2,573 matches
-
salturi nu lipsite de semnificație, devenind substitutul prin excelență al acestuia. Pe scurt, reflectarea este rezultatul prelucrării unor subiectivități diverse. Este exact ce spune și R. Gildea atunci când observă că nu există o memorie colectivă..., ci memorii colective paralele și competiționale, elaborate de comunități ce au trăit și utilizat trecutul În moduri diferite 2. Or, această gestionare plurală și complementară ori concurențială a memoriei comunitare are consecințe importante. Una dintre ele este aceea că, adoptând un model utilizat În sociologie, diversele
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
este propriul avantaj, și nu cel al societății. Dar urmărirea interesului personal Îl determină În mod natural și necesar, să prefere acel mod de folosire care este cel mai avantajos pentru societate 2. Prin Însăși natura lor, piețele sunt spații competiționale, În care tranzacțiile se realizează distant, fiecare parte negocind pentru a-și maximaliza interesul personal pe socoteala celeilalte părți. Cumpără ieftin, vinde scump și caveat emptor - cumpărătorul să fie atent - au fost cele mai importante principii behavioriste de la Începutul relațiilor
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
motivul pentru care are un volum atât de mare de afaceri. Pot să am Încredere În el5. Relația strânsă Între participanții la rețea le oferă adeseori un avantaj față de companiile care sunt angajate În schimburi de piața de modă veche, competiționale. Scriind despre valoarea implantării structurate În American Sociological Review, Brian Uzzi nota: Legăturile implantate promovează și permit cel mai mare acces, anumite feluri de schimburi care sunt benefice pentru reducerea cheltuielilor de monitorizare, accelerând procesul de decizie și sporesc adaptarea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
un nivel scăzut. În plus, de multe ori generația tânără preferă să nu aibă obligații parentale, să fie mai liberi și să se bucure de viață. O populație Îmbătrânită va avea drept rezultat faptul că Europa Își va pierde avantajul competițional În economia mondială În următoarea jumătate de secol. Semnalele de atenție sunt deja clare. Peste tot În Europa, lucrătorii tineri se organizează pentru ceea ce ei numesc „justiție generațională”29. Ei simt povara finanțării pensiilor pentru o populație vârstnică Îmbătrânită. Recent
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
comună, pentru mai mult de jumătate de secol. Prăbușirea Imperiului Sovietic face legătura americano-europeană mai puțin importantă. În plus, acum când Uniunea Europeană rivalizează Statele Unite ale Americii din punct de vedere al puterii economice, este de Înțeles, argumentează „realiștii”, că presiunile competiționale Între cele două superputeri tensionează relația și riscă să creeze fisuri la nivelul Alianței Atlantice. Pe de altă parte, vocile mai moderate ar putea spune că economiile americană și europeană sunt atât de Întrepătrunse Încât, În ciuda disputelor, avem mult mai
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
în grupurile mai extinse, difuze și fără obiective comune precise, cum sunt, de exemplu, clasele de elevi, comunitățile rurale, națiunile. Aici nu doar indivizii intră în competiție și conflict, ci și grupuri întregi. Există neîndoielnic o bază biogenetică a tendințelor competiționale și conflictuale, dar, după cum am arătat în capitolul 2, biologicul uman are și resorturi cooperante și chiar altruiste, ființa umană fiind și una colectivă. Oricum, cert este că rivalitățile intrași intergrupale au în primul rând determinanți socioculturali, legați de conștiința
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
grupul în care este la momentul acela nu are cum să fie propice eficienței comunicării). Problema se plasează însă pe un continuum extrem de flexibil, deoarece, dacă luăm exemplul de mai sus și ne gândim că profesorul dorește să îmbunătățească abilitățile competiționale ale unui elev mai timid, mutându-l pentru aceasta într-un grup mai dinamic, chiar dacă pentru moment elevul/studentul respectiv nu va avea o dispoziție comunicațională prea ridicată, obiectivele pe termen lung ale acestei opțiuni a cadrului didactic pot să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
actelor cooperative în raport cu cele competitive. Semnalăm și aici faptul că nu putem opera foarte clar o distincție între competitivitate și cooperare într-un fenomen real: astfel, orice acțiune definită de către un referențial drept una de colaborare include elemente ale actului competițional și invers. Problema coacțiunii o regăsim și sub alte aspecte în cercetările în domeniu; alți autori (Hellriegel, Slocum, Woodman, 1992, p. 313), referindu-se la interdependența în grupurile de lucru, vor preciza trei tipuri: grupurile „negociatoare”, care încearcă să-și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cap” și altul „coadă”, nici unul dintre ei nu primește puncte. Cum vor alege partenerii noștri să joace acest joc? Fiecare dintre cei doi este prizonier sau beneficiar al așteptării reciproce în ceea ce privește decizia celuilalt. Atât acțiunea de cooperare, cât și cea competițională aparțin grupului ca entitate, îndeplinind o funcție instrumental-sistemică esențială în structurarea grupei didactice, în evoluția acesteia spre echipă educațională. Nu putem vorbi despre cooperare sau competiție în forme absolute decât în rațiuni de ordin didactic; în fapt, atât membrul unui
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sunt depersonalizate și focalizate pe aria reală a dezacordului. Pe de altă parte, putem să identificăm în practică o tendință de individualizare a activității, în cazul în care cooperarea nu este satisfăcătorare, fără să putem numi această tendință în interiorul ariei competiționale. Margarita Azmitia (apud Faulkner, Littletod, Woodhead, 1998) observă că în special adolescenții devin deseori absorbiți de sarcină și încep să lucreze individual producând vorbire autodirecționată (internă). Iată deci că trebuie să operăm cu atenție în interiorul conceptelor de cooperare și competiție
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
celălalt să treacă primul peste punctul de întâlnire, pierzând astfel el câteva secunde. Este varianta colaborării dintre cei doi jucători, oricare dintre celelalte fiind mult mai păguboase pentru ambii; problema este că această colaborare eficientă se petrece într-o dimensiune competițională, unul dintre cei doi concurenți trebuind să decidă să-l lase pe celălalt să treacă, știind că astfel va pierde sigur locul întâi; în schimb, amândoi vor face cele mai bune scoruri posibile. Am adus în atenție acest joc deoarece
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
îl apropie, îl unește? Răspunsul este unul nuanțat pe diferite paliere, respectând ideea centrală care ne-a traversat acest întreg demers, și anume aceea de continuitate în polaritate a fenomenelor de studiat. Printre factorii care pot avea și o incidență competițională și care conduc totuși la unificarea, la coeziunea grupului, putem regăsi: - o amenințare externă; - scopuri supraordonate; - învățarea cooperativă etc. Studiile aparținând lui Deutsch (apud Newcomb, Turner, Converse, 1965, pp. 353-354) și lui Slavin (apud Schmuck, Schmuck, 1992, p. 235) ne
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
studenții; astfel, atunci când am folosit pentru o anumită activitate- de exemplu, studenții trebuiau să joace rolurile dintr-un consiliu profesoral cu scopul de a dezvolta un proiect care să urmărească îmbunătățirea comunicării în școală - trei tipuri de grupuri, unul strict competițional, unul strict cooperativ și unul mixt, am observat nu numai că rezultatele ultimului grup erau sensibil mai bune decât în cazul primelor două, ci și că activitatea grupurilor competițional și cooperativ era neautentică, studenții integrându-se greu în situații atât
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
urmărească îmbunătățirea comunicării în școală - trei tipuri de grupuri, unul strict competițional, unul strict cooperativ și unul mixt, am observat nu numai că rezultatele ultimului grup erau sensibil mai bune decât în cazul primelor două, ci și că activitatea grupurilor competițional și cooperativ era neautentică, studenții integrându-se greu în situații atât de stricte. Revenind la studiul propus de către M. Deutsch, ideea de la care a pornit autorul este, în esență, una simplă: zece grupuri de studenți de la Institutul de Tehnologie din
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în grup, cât și competiția. Spre exemplu, o întrebare simplă ne poate oferi răspunsul privind necesitatea acestei maniere de lucru: astfel, în cadrul reuniunii Phillips 66, este util să ne gândim ce pondere din activitate o gândim cooperativă și ce pondere competițională; mai mult, în funcție de anumite persoane din grup, această pondere gândită în faza de proiectare a acțiunii educaționale poate să fie schimbată major. Existența mai multor lideri în grup poate împinge, spre exemplu, activitatea într-o direcție preponderent competițională. Iată de ce
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ce pondere competițională; mai mult, în funcție de anumite persoane din grup, această pondere gândită în faza de proiectare a acțiunii educaționale poate să fie schimbată major. Existența mai multor lideri în grup poate împinge, spre exemplu, activitatea într-o direcție preponderent competițională. Iată de ce, în mod special atunci când avem de-a face cu competiții între echipele de elevi/studenți, situație frecvent întâlnită în utilizarea metodelor de interacțiune educațională, considerăm că trebuie să gândim o analiză sistemică a fenomenului în care să oferim
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
3. Încercați să gândiți și traseul invers (să admitem că avem un colectiv foarte colaborativ, în care oamenii se ajută și se prețuiesc unii pe alții, dar care nu au prea multe rezultate individuale - în acest caz dezvoltarea unui climat competițional, în paralel cu starea colaborativă existentă ar aduce un plus de eficiență? Cum am putea dezvolta un astfel de climat? 4. Realizați, la finalul acestui scenariu, o listă care să cuprindă toate avantajele pe care coexistența competiției cu colaborarea le
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
interesant deoarece, de obicei, metodele de îmbunătățire a creativității evită competiția în virtutea faptului că tinde să inhibe și să producă uneori o atmosferă nepotrivită. Totuși, se menționează că acest caracter de joc determină o atmosferă mai degrabă distractivă decât strict competițională. În esență, trebuie făcuți câțiva pași: - problema este făcută cunoscută participanților și li se aduce la cunoștință că jocul va fi câștigat de către cel care va produce cea mai nepotrivită soluție; - mediatorul va „vinde” fiecărui grup un număr convenit de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
utilizarea și dezvoltarea relaționărilor în cadrul grupului" Ultimul continuum pe care îl luăm în calcul pentru a dezvolta analiza noastră este cel al utilizării interacțiunilor în cadrul grupului (cuprinzând metode ce se centrează mai degrabă pe cooperare și metode care cultivă demersul competițional) precum și metode care vizează dezvoltarea interrelaționărilor de grup conducând, astfel, la creșterea performanțelor activității acestuia. Este evident că avem de-a face cu un sistem metodologic complex, deoarece, așa cum observam mai înainte, nu putem vorbi despre cooperare în lipsa competiției (iar
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de hidrogen). Opțiunea activității s-a fundamentat însă pe cooperare, de unde s-a observat că progresul în îndeplinirea obiectivelor a fost mult mai ridicat decât dacă ne-am fi referit la activitatea individuală a cercetătorilor ori la o strategie predominant competițională. Principiul central derivat drept o concluzie a acestor considerente este acela pe care McGrath (1984) l-a intitulat sarcina de tip cooperare. O asemenea sarcină a constituit elementul de învățare principal, în funcție de care membrii grupului au arătat interes pentru lucrul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în calcul toate aceste considerente în evidențierea posibilității celei mai bune soluții de compromis. 13.3.3. Metode privind dezvoltarea relaționărilor în cadrul grupuluitc "13.3.3. Metode privind dezvoltarea relaționărilor în cadrul grupului" Atât în cadrul analizei de tip cooperativ, cât și competițional, modalitățile de construcție a interrelaționărilor în cadrul grupului sunt importante pentru activitate și pentru performanța grupului respectiv. Trebuie să observăm că, în fapt, aceste metode nu aduc nimic din punct de vedere cognitiv (în sensul unor informații învățate), dar importanța lor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
prin care să se contribuie la o dezvoltare fizică armonioasă, în deplină stare de sănătate. Fotbalul este jocul sportiv care poate fi practicat de copii și tineri de ambele sexe, de bărbați și femei, de vârstă adultă, atât în scop competițional, cât și ca activitate fizică de întreținere sau ludică. Dimensiunile relativ reduse ale terenului de joc utilizat în fotbalul școlar (teren de handbal) precum și numărul mic de jucători care se întrec în teren (maxim 7 jucători), determină deplasări rapide ale
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
a legăturilor psiho fiziologice ale formării și perfecționării deprinderilor, aptitudinilor la care se adaugă cunoștințele de specialitate ordonate sistematic după necesități de ordin practic, de folosire tactică în joc. Teoria jocului de fotbal apreciază și stabilește conținutul real al jocului competițional, lucru necesar pentru fundamentarea științifică și metodică a bazelor antrenamentului sportiv. Ea formulează și elaborează concepția de joc care va fi aplicată pe plan național la diferite categorii de vârstă și pregătire atât în procesul de antrenament sportiv cât și
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
persoana respectivă să se impună În raporturile sale cu ceilalți, dar În același timp de a urmări o anumită cultivare egoistă a realizării exclusive de sine În competiția cu ceilalți. Astfel considerat, orgoliul este trăsătura psiho-morală a Eului de factură competițională, În raporturile persoanei cu ceilalți, dar și de autosusținere, de autoevaluare, de satisfacere narcisistă. Prin aceasta se descoperă Înrudirea directă a orgoliului cu mecanismele de afirmare ale Eului. Orgoliul este trăsătura psiho-morală a Eului care urmărește să supraevalueze valorile Supra-Eului
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
libere”, sunt de fapt dirijate, uniformizate și impersonale, de imitație, toate având ca scop unic supraviețuirea. Această situație va genera tensiuni, conflicte și reacții de violență pentru a putea avea acces la bunurile materiale. Viața se transformă într-o luptă competițională de obținere a unor avantaje, situații favorizante etc. Toate aceste „răsturnări valorice” duc la instaurarea unei „noi etici”, specifică societății deschise moderne, caracterizată prin individualism, hedonismul legat de satisfacerea pulsiunilor primare, extravaganța care cultivă și afișează formele fără conținut, excentricitatea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]