodorescu-Brînzeu, Constantin Chevereșan, Ilie Gyurcsik; Alfred Heirrich abordează probleme legate de istoria literaturii ruse. Articole de literatură comparată semnează Clio Mănescu, Corneliu Nistor, Traian Liviu Birăescu. În domeniul lingvistic se remarcă cercetări de lexicologie (Marin Buca, Ivan Evseev, Richard Sarbu, Maria Sarbu), de stilistica, istoria stilisticii (G. Ivănescu, Ileana Oancea, St. Munteanu, Felicia Giurgiu), istoria limbii (Doina David
ANALELE UNIVERSITAŢII DIN TIMISOARA. Seria ştiinţe filologice. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285343_a_286672]
-
profesor, la Heidelberg, publică sporadic în presa românească din exil. Îi poate fi întâlnită semnătura în „Buletinul Bibliotecii Române din Freiburg i. Br.”, sub câteva studii de sinteză (Sf. Petru în tradițiile poporului român), punând în valoare cercetări de folclor comparat sau evidențiind relații ale culturii române cu cea germană (Elegia română - o poezie necunoscută de la 1840), dar și în „Cuvântul în exil”, „Destin”, „Ethos”, „Patria”, „România” (New York), „Prodromos”. În martie 1954, sub patronajul Episcopiei Ortodoxe Române din America, lansează revista
AMZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285329_a_286658]
-
câte înregistrează până la sfârșitul anului 1954 sunt scrise în întregime de A. Între ceilalți sporadici colaboratori este de amintit Al. Gregorian (cu versuri). În 1973, A. participă cu un remarcabil studiu de etnologie, bazat de asemenea pe cercetări de folclor comparat, Rânduiala la români, la volumul colectiv, Rânduiala. Perspective românești, tipărit, în 1973, de Editura Ioan Cușa, la Paris. Ceilalți colaboratori ai volumului sunt C. Amăriuței, N. Neculce, M. Cismărescu, M. Korne, G. Filiti și D. Damian. În colecția editorială a
AMZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285329_a_286658]
-
1956, continuând „Revista Universității «C. I. Parhon» și a Politehnicii din București. Seria «Științe sociale»”, editată în intervalul 1952-1955. În afară de seria „Limba și literatura română”, A.U.B. mai cuprind serii dedicate studiilor filologice, ca de pildă: „Literatură universală și comparată”, „Limbi și literaturi străine”, „Limbi romanice”, „Limbi germanice” „Limbi slave”. Comitetul de redacție era alcătuit în 1956 din Jean Livescu (redactor responsabil), Paul Popescu-Neveanu, Sandu Vianu (redactori responsabili adjuncți), Andrei Oțetea, Al. Rosetti, N. Melinescu, M. Novicov, I. Oancea, L.
ANALELE UNIVERSITAŢII BUCURESTI. Seria Limba şi literatura română. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285341_a_286670]
-
Guțu Romalo, D. Macrea, Ov. S. Crohmălniceanu, George Munteanu, Mircea Martin, Valentin Lipatti, Leon Levițchi, Victor Hanea, Ana Cartianu, G. Ivașcu, Al. Dima. Revista conține studii, articole, recenzii, cronici în domeniul lingvisticii, folcloristicii, al istoriei, criticii, teoriei literare și literaturii comparate. Are rubricile „Literatură română”, „Lingvistică”, „Teorie literară”, „Folclor”, „Istoria literaturii române”, „Studii și documente”, „Limbă și literatură română”, „Limbi și literaturi străine”, „Literatură universală”, „Recenzii”, „Cronică”. La numărul 1-2 din 1972, conținând comunicările susținute la sesiunea științifică cu tema Metodologia
ANALELE UNIVERSITAŢII BUCURESTI. Seria Limba şi literatura română. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285341_a_286670]
-
documente”, „Limbă și literatură română”, „Limbi și literaturi străine”, „Literatură universală”, „Recenzii”, „Cronică”. La numărul 1-2 din 1972, conținând comunicările susținute la sesiunea științifică cu tema Metodologia cercetării limbii și literaturii, colaborează Al. Dima (Problematica și metodologia modernă a literaturii comparate), Paul Cornea (Contribuții la o teorie sociologică a „succesului” literar), Liviu Onu (Despre oportunitatea unor metode riguroase în editarea textelor românești vechi), Mihai Zamfir (Metodologia monografiilor privind literatura română modernă - secolul al XIX-lea), Boris Cazacu, Dan Simonescu, I. Coteanu
ANALELE UNIVERSITAŢII BUCURESTI. Seria Limba şi literatura română. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285341_a_286670]
-
Constantinescu, I. V. Șerban, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Mihaela Mancaș, Nicolae Manolescu, Dan Grigorescu, Dan Horia Mazilu, Florin Manolescu, Elena Bortă, Ileana Mihăilă, Laurențiu Avram, Silvia Marin, Raluca Dună, Mihail Nanu, Maria Brăescu, Alexandra Cuniță, I. V. Șerban; cu articole de literatură comparată și universală - Nina Façon, Al. Balaci, Ion Brăescu, Valentin Lipatti, Vera Călin, Leon Levițchi, Victor Hanea, T. Vianu (O problemă a periodizării Renașterii, 1959), Ana Cartianu, Valeria Alcalay, Eugen Cizek; cu studii de lingvistică, poetică și stilistică - Gr. Brâncuș, Valeria
ANALELE UNIVERSITAŢII BUCURESTI. Seria Limba şi literatura română. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285341_a_286670]
-
și explicațiile oferite conceptelor acestei discipline teoretice, are menirea unui studiu introductiv în domeniul psihologiei sociale. Profesor la Weston College și Open University, Tony Malim este autorul unor importante lucrări apărute și la noi în țară: Procese cognitive (1999), Psihologie comparată (2000), cea din urmă publicată în colaborare cu Ann Birch și cu Sheila Hayward. Cele șase capitole ale lucrặrii Psihologie socialặ fac referire la aspecte importante din domeniul psihologiei sociale, fiind orientate cu precădere spre cercetările cu caracter inovator, precum
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și Teorie Literară „G. Călinescu”, unde între 1990 și 1994 a avut funcția de director cu delegație. Secretar al Societății de Științe Filologice (1961-1974), secretar general al Asociației de Studii Orientale din România (1973-1980), membru în Comitetul Român de Literatură Comparată, vicepreședinte al Fundației Culturale Române (1994-2003). Este cadru universitar (din 1992) la Facultatea de Litere din București. Colaborează la Scriitori români (1978), Dicționarul scriitorilor români (I-IV, 1995-2002), Dicționarul esențial al scriitorilor români (2000) ș.a. Este căsătorit cu Nadia Anghelescu
ANGHELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285371_a_286700]
-
ANTONESCU, Venera (15.V.1926, Slatina), poetă, eseistă și traducătoare. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie din București, având ca disciplină de bază limba și literatura franceză. A funcționat la Catedra de literatură universală și comparată a Universității din București. Și-a susținut doctoratul în filologie în 1973 cu o teză intitulată Cuplul tragic Ifigenia - Electra în teatrul francez și german. A publicat în „România literară”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Astra” și „Studii de literatură universală”. A debutat
ANTONESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285390_a_286719]
-
lui Gheorghe Apetroaie, țărani. A urmat Liceul „Grigore Ghica Voievod” din Dorohoi, pe care l-a absolvit în 1954, apoi Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1955-1960). Face carieră didactică la Catedra de literatură română și comparată a aceleiași facultăți. Între 1972 și 1976 a funcționat ca lector de limbă și civilizație românească la Universitatea „Paul Valéry” din Montpellier și la Sorbona. Din 1977 a fost secretar de redacție al revistei „Analele științifice ale Universității «Al. I.
APETROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285404_a_286733]
-
studii demne de tot interesul. Sumarul include monografii etnofolclorice zonale ori ale unor ținuturi românești, studii de istoria folclorului și a folcloristicii, contribuții teoretice referitoare la categoriile literaturii orale (baladă, poezie lirică, teatru popular), abordări ale literaturii orale din perspectivă comparată, contribuții notabile la cercetarea obiceiurilor ș.a.m.d. În sfârșit, la inițiativa lăudabilă și în realizarea lui Ion Mușlea (cu colaborarea parțială a lui Ion Mărcuș și Laurențiu F. Nemeș), se tipărește Bibliografia curentă a folclorului românesc. Alături de aceasta, în
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]