883 matches
-
o serie de elemente, cum ar fi: cum se inițiază luarea deciziei, cum sunt folosite scopurile, cum sunt legate mijloacele de scopuri, cum se elaborează alternativele, care este gradul de comprehensiune și analiză în luarea deciziei, la ce nivel de comprehensiune sunt integrate deciziile în strategie. Lindblom consideră că decidenții își dezvoltă treptat o definire a situației care este potrivită nivelului lor. Adeseori, scopurile nu sunt clarificate de la început, dar sunt elaborate sau definite de-a lungul procesului. Strategia incrementalist fragmentată
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și reversibilitatea, cîmpul universal de aplicație, capacitatea de a acționa ca o "tendință generală regularizatoare" în toate limbile. În lingvistica europeană, termenul cunoaște o accepțiune mai ales gramaticală și sincronică (așa cum apare la F. de Saussure), care presupune conștiința și comprehensiunea unui raport ce unește formele între ele, în care se operează după modelul proporțiilor. În lingvistica românească, termenului i se recunoaște o valoare semasiologică, motivată de influența culturală, care favorizează stratificarea semasiologică a limbii prin transmiterea intelectuală de la un popor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nu constituie o condiție suficientă de coerență. Fenomenul coerenței (principiu fundamental în funcționarea discursului) este dublu determinat: pe de o parte, de reguli propriu-zis lingvistice de selecție-concatenare de elemente, iar, pe de altă parte, de reguli cognitive de interpretare, de comprehensiune a lumii. Abordarea coerenței dintr-o dublă perspectivă: teoretică (tipuri și reguli de coerență, strategii supletive de coerență etc.) și empirică (impactul tipului discursiv, al nivelului de acceptabilitate, al situației comunicative asupra manifestărilor coerenței, al ponderii și ierarhiei tipologice) este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1973; The Framework of Language, Michigan Slavic Publications, 1980. Hans Robert JAUSS (1921-1997), filozof german, specialist în teoria literaturii, profesor la Universitatea din Konstanz. Analiza discursului valorifică, printre alte idei, teoria receptării, structurată ca triada hermeneutică interpretare, reconstituire istorică și comprehensiune. Contribuții semnificative: Untersuchungen zur mittel-alterlichen Tierdichtung, Niemeyer, Tübingen, 1959; Genèse de la poésie allégorique française au Moyen-âge de 1180 à 1240, C. Winter, Heidelberg, 1962; Literatur-geschichte als Provokation der Literaturwissenschaft, Uvk Universität Verlag, Konstanz, 1967; Ästhetische Erfahrung und literarische Hermeneutik, Wilhelm
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
peisajelor politice ale Europei Centrale și Orientale este devenirea opoziției dintre organizațiile de partid provenite din vechiul regim comunist și formațiunile rezultate din opoziția față de acesta", așa cum sublinează J-M. De Waele 6. Vom încerca să aducem câteva elemente de comprehensiune și de răspuns la această ultimă problemă. B. Ipoteze Pentru noi, opoziția dintre foștii comuniști și anticomuniști este un clivaj autentic în sensul rokkanian al termenului, ce se înscrie într-o durată lungă și fără o opoziție conjuncturală. După D.
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
-lea, vedem că, după ce multă vreme exegeza bacoviană a rămas săracă, poetul plumbului are cea mai aplicată monografie, cel mai avizat, nuanțat și exhaustiv comentariu critic, spre deosebire de poeții congeneri în genialitate, de mai sus, care au rămas la nivelul de comprehensiune și analiză al unor monografii parțiale. Din dorința de completare a frumoasei minuțioasei cărți, i-aș sugera domnului Theodor Codreanu câteva gânduri de completare: astfel, descompunerea (putrefacția) este un simbol alchimist, o poartă (sau o condiție) necesară înălțării la cer
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
tot... "Ateneu", nr. 9, septembrie 2003 Virginia BLAGA "Complexul bacovian" Theodor Codreanu este autorul unei cărți care depășește limitele noționale ale monografiei Bacovia, propunându-și (reușind, fără îndoială) să aducă noutăți asupra personalității poetice și asupra mecanismelor creației, altfel spus, comprehensiune eliberată de prejudecăți de interpretare în ceea ce îl privește pe George Bacovia. Lucrarea exegetică se întitulează Complexul bacovian (Junimea, Iași, 2002) și se remarcă prin echilibru, consecință a rigorii argumentative și acribiei documentaristului. Complexul bacovian este cartea care ajunge la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
un dublu conținut: unul manifest, accesibil conștiinței, altul latent, destinat descifrării hermeneutice (...). Metoda dublului referențial se află în elementul ei." Și autorul studiului hermeneutic nu mai puțin. Pentru că simte că stăpânește obiectul analizei, că-l înțelege și poate da formă comprehensiunii. Fără îndoială, structurile imaginarului bacovian și cele mai ascunse subtilități nu au fost străine intuiției criticilor anteriori acestei recente etape a receptării, dar le-au lipsit expresia, aparatul teoretic ce i-ar fi ajutat să ducă până la capăt gândul. Formula
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
puțini și statornici; amicii îl prețuiesc fără ipocrizie și nu-l cultivă zgomotos ori în mod partizan. În spațiul culturii naționale și mai cu seamă zonale, Theodor Codreanu este un reper intelectual și moral. Discreția sa orgolioasă, fecunditatea fără ostentație, comprehensiunea afectuoasă, camaraderia lipsită de ifose fac mult bine într-un moment când valorile sunt agresate perfid și eclipsate strident de pseudovalori și când lucrarea culturală autentică, bine cumpănită, se vede concurată de improvizații pompieristice, cu iz novator și fumuri elitiste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Mihail Diaconescu (două ediții, 2001, 2004), și Critica arhetipală și fenomenologia narativă (2004) a lui Valeriu Filimon. (N.r.) Autor al unor romane istorice mult discutate, dl. Mihail Diaconescu și-a probat capacitatea de creator de universuri ficționale, ca și virtutea comprehensiunii momentelor astrale din istorie și nu doar pasiunea de colecționar de personaje, situații și conflicte din existența milenară a unui spațiu național determinat. Chiar dacă omul este "trestia gânditoare", pentru Mihail Diaconescu istoria nu devine succesiunea de spații goale întărite cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
apariție editorială a unui autor activ publicistic și cu o marcantă prezență socială, consemnată atât la catedră, în reuniunile științifice internaționale, în Cetate, cât și în mediile scriitoricești. Cu o masivitate care nu ascunde finețea și fragilitatea, cu amenitate și comprehensiune, romancierul își îmbrățișează prietenii și, o dată cu ei, și aerul din jur, lumea care, aparent, rămâne în afara razei sale de acțiune. Dar raza de acțiune a lui Mihail Diaconescu este incredibil de largă și spiritul său de solidaritate cu divergentele acțiuni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Conceptul de timp, așa cum îl cunoaștem noi și așa cum a fost tratat în mod tradițional în filosofie, este doar un vlăstar al temporalității, aceasta din urmă fiind sensul originar al Dasein-ului. Dacă temporalitatea constituie sensul ființei Dasein-ului uman și dacă comprehensiunea ființei aparține constituției ființei Dasein-ului, atunci comprehensiunea ființei nu poate să fie posibilă decât pe temeiul temporalității. Astfel se conturează perspectiva unei posibile confirmări a următoarei teze: orizontul care ne face să înțelegem ceva de felul ființei în genere este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și așa cum a fost tratat în mod tradițional în filosofie, este doar un vlăstar al temporalității, aceasta din urmă fiind sensul originar al Dasein-ului. Dacă temporalitatea constituie sensul ființei Dasein-ului uman și dacă comprehensiunea ființei aparține constituției ființei Dasein-ului, atunci comprehensiunea ființei nu poate să fie posibilă decât pe temeiul temporalității. Astfel se conturează perspectiva unei posibile confirmări a următoarei teze: orizontul care ne face să înțelegem ceva de felul ființei în genere este timpul." Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei: "Introducere
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pe silabă. Helm-Eastabrooks și McGillivray arată într-un studiu implicând metoda intonației melodice, că acest tip de terapie are un efect terapeutic în îmbunătățirea expresiei verbale și mai puțin asupra comprehensivității. Totuși, vitezele reduse de prezentare cresc prin spațierea temporală comprehensiunea auditivă în afazia receptivă. Albert și Bear atribuie comprehensiunii verbale posibilitatea de a fi compensată la afazici prin emisferul drept cu condiția ca audiția să se realizeze la viteze mai reduse față de normal. La bolnavii cu comisurotomie, emisferul drept are
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
implicând metoda intonației melodice, că acest tip de terapie are un efect terapeutic în îmbunătățirea expresiei verbale și mai puțin asupra comprehensivității. Totuși, vitezele reduse de prezentare cresc prin spațierea temporală comprehensiunea auditivă în afazia receptivă. Albert și Bear atribuie comprehensiunii verbale posibilitatea de a fi compensată la afazici prin emisferul drept cu condiția ca audiția să se realizeze la viteze mai reduse față de normal. La bolnavii cu comisurotomie, emisferul drept are o mai bună capacitate pentru decodificarea vorbirii decât pentru
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
de fenomene afazice indiferent de lateralitatea AVC. Pacienții dreptaci cu părinții cu rude stângaci se recuperează mai bine decât dreptacii care nu au astfel de rude. Rezultatele recuperării tulburărilor de exprimare sunt invers proporționale cu mărimea leziunii cerebrale. Tulburările de comprehensiune cedează mai ușor și se recuperează bine chiar în leziunile extinse. În schimb, tulburările în partea de exprimare a limbajului (inclusiv în cazul afaziilor fluente) sunt mai rezistente la tratament. Fluența limbajului se recuperează cel mai greu. Scrierea este mult
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
este mai mare față de citire care se reabilitează mai greu. Recuperarea calculului se face în paralel cu recuperarea citirii. (48) Afazia Broca și afazia de conducere prezintă cea mai mare frecvență de recuperare. Afazia Wernicke cu fluență crescută dar cu comprehensiune redusă se reabilitează de asemenea bine. Afaziile de tip amnestic se tratează relativ mai ușor, când sunt luate din timp, dar dacă au trecut 6 luni sau mai mult reabilitarea este dificilă. Cel mai deficitar se recuperează afaziile cu fluență
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
se reabilitează de asemenea bine. Afaziile de tip amnestic se tratează relativ mai ușor, când sunt luate din timp, dar dacă au trecut 6 luni sau mai mult reabilitarea este dificilă. Cel mai deficitar se recuperează afaziile cu fluență și comprehensiune scăzută, în speță afazia globală. (195) Limitele recuperării unui bolnav afazie, după Voinescu I, depind de : - vârsta înaintată, care limitează rezultatele unei bune recuperări a afaziei; - tendința evolutivă prin recidiva AVC, care întrerupe recuperarea; - boli asociate cum ar fi: boala
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
conduc la echivoc: cf. În tabelul de mai sus nu se mai explicitează finalitățile și obiectivele specifice ale disciplinei DLLR, iar cele operaționale care trebuie să se suprapună nu numai terminologic între ele, dar și conceptual generează ambiguității la nivelul comprehensiunii. Reluarea sintagmei terminologice nou introduse, obiective operaționale, prin două descrieri fără aparentă legătură între ele introduce o notă de echivoc la nivelul înțelegerii de către profesorul beneficiar a unor realități pedagogice conceptualizate pentru prima dată și de o importanță strategică pentru
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Ionica: după "Amintirile din copilărie" ale lui Ion Creanga, Iași, Editura Cermi, 2004, 187 p. [73] OLTEANU A. GH., și colectiv, Limba și literatura română, clasa a X-a, E.D.P., București, 2004. [74] PAMFIL, ALINA (coord), MONICA ONOJESCU, Literar/Nonliterar: Comprehensiune, interpretare Comunicare, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2004, 242 p. [75] PAMFIL, Alina, Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise. Ediția a 2-a. Pitești, Paralela 45, 2004, 230 p. Conține bibliografie. [76] PĂRĂIALĂ, VIORICA; CRISTIAN GEORGE PĂRĂIALĂ
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
expunere proprie unei mari filosofii eline, cu atât el își dovedea abilitatea și putința minții sale. La fel stăteau lucrurile și cu subtilitatea interpretării unui text, interpretarea pe nivele a pasajelor din Homer devenind piatra de încercare a puterii de comprehensiune. Conținutul textelor culturii elenistice nu a prezentat, cu puține excepții, un interes în sine, mai cu seamă în cazul poeților. Singurele chestiuni luate în serios au fost anumite teme ale filosofiei grecești, dar acestea au primit valoare numai întrucât au
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
lui Varlaam au apărut între exegeții actuali discuții, cea mai notabilă fiind cea între John Meyendorff și Ioannis Romanides. Acest lucru dovedește nu numai complexitatea pozițiilor de pe care s-a purtat disputa hesychastă ci și dificultatea modernilor în realizarea unei comprehensiuni adecvate a backgroundului cultural al vremii. Romanides, în Notes on the Palamites Controversy, pune la îndoială interpretarea lui Meyendorff potrivit căreia Varlaam ar fi fost în același timp platonist și nominalist de inspirație occamiană. Dincolo de rezolvarea acestei chestiuni, important este
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
sens propriu, apoi intenția de a viza o realitate ce este inaccesibilă simțurilor ci doar rațiunii, a făcut ca aceeași termeni să fie cei mai potriviți în a exprima în cuvinte omenești realități ce depășesc cu totul capacitatea omenească de comprehensiune. Capadocienii au fost frământați de întrebarea cum este cu putință să precizezi în exprimare diferența între ceea ce stă în puterea de concepere rațională și ceea ce este mai presus de simțuri și rațiune. Cele mai potrivite s-au dovedit a fi
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
experienței spiri¬tuale, care și așa stătea sub semnul unei extreme dificultăți. Posibilitatea nuanțării celei mai subtile a expresiei trăirilor sale stătea, în mod paradoxal pentru bizantin, într-o uzanță mai degrabă simplă și clară a termenilor. Ceea ce conta în comprehensiunea relatării unei experiențe spirituale era, din punctul de vedere al celui cărui i se adresa discursul, nu concentrarea pe înțelesul termenilor implicați, pe aproximarea definiției sub care stăteau aceștia când erau folosiți, ci pe ceea ce era în mod concret indicat
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
cunoaștere pe care o face omul în încercarea sa de apropiere de Realitatea supremă este în mod esențial un act ce se desfășoară pe tărâmul persoanei, este o relație între persoane. Chiar dacă această Realitate se află dincolo de capacitatea noastră de comprehensiune, certă pentru om este dimensiunea personală a supraființialului (căci mereu autorii bizantini au corectat afirmația că divinul ar aparține de domeniul ființei); persoana este întotdeauna recunos¬cută. Ultima realitate este o Realitate Personală, care dă putința înțelegerii, sau mai bine
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]