1,332 matches
-
altor elemente, pentru el, dreptunghiul pânzei este un teritoriu unde se confruntă, se conjugă, se cheamă și se susțin linii segmente, trasee direcții, forme rotunde sau prismatice bine definite, clare. Privind natura moartă cu joben, vom descifra regulile de organizare compozițională vizibile și în alte lucrări. Recuzita însumează planul orizontal al unei lavițe acoperite cu o țesătură dungată cu alternanțe de zone cu ornamente geometrice dar și figurale peste care, un baston din bambus, orientat oblic spre dreapta, traversează cadrul marcând
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
a arhitecturii anatomiei umane (atât a structurii ei exterioare, cît și a celei interioare, care-i conferă echilibru și verticalitate morală) și a valorilor care, în studiul desenului, desprind formele unele de altele cu ajutorul luminii și le integrează în ambientul compozițional, dînd planurilor adîncimi diferite, prin valori adecvate. Domnul Giligor a știut să pună la temelia fiecărui elev al său, piatra echilibrului artistic și moral, prin harul și tactul său pedagogic. Ca prim director al Liceului de Arte - reînființat în 1957
PUNCTUL “G” DIN OGRADA LU' BÃNCILÃ LA PA$ SPR€ (PRIN) IOROPA. In: Apogeul by Ovidiu Ciumașu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1814]
-
unde (locul enunțului) care se Însumează Într-un de ce (obiectivul, scopul urmărit de locutor prin actul de vorbire); toate aceste variabile configurează un sistem unic, irepetabil, care are ca ieșire o semnificație ce nu poate fi recuperată prin simpla analiză compozițională a frazei. De ce? Pentru că rolul pe care-l joacă contextul pare a fi cel puțin la fel de important ca cel pe care-l joacă textul <footnote id = "3"> citation author = "Mircea D. Horubeț"> Folosesc conceptul de text ca entitate semiotică Într-
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
fi În totalitate nou; o parte a informației sale vehiculate trebuie să fie deja cunoscută de către interlocutor. Așa cum am menționat deja, propozițiile derivate din presupoziții sunt asumate ca adevărate. Ele nu pot fi anulate prin negarea enunțului, ci prin negarea, compozițională, a fiecărei propoziții de natură presupozițională. Enunțul Nu a fost ușor să mințim În continuare .... nu anulează presupoziția Am mințit până ... Interlocutorul care nu Împărtășește adevărul exprimat de presupoziție trebuie să o nege explicit Noi nu am mințit până ... Mergând
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
că, chiar dacă nu răspunde unei logicități „tari”, matematice, limbajul natural nu numai că exprimă entități logice, ci și funcționează logic, deși, de cele mai multe ori, e compatibil cu o logicitate „slabă”, fuzzy. Conectivitatea relevă ideea că discursul este o producție lingvistico-logică, compozițională, în sensul că este compus din unități inferioare, cuvinte (noțiuni), enunțuri (propoziții logice), fraze (raționamente). Ceea ce studiem, în acest capitol, nu sunt conectorii, ci mai curând conectivitatea ca dimensiune sintactică a discursivității, „desemnând legăturile dintre constituenții grupurilor sintactice.” (idem:125
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
El prezintă comentariul tabloului Regentesses of the Old Men’s Alms House de Frans Hals în care John Berger arată că, la vremea când a pictat acest portret de grup, Hals era în vârstă și sărac. Berger consideră că unitatea compozițională a tabloului reflectă aceste aspecte și contribuie la forța imaginii și la evidențierea formelor semnificante. Mai consideră că: „fiecare figură feminină este individualizată și proiectată cu aceeași fermitate pe suprafața întunecată și de dimensiuni ample din fundalul imaginii și [că
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
fundalul imaginii și [că] grupul uman este conectat vizual prin dispunerea ritmică și prin aspectul blând al diagonalei figurate de liniile capetelor și mâinilor”. Prin această selectare a elementelor picturale ritmice pe care le consideră trăsături formale contribuind la unitatea compozițională, Berger arată că ritmul este una din valențele importante ale formei semnificante în pictură. El consideră că în Regentesses of the Old Men’s Alms House ritmul atrage atenția asupra conexiunii pictorului cu grupul de personaje portretizate, asupra modului în
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
se individualizează, prin structura centripetică, o structură care trage privirea înăuntrul imaginii, spre centrul ei, unde brațele și săbiile celor trei Horațiu formează un X și figurează o țintă virtuală. Acest obiectiv pictural constrânge ochiul și atrage atenția asupra elementelor compoziționale din pictură. Carroll crede că forma semnificantă, ca semn distinctiv al picturii, ca teorie modernă despre artă, este superioară teoriilor despre reprezentarea care nu ar trebui să fie o proprietate esențială, ci ca un fenomen incidental al artei. El consideră
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
trup cufundat în apă. Este piciorul lui Icar, cel care a zburat atât de aproape de soare, încât ceara care i-a fixat aripile s-a lichefiat și l-a făcut să se prăbușească. Carroll crede că tabloul, prin convențiile lui compoziționale, pune în evidență indiferența și atrage atenția asupra felului în care viața cotidiană se desfășoară liniștit și previzibil în timp ce întâmplările legendare trec neobservate. El consideră că forma semnificantă a picturii lui Bruegel stă în asimetria, în de-centrarea care subliniază
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
contrastul dintre cotidian și momentul legendar și care plasează centrul narativ al picturii - prăbușirea lui Icar într-o zonă marginală, unde rămâne aproape neobservat, în timp ce detaliile cotidianului sunt plasate în centrul scenei. În accepția lui Carroll, structura narativă și convențiile compoziționale sunt două centre de interes pictural care trag în direcții diferite, care oferă imaginii o tensiune formală dinamică și care tulbură formele picturale. În acest fel, articularea tematică a picturii prin de-centrarea acestui subiect legendar devine unul din modurile
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
prin de-centrarea acestui subiect legendar devine unul din modurile în care forma semnificantă funcționează narativ în pictură . Aceste comentarii ale lui Warburton, Berger și Carroll despre elementele picturale ritmice și asimetrice și despre trăsăturile formale care articulează narativ unitatea compozițională a picturii, deschid perspective noi în analiza ritmului, simetriei, asimetriei, echilibrului, dezechilibrului, tensiunii, unității sau contrastului, ca forme semnificante ale picturii. Asemenea elemente nu stabilesc relații consacrate cu narativitatea vizuală, dar au un efect de constrângere asupra privitorului, solicită o
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
mai narative decât altele, unele picturi non narative sunt mai narative decât alte picturi narative iar altele sunt chiar mai narative decât narațiunile. Sunt valorificate teoriile lui Nigel Warburton, John Berger și Nöel Carroll despre trăsăturile formale care articulează unitatea compozițională a imaginii și care deschid perspective de analiză a elementelor de ritm, simetrie, asimetrie, echilibru, dezechilibru, tensiune, unitate, disparare, abatere sau contrast înțelese ca forme semnificante ale picturii. Sunt valorificate contribuțiile lui David Evans, Eric Prieto și Henri Meschonnic în
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
proiectului a reprezentat încercarea din partea lui Michelangelo de a rezolva una dintre problemele de construcție frecvente de altfel în Renaș‑ tere, aceea de a adăuga fațadei principale neterminate un edificiu preexis‑ tent‑un postament din piatră - construit pe baza regulilor compoziționale ale noului stil. Proiectul prezentat și aprobat de papă în 1518, al cărui autor era Michelangelo, propunea o rezolvare care nu corespundea schemei cu trei nave a bazilicii de la San Lorenzo. Fațada principală primea o înălțime egală pentru întreaga sa
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Acoperirea acestei capele de mici dimensiuni cu o cupolă reprezintă de fapt un procedeu prin care se accentuează dezvoltarea pe verticală a compoziției, obținându‑se astfel un efect general căutat, destinat să ascundă dimensiunile modeste ale monumentului 65. Pentru rezolvarea compozițională a celor patru pereți, au fost alese ele‑ mente de arhitectură care subliniază tendința de tratare verticală a spațiului: un arc de mari dimensiuni care se desfășoară pe întreg peretele cuprinde două ordine de arhitectură suprapuse care alcătuiesc două registre
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
este una dintre cele mai personale și expresive din pictura occidentală: ea reprezintă de fapt o sinteză și o explorare intensă a suferinței, a credinței, a mântuirii redate printr‑un limbaj formal alcătuit din lumini dramatice, culori frapante și efect compozițional exagerat. Se observă în ilustrația de mai sus cum lumina, culo‑ rile disonante și distorsionările expresive din pictura lui Grünewald, întăresc tragedia și suferințele lui Cristos 8. 1.5. Tiziano Vecellio (1485‑1576) Este considerat cel mai important pictor din
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
afirmat că panoul care se împarte în trei zone nu are suficientă unitate, că nu există destulă coeziune între grupuri, că nu sunt destul de bine realizate din punct de vedere al perspectivei. Michelangelo, aparent, poate fi acuzat de unele inadvertențe compoziționale, de sculpturalism și chiar de o exacerbare a expresiei care pare să fi fost tributară grandomaniei barocului. Dar această operă unică nu poate fi încadra‑ tă în niște șabloane obișnuite, pentru că în această adevărată cascadă de cor‑ puri omenești de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
care pare să fi fost tributară grandomaniei barocului. Dar această operă unică nu poate fi încadra‑ tă în niște șabloane obișnuite, pentru că în această adevărată cascadă de cor‑ puri omenești de un dinamism furtunos, elementele sunt distribuite după un sens compozițional nou și grandios: el stă la temelia expresiei violente, mijloc foarte adecvat conținutului vast de idei. În niciuna din creațiile sale poate nu a fost mai sincer, mai liber de orice conveniență. Aici, artistul nu caută să placă, să cucerească
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
privește, ci dezlănțuie tot uraganul care îi pus‑ tiește de o viață sufletul. În fresca imensă înaltă de 20 metri și lată de 10 metri, domnește totuși or‑ dinea rațional‑artistică: numărul mare de personaje distribuite în douăspreze‑ ce grupe compoziționale sunt antrenate într‑o trombă vertiginoasă de la viziunea dreapta spre stânga, înconjurând figura Mântuitorului. La gestul implacabil al lui Cristos, nenumăratele trupuri gigantice se înconvoaie îngrozite, se prăvă‑lesc în neant; contrastul dintre vigoarea formidabilă și groaza acestor oameni dezvăluie
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
susțin că Renașterea a fost începutul decadenței. La fel există și teoreticieni ai artei care văd modernitatea începând paradoxal cu Renașterea. Situația pare foarte similară cu pașii făcuți de artă pe filiera impresionism, cubism, futurism, dadaism. Dacă în arta abstract - compozițională acest drum este cel al desfigurării (așa cum crede C. Greenberg 38), în filiera figurativă acest drum este cel al laicizării. Angoasele moderne ale existențialismului ateu vor exploda mai târziu prin Dostoievski și apoi prin Sartre, Camus, Cioran însă predispoziția pentru
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
geniului tradiționalist a conducătorului infailibil era spre final la fel ca și societatea tradiționalistă. Așadar neîncrederea în metanarațiuni nu este apanajul a ceea ce se numește postmodernism, ci este o coordonată a unei părți din arta figurativ‑concentrică a artei abstract‑compoziționale și a celei discentrice deopotrivă. Operele lui Michelangelo sunt nemuritoare și ecoul lucrărilor sale peste veacuri rămâne de neînlocuit. Am văzut cum s‑au născut noi și noi curente în artă. Mesajul biblic nu poate fi mai bine transmis decât
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
o analiză mai minuțioasă a compoziției, privită drept interacțiune dinamică a forțelor vizuale. Descriu vectori și clasificarea lor primară drept centri energetici. De la rolul principalilor centri - forța de greutate și influența privitorului - trec la o interconectare mai generală a centrilor compoziționali. Observațiile privitoare la cadru sunt întărite de această dată prin acelea privitoare la tondo și pătrat, circumscriind mai clar centrul de echilibru, coloana vertebrală a compoziției, prin funcția sa de divizor al grupurilor bimodale. Extensiile în timp și unele temeiuri
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
unele temeiuri teoretice ale abordării de bază au fost condensate în capitolul final. Nu se poate spune că s-a încheiat căutarea celei mai potrivite terminologii. Termenul centricitate este, în mod evident, cel mai propriu pentru fundamentul celor două sisteme compoziționale. În prima versiune a cărții, celălalt sistem fusese denumit rețea carteziană, însă, cu toate că rețelele sunt prezente în compoziție, îndeosebi în proiectarea de edificii și orașe, acestea vizează doar cazul vectorilor dispuși cât mai regulat. Întrucât forțele direcționale ale vectorilor constituie
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de-al doilea sistem, numele „sistem vectorial” s-ar fi impus de la sine, dacă acele modele centrice, constând de asemenea din vectori, n-ar fi constituit o configurație superioară. Am decis așadar să adopt termenul excentricitate pentru a diferenția forțele compoziționale corelate unui centru intern de cele acționând față de un centru extern. Numai timpul va spune care dintre termeni se va dovedi cel mai potrivit. Cu cât mă străduiam mai tare să articulez osatura acestui studiu, relația sa cu mai vechea
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
eului și interacțiunea cu alți centri asemănători din câmpul social. A încerca să găsești în viață raportul corect dintre cerințele sinelui și puterea și necesitățile entităților exterioare constituia totodată și sarcina compoziției. Această raportare psihologică a justificat interesul față de demersurile compoziționale. Departe de a se limita la jocul configurărilor agreabile, forma artistică s-a dovedit a fi în egală măsură indispensabilă cunoașterii umane, așa cum sunt problematica artei și investi gațiile intelectuale ale filosofiei și științei. Relația și simbolismul centricității și excentricității
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
bun caz, pe aceea a unei categorii de opere create de un singur artist sau de cei ce practică un anumit stil. Fiecare diagramă este unică. Scopul meu este mai ambițios și poate mai temerar. Pare posibilă descrierea unei scheme compoziționale comune operelor de artă vizuală din orice timp sau loc - o condiție care trebuie îndeplinită de oricare artă pentru a-și îndeplini funcția. Dar cum poate fi realizată această universalitate? Evident, nu există nici o convenție care să prescrie o anumită
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]