815 matches
-
toate mijloacele de atacurile puterilor capitaliste". De aici rezultă o dublă consecință care se răsfrînge asupra relațiilor între Internaționala a III-a și partidele comuniste naționale. Mai întîi, lupta împotriva "războiului imperialist" devine tema centrală a propagandei tuturor secțiilor Internaționalei Comuniste și se concretizează în organizarea unei "mișcări de masă" cunoscut în Franța sub numele de Comitetul Amsterdam / Pleyel. Pe de altă parte, credința în necesitatea de a pregăti o viitoare ofensivă revoluționară îi determină pe conducătorii comuniști să adopte tactica
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
această zonă au fost primele care și-au cerut eliberarea imediat după război. În consecință, anii Războiului Rece coincid cu primul val de decolonizare care beneficiază în anumite zone ale continentului asiatic de sprijinul pe care URSS și China, devenită comunistă în 1949, le oferă mișcărilor de eliberare națională în parte constituite de astfel de organizații comuniste. În mai puțin de zece ani, aproape toată Asia colonizată (cu excepția URSS) își obțin independența. În India, unde britanicii se confruntă de mult timp
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
stat și care reprimă orice opoziție sau critică a regimului comunist (cf. Paul Wagret, op. cit., p. 121). 11 Nepierzînd din vedere perspectivele unei "revoluții mondiale", bolșevicii au creat în martie 1919, la Moscova Internaționala a III-a sau Komintern (Internaționala Comunistă), pentru susținerea revoluționarilor europeni. 12 Basarabia revine românilor după Conferința de Pace de la Paris, deși această provincie aflată sub dominație rusească, nu fusese inclusă în Convenția politică pe care România o încheie cu Aliații în 1916. "Comisia pentru studierea problemelor
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
383 comunitare, grupuri, 83, 108, 112-122, 127, 129, 141, 144-146, 153, 155, 156, 164, 182, 187, 336, 379 comunicare, 123-135 comuniste, partide, 144, 146, 148, 150-151, 153, 157, 159, 172, 179, 200, 210, 217, 221, 228, 303, 341, 384, 385 comuniste, state declinul, 49, 55-56, 251 din lumea a treia, 148, 172, 176, 231 și birocrație, 320 și centralizare, 56, 242, 248, 251 și comunicare, 130 și constituție, 228, 231-234, 237 și drepturi, 232 și exercitarea conducerii, 157-158 și forțe armate
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cărți de interviuri, adică unul care a pus, a tot pus sute de întrebări... De aia și trebuie să-și plătească... datoriile, răspunzând, la rândul său...(râde) A.B.Mai există cenzură astăzi? Dacă da, definiți-o. Cum era cea comunistă? V-a marcat drumul literar? Păi, cea cunoscută, necruțătoare și încercată de majoritatea scriitorilor români: cenzura economică prosperă, în chip de caracatiță, pe ambele maluri ale Prutului. Cum era cea comunistă?... A definit-o memorabil nu mai țin minte ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cenzură astăzi? Dacă da, definiți-o. Cum era cea comunistă? V-a marcat drumul literar? Păi, cea cunoscută, necruțătoare și încercată de majoritatea scriitorilor români: cenzura economică prosperă, în chip de caracatiță, pe ambele maluri ale Prutului. Cum era cea comunistă?... A definit-o memorabil nu mai țin minte ce coleg: cu călușul în creier. Bineînțeles că eram printre cei care încercau să... o fenteze. Pe atunci, mă consolam cu, să zicem, opiniile de genul că realitatea nu e cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ziare regionale sau jude‑ țene, se orientau după Scânteia, care devenise Scânteia Poporului și apoi Adevărul. A.M.P. : Dar gândiți-vă ce multe erau ! CĂ sunt peste 40 de județe. Era plin de ziare. Inclusiv o mulțime de orga‑ nizații comuniste aveau ziare în București, de care eu nu mi-am dat seama până atunci, la Brașov. Am rămas uimită când am văzut aparatul de propagandă strâns acolo. 90% din sală, sute de oameni, erau de fapt propagandiști comu niști, erau
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
un stat nu e o bicicletă, ci un accelerat, nimeni nu poate face opt-uri cu el sau să-i schimbe brusc direcția!...”. Ei bine, după cum s-a văzut, m-am Înșelat. Nu, Ceaușescu nu a „schimbat brusc” direcția, cea comunistă, practicată În țările din jur, ci... În timp, cu o persevernță maniacală, ajutat e drept și din exterior, de numeroșii săi aliați și complici, fiecare din varii și poate „justificate” motive, dar... și de noi! Da, și de noi, fiecare
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a-și reaminti de „ambițiosul” sau de „carieristul” Breban! Adaptare - dezadaptare! Cum ne re-adaptăm noi la „vremuri noi”?! Cât mai atârnă În balanță meritele vechi, realele, profundele merite, cât mai atârnă În balanță o prietenie - Într-o tiranie precum cea comunistă prietenia În literatură era nu numai o Întovărășire spontană de idei și afecte, dar și o „armă”, un fel de „instrument” de rezistență și de luptă Într-o mare tulbure și sălbatecă de interese, trădări, denunțuri și false idealuri. Mi-
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
E vorba, bineînțeles de enormele discuții În jurul „falselor ierarhii de valoare de dinainte!”. Discuții și preocupări obsesive, extrem de gălăgioase, ce se explică, evident, prin câteva lucruri: 1. Absența, după ’89, a unor lucrări de sinteză asupra perioadei postbelice, cea numită comunistă, texte, lucrări ce nu puteau fi semnate decât de inși de prestigiu din zona criticilor și istoricilor literari. 2. Confuzia unora - nu foarte puțini!, ce cred că orice surpare majoră instituțională și politică trebuie să tragă după sine o schimbare
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mumă: Basarabia, Bucovina și Ardealul, cu toate provinciile sale - Banatul, Crișana, Transilvania, colonizată În bună parte de Sași, și Maramureșul. Nu o continuare a anilor ’38, an nefast când au Început dictaturile În România, cea carlistă și apoi cele două comuniste, ci anul de grație ’918 trebuie luat, cred eu, ca reper al unui „nou Început”! Dar, când pronunț sintagma „nou Început”, nu Înțeleg a da apă la moara celor care clamează fără osteneală că Românii suferă de acel sindrom al
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Încă din 1964, o țară interesantă. În august 1968, când sovieticii, Împreună cu aliații lor din Pactul de la Varșovia, au invadat Cehoslovacia, punând capăt „primăverii de la Praga“, Ceaușescu s-a opus vehement agresiunii. Ceva Într-adevăr ieșit din comun În Europa comunistă: din balconul clădirii monumentale care adăpostea Comitetul Central al partidului, În fața unei piețe pline de lume, un lider comunist condamna politica Moscovei și exprima ferm voința României de a rezista cu armele În fața unei agresiuni similare. A fost ziua cea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
prima perioadă a „domniei sale”! - de cele cu adevărat dăunătoare, paranoide! Dar... nu cumva e vorba, în rezistența unor foști lideri de opinie stalinistă, de o revoltă contra faptului că România comunistă încerca să se rupă de celebra și stalinista Internațională comunistă?! De altfel, primul oponent la această tendință a tânărului șef de stat Ceaușescu a fost Mihai Beniuc, președinte al U. Scriitorilor și care a făcut-o pe față. A și plătit-o iute, Ceaușescu l-a scos din funcție - după
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
sociale și de „pelerinaj”!Ă Ambiția mea, pur literară și socială, sub șocul „Tezelor din Iulie”, când mi-a devenit clară ambiția paranoidă a lui Ceaușescu de a crea o dictatură „a lui” într-o altă dictatură, mai largă, cea comunistă, ambiția mea s-a „ascuns”, și-a rupt și ars „hainele, veșmântul” primei ei nașteri și apariții și, astfel, „distrugându-se pe sine”, să poată naște o „altă ambiție”, mai dificilă cu mult - deși nici „prima nu fusese deloc ușoară
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
fi fost judecați, fără a avea dreptul la vizite, militanți din rezistența libaneză; torturile cu șocuri electrice la care erau supuși erau supervizate de israelieni. Vizitez celula numărul 7 (un metru lărgime și doi înălțime) unde Souha Bechara, o tânără comunistă libaneză, creștină ortodoxă, a stat închisă vreme de zece ani, pentru că a încercat să-l împuște pe șeful acestei miliții auxiliare, generalul Antoine Lahad. Avea douăzeci de ani atunci și, cu chipul ei modest și surâzător, este astăzi o adevărată
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
să fie votate în bloc [...] majoritatea acestor subiecte priveau ratificarea contractelor acordate [...] mai curând ca rezultat al negocierii private decât al licitației publice" (Behan 1996: 139). Înainte de anii 1990 ar fi fost greu de găsit o țară presupusă a fi comunistă în Europa de Est unde corupția să fie altfel decât endemică. În timp ce în majoritatea unor astfel de țări transformările capitaliste au schimbat caracterul corupției, acestea în mod cert nu i-au diminuat câtuși de puțin aria de acoperire; dimpotrivă, într-un număr
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
adevărului obiectiv al cunoașterii. Specialiștii nonconformiști au fost demiși din Tribunal sau pedepsiți sever pentru erorile lor obiective. În acest capitol vom arăta că structurile de putere ale Chinei contemporane, așa cum au evoluat ele de-a lungul etapelor pieței, republicane, comuniste clasice și socialiste din secolul XX au reținut elemente puternice ale acestor trăsături culturale. Aceasta deși expresia lor concretă a fost supusă la două transformări majore și la nenumărate modificări mai mici. De asemenea, fiind acoperite de o structură politică
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
trimiși în lagăre, alții au fugit din țară, sau au fost omorâți datorită bombardamentelor. Între anii 1941-1944, cursurile au fost mult afectate de situația de război și ocuparea României de către sovietici, care avea să aducă o nouă dictatură, pe cea comunistă, ce avea să dea o importantă lovitură învățământului românesc și Liceului „Eudoxiu Hurmuzachi” prin „reforma” din 1948. Modelul cultural, organic și național a fost înlocuit de dogmatismul supranațional bolșevic. Procesului de „purificare” culturală și socială, de sovietizare a învățământului i-
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]
-
Așa, întruna trează și demn inima bate Lângă al țării vrednic, iubit conducător Ce calea ne-o arată spre culmile-nstelate.“ („Buchet de purpură și soare“, Luceafărul, 6 ianuarie 1979) „În grele vremi, scrutând adâncul zării, Crezut-ați dârză n comunista stea Și azi, lângă Bărbatul demn al țării, Vegheați cu munca rod bogat să dea.“ („Cu inima și gândul“, Contemporanul, 6 ianuarie 1984) SELEJEAN Radu, poet „Și am scrâșnit Și am luptat Și-am izbăvit, Sub steagul tău, Partid, conduși
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mărirea patrie pe culmile socialismului și comunismului.“ (Tribuna, 13 octombrie 1977) ȘTEFAN Ion C. „Spre piscul păcii ce vital ne cheamă, Sculptând un ideal pe tricolor; Ni-i patria de a pururi bună mamă, Ne e partidul brav conducător.“ („Spre comunista stea“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 19 decembrie 1982) „Țara și partidul - două aripi Ce tinerețea de lumini ne-ndrumă: El fiind stegarul fiecărei clipe, Iar țara noastră - cea mai bună mamă!“ („Trepte“, Luceafărul, 21 martie 1987) ȘTEFANACHE Corneliu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ori, în timp ce străbat parcul, îmi dau drumul și fredonez voios, tot mai tare și mai neînfricat o-di-ri-di-di-na u-ha. Anamaria Beligan S-a născut în 15 noiembrie 1958 în București, unde a locuit până când a plecat din țară. A părăsit România comunistă în 1982, stabilindu-se la Melbourne, în Australia. Este absolventă a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale“ și are un masterat în lingvistică (Universitatea Monash, Melbourne). Lucrează ca scriitor (în limbile română și engleză), traducător, scenarist și regizor
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
clasă promovată de regim devenise fățișă. În relația dintre clasa muncitorească, așa zisul proletariat și țărănime se aplica neabătut principul emis tot în etapa aceea tot de acelaș «dascăl și părinte», marele Stalin: În opera de construcție a noii societăți, comuniste, ne sprijinim pe țărănimea săracă, strângem legăturile cu țărănimea mijlocașă și ducem o luptă îndârjită împotriva chiaburimii, neîmpăcat dușman de clasă». Numai că țăranii cunoșteau din contactele directe cu mujicii ruși, încă din timpul războiului, cât de «bine» o duseseră
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ediții românești : primele În 1803, 1818 și 1839, iar ultimele În 1922, 1929, 1936. Nu este de mirare succesul de care s-a bucurat volumul În epoca interbelică, dar este surprinzător faptul că el a fost reeditat În România post- comunistă (În anul 2000, la Editura Samizdat). În 1913, dr. Nicolae Paulescu prezintă in extenso cartea cu entuziasm <endnote id="(695, pp. 45- 49)"/>. De asemenea, ea a fost recopiată de mână - În parte În mediul monastic - În zeci de versiuni
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
De ce am scris despre romi ?”, Revista 22, nr. 20, 18-24 mai 1999, pp. 12-13. 404. G.T. Niculescu-Varone și E.C. Găinariu-Varone, Dicționarul jocurilor populare românești, Editura Litera, București, 1979. 405. Vladimir Tismăneanu, Fantasmele salvării. Democrație, naționalism și mit În Europa post- comunistă [În original, Fantasies of Salvation. Democracy, Nationalism, and Myths in Post-Communist Europe, Princeton University Press, 1998], Editura Polirom, Iași, 1999. 406. Marie-José Mondzain, Image, icône, économie. Les sources byzantines de l’imaginaire, Éditions du Seuil, Paris, 1996. 407. Herbert Eulenberg
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să afirmăm că În acest interval temporal s-a Înființat zisul comitet, dar opinăm că nici cu prea mult timp Înainte de vreme ce documentul făcea referire asupra necesității Înființării „secțiunilor” de tot felul, imitație mai mult decât străvezie a „celulelor” comuniste locale românești. Raportul informa că la data de 26 aprilie 1946, ulița evreiască fusese vizitată de „...tov. Goldenberg Vaida” (cel mai sigur un ștab de la „regională” sau chiar de la „centru”) care trasase următoarele sarcini: „La Organizatoric: Înființarea secțiunilor: juridică, financiară
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]