9,556 matches
-
forme de mișcare sau mișcarea preferată; diagrame și grafice pentru vizualizarea relației dintre mișcare și diferite elemente din mediul natural sau socio-cultural; metode de creație artistică care vizează realizarea unor postere, colaje picturi, desene, modelarea în lut/plastilină, crearea de eseuri, compuneri, povești, poezii, catrene cu privire la mișcare (ex. colaje despre corpul și mișcarea la diferite vârste); utilizarea metaforei (ex. metafora călătoriei) pentru explorarea traseului de dezvoltare personală prin mișcare; crearea unor videoclipuri care ilustrează propriul corp în mișcare; vizionarea unor
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
acestora față-în-față, în spații adecvate și sub îndrumarea cadrului didactic. Evaluarea va avea în vedere activități individuale, în perechi, în echipe sau cu întreaga clasă și se va viza poduse precum: scenete, dansuri, serii/complex de exerciții (euritmie), proiecte, eseuri, compuneri, poezii, cântece, postere, colaje etc. pe tema mișcării ca modalitate de cunoaștere și exprimare personală, de conectare cu ceilalți, de cunoaștere a lumii și a vieții, de asigurarea stării de bine și de aplicare a unui stil de viață sănătos
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
materie penală, în exercitarea legitimării sale constituționale de a adopta norme de procedură, conferită de prevederile art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul a înțeles să reconfigureze modalitatea de reglementare a exercitării căilor de atac, instituind reguli noi în privința compunerii completurilor de judecată a apelurilor, inițial prin Legea nr. 207/2018, iar apoi prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018. În aceste condiții, fiind în prezența unei succesiuni a legilor în timp, apreciază că situația juridică diferită în care se
DECIZIA nr. 214 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258661]
-
reglementate, opțiunea legiuitorului cu privire la aceste aspecte nu constituie o problemă de constituționalitate, care să poată fi cenzurată pe calea controlului efectuat de Curte. Stabilirea normelor privind structura instanțelor de judecată, secțiile și completurile specializate din cadrul acestora sau compunerea completurilor de judecată cade în competența de reglementare a legiuitorului. Acesta are o marjă semnificativă de apreciere în virtutea prevederilor constituționale cuprinse în art. 126 alin. (1), care se referă la „instanțe judecătorești stabilite de lege“, precum și în art.
DECIZIA nr. 214 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258661]
-
competența de reglementare a legiuitorului. Acesta are o marjă semnificativă de apreciere în virtutea prevederilor constituționale cuprinse în art. 126 alin. (1), care se referă la „instanțe judecătorești stabilite de lege“, precum și în art. 126 alin. (4), potrivit cărora „Compunerea Înaltei Curți de Casație și Justiție și regulile de funcționare a acesteia se stabilesc prin lege organică“. Mai mult, Curtea a reținut că nu poate cenzura opțiunea legiuitorului sub aspectul existenței sau inexistenței unui studiu de impact al legii modificatoare
DECIZIA nr. 214 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258661]
-
constatat că, ulterior publicării Deciziei nr. 33 din 23 ianuarie 2018, precitată, Parlamentul a adoptat Legea nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, prin care s-au adus, printre altele, modificări în ceea ce privește compunerea completurilor pentru judecarea cauzelor în apel. Legea nr. 207/2018 a intrat în vigoare la data de 23 iulie 2018, conform dispozițiilor art. 78 din Legea fundamentală potrivit cărora „Legea se publică în Monitorul Oficial al României și intră în vigoare
DECIZIA nr. 214 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258661]
-
judecătorești sunt subdimensionate, cu consecințe în ceea ce privește aplicarea normei privind judecarea apelurilor în completuri formate din 3 judecători, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018, legiuitorul delegat a adoptat în regim de urgență măsuri legislative referitoare la compunerea completurilor de apel. În materie penală, pe de o parte, a fost adoptată o soluție de prorogare a termenului de la care ar urma să se aplice dispozițiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 în ceea ce privește
DECIZIA nr. 214 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258661]
-
304/2004: „Activitatea de judecată se desfășoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor și continuității, cu excepția situațiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective. “ ; ... – Art. 52 din Legea nr. 304/2004: (1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuității completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești. (2) Completul de judecată este prezidat, prin rotație, de
DECIZIA nr. 644 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267222]
-
de apel, ale tribunalelor, ale tribunalelor specializate și ale judecătoriilor de a stabili modalitatea de desemnare a membrilor completurilor de judecată, că ceea ce se critică este însăși ideea de învestire ex lege a acestora cu competența de a stabili compunerea completurilor, ceea ce înseamnă că pot opta pentru o anumită modalitate concretă de desemnare a membrilor completurilor, tocmai pentru că legea nu reglementează dacă aceasta se face aleatoriu sau prin nominalizare. Or, legiuitorul are opțiunea să stabilească el însuși organul
DECIZIA nr. 644 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267222]
-
înseamnă că pot opta pentru o anumită modalitate concretă de desemnare a membrilor completurilor, tocmai pentru că legea nu reglementează dacă aceasta se face aleatoriu sau prin nominalizare. Or, legiuitorul are opțiunea să stabilească el însuși organul competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Învestirea/Desemnarea colegiilor de conducere ex lege cu competența de a stabili ele însele compunerea completurilor de judecată nu pune nicio problemă de constituționalitate. Curtea nu
DECIZIA nr. 644 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267222]
-
legiuitorul are opțiunea să stabilească el însuși organul competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Învestirea/Desemnarea colegiilor de conducere ex lege cu competența de a stabili ele însele compunerea completurilor de judecată nu pune nicio problemă de constituționalitate. Curtea nu are competența să cenzureze opțiunea legiuitorului de a stabili la nivelul curților de apel, al tribunalelor sau al judecătoriilor organul competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată, iar la
DECIZIA nr. 644 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267222]
-
de a stabili ele însele compunerea completurilor de judecată nu pune nicio problemă de constituționalitate. Curtea nu are competența să cenzureze opțiunea legiuitorului de a stabili la nivelul curților de apel, al tribunalelor sau al judecătoriilor organul competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată, iar la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție să lase stabilirea organului competent în sarcina colegiului de conducere. ... 21. Curtea a mai reținut că, referitor la modul concret de desemnare a membrilor completului, sunt aplicabile mutatis
DECIZIA nr. 644 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267222]
-
în mod expres ca desemnarea membrilor completurilor să se facă prin tragere la sorți sau prin nominalizare expresă, iar actul administrativ cu caracter normativ a reglementat, în lipsa unei dispoziții legale restrictive, una dintre aceste două modalități înseamnă că această compunere a completului, sub aspectul desemnării membrilor săi, a fost realizată în baza și în temeiul legii, cu alte cuvinte, prin lege. Pentru argumentele de mai sus, Curtea nu a reținut nici încălcarea art. 21 alin. (3) din Constituție, în componenta
DECIZIA nr. 644 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267222]
-
act de reglementare secundară, act de executare a legii. Însă nu se poate susține că dispozițiile criticate conferă unei autorități administrative - Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, care aprobă acest regulament - o competență de legiferare cu privire la compunerea completurilor, deoarece nu există nicio prevedere constituțională sau vreo exigență rezultată din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care să impună ca modul de desemnare a membrilor completurilor să fie realizat în mod direct prin lege. ... 25
DECIZIA nr. 644 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267222]
-
sau discriminări. ... 27. Cât privește critica referitoare la încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 124 privind înfăptuirea justiției și ale art. 126 privind instanțele judecătorești, Curtea a constatat că aceasta nu este întemeiată, deoarece normele de lege criticate vizează reguli privind compunerea completurilor de judecată, fără a afecta principiul înfăptuirii justiției în numele legii și cel potrivit căruia competența și procedura de judecată sunt stabilite numai prin lege. ... 28. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale
DECIZIA nr. 644 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267222]
-
de serviciu, prin comparație cu categoria angajaților care nu sunt funcționari publici, aflați într-un raport de muncă litigios și care, atunci când introduc acțiuni în justiție, sunt tratați mai favorabil de către legiuitor, în ceea ce privește: instanța competentă; compunerea instanței de judecată; punerea în întârziere a angajatorului debitor (procedura plângerii prealabile); termenele de judecată; inversarea sarcinii probei la angajator (a se vedea art. 272 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii) și obligația angajatorului instituție publică de a depune toate
DECIZIA nr. 576 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266698]
-
stabilire și încasare a cotizației; ... e) organele executive de conducere, denumirea acestora, modul de alegere și de revocare, durata mandatelor și atribuțiile lor; ... f) condițiile și normele de deliberare pentru modificarea statutului și de adoptare a hotărârilor; ... g) mărimea și compunerea patrimoniului inițial; ... h) divizarea, comasarea sau dizolvarea asociației profesionale, transmiterea ori, după caz, lichidarea patrimoniului; ... i) persoana sau, după caz, persoanele împuternicite să desfășoare procedura de dobândire a personalității juridice. ... (2) Clauzele statutare contrare legilor în vigoare sunt nule de
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 21 din 5 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266709]
-
și orice schimbare în componența organului executiv de conducere. (7) Pentru aprobarea modificării statutului sunt aplicabile în mod corespunzător dispozițiile art. 46 și 47 . (8) Instanța este obligată să menționeze în registrul special modificările din statut, precum și schimbările din compunerea organului executiv de conducere al asociației profesionale. Articolul 49 Asociațiile profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști se pot afilia la alte organizații interne și internaționale, conform statutului acestora. Articolul 50 (1) Asociațiile profesionale și/sau federațiile lucrătorilor culturali profesioniști care îndeplinesc cumulativ
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 21 din 5 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266709]
-
Naționale, categoriile de forțe și organele militare teritoriale. Articolul 28 Organele centrale ale Ministerului Apărării Naționale sunt stabilite prin lege. Articolul 29 Categoriile de forțe ale armatei sunt: trupele de uscat; aviația și apărarea antiaeriană; marina militară. Ele au în compunere state majore, comandamente de armă, mari unități și unități luptătoare, de învățământ și de instrucție, precum și unități și formațiuni de asigurare de luptă și de logistică. Articolul 30 Organele militare teritoriale au în compunere: centre militare zonale, centre militare
DECIZIA nr. 9 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266239]
-
marina militară. Ele au în compunere state majore, comandamente de armă, mari unități și unități luptătoare, de învățământ și de instrucție, precum și unități și formațiuni de asigurare de luptă și de logistică. Articolul 30 Organele militare teritoriale au în compunere: centre militare zonale, centre militare județene și centre militare ale sectoarelor municipiului București.“ Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale Articolul 1 (...) (2) Ministerul Apărării Naționale este format din structuri centrale, structuri și forțe subordonate acestora. Articolul
DECIZIA nr. 9 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266239]
-
infrastructuri; ... m) Direcția informare și relații publice; ... n) Direcția de prevenire și investigare a corupției și fraudelor. ... Articolul 8 (1) Structurile prevăzute la art. 7 alin. (1) și (2), precum și cele care fac parte din acestea pot avea în compunere sau în subordine, după caz, direcții, centre, oficii, agenții, servicii, secții, birouri, compartimente, instituții și unități de învățământ, unități de cercetare-dezvoltare și alte structuri, constituite potrivit criteriilor stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale. (2) Statul Major al Apărării are
DECIZIA nr. 9 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266239]
-
dispozițiilor legale; ... 2. dacă hotărârea a fost pronunțată de alt judecător decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecată decât cel stabilit aleatoriu pentru soluționarea cauzei ori a cărui compunere a fost schimbată, cu încălcarea legii; ... 3. când hotărârea a fost dată cu încălcarea competenței de ordine publică a altei instanțe, invocată în condițiile legii; ... 4. când instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești; ... 5. când, prin hotărârea dată, instanța a
DECIZIA nr. 33 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252746]
-
pentru statul român îl constituie realizarea prin transfer tehnologic pe teritoriul României a unei/unor capacități de asamblare, integrare, testare și asigurarea mentenanței exclusiv în domeniul militar a ATBTU, precum și de fabricare cel puțin a următoarelor subsisteme esențiale militare din compunerea ATBTU: sistemul de protecție balistică și antimină, sistemul de armament, sistemul de comunicații și informatică și suita de aplicații software de comandă control, aparatura de ochire și observare, sistemul de avertizare și reacție împotriva dispozitivelor de vizare/dirijare asociate sistemelor de
HOTĂRÂRE nr. 1.489 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262835]
-
ORDIN nr. 194 din 28 decembrie 2022 pentru modificarea anexelor nr. 1 și 2 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 183/2021 privind aprobarea Regulamentului pentru compunerea și portul uniformelor de poliție, precum și a Regulilor pentru aplicarea normelor privind echiparea polițiștilor EMITENT MINISTERUL AFACERILOR INTERNE Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1262 din 28 decembrie 2022 În temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanța de urgență a
ORDIN nr. 194 din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263220]
-
funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările și completările ulterioare, ministrul afacerilor interne emite următorul ordin: Articolul I Anexele nr. 1 și 2 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 183/2021 privind aprobarea Regulamentului pentru compunerea și portul uniformelor de poliție, precum și a Regulilor pentru aplicarea normelor privind echiparea polițiștilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1173 din 10 decembrie 2021, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează: 1. La anexa
ORDIN nr. 194 din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263220]