2,965 matches
-
agresive decât tumora inițială. O bună calitate a supraviețuirii celor cu glioblastom multiform depinde de: vârsta (sub 45 ani), durata între debutul simptomatologiei și operație (mai mare de 6 luni), debutul cu crize comițiale și nu cu alterarea stării de conștiență, localizarea frontală a tumorii și un status neurologic bun preoperator [31]. Pentru un prognostic bun este nevoie și de o rezecție tumorală largă, dacă se poate totală. La pacienții la care s-a practicat ablarea totală supraviețuirea este mai bună
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
mecanism explică și persistența hidrocefaliei după îndepărtarea tumorii, făcând necesară aplicarea unui drenaj ventriculo-peritoneal [4,5]. Prezentare clinică. Pacienții se prezintă cu simptome de HIC datorate hidrocefaliei secundare hiperproducției de LCR și obstrucției: cefalee, grețuri și vărsături, alterarea stării de conștiență, tulburări de motilitate a globilor oculari, edem papilar, tulburări de vedere și în cele din urmă orbire. Copiii, mai ales cei cu tumori în ventriculul III se prezintă cu hidrocefalie și/sau macrocefalie. S-a observat că varianta chistică este
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
hidrocefalia evolutivă ar putea fi consecința și a unei hipersescreții de LCR, datorate compresiunii venei Galien, cu stază venoasă și congestie a plexurilor coroide [14]. Alte simptome întâlnite: atacuri de panică, labilitate psihică, tulburări afective, pierderi episodice ale stării de conștiență, ataxie, tulburări vegetative sau în cazuri grave de obstrucție totala a Monro, crizele ventriculare [12]. Diagnostic imagistic La examinarea CT scan majoritatea chistelor coloide apar a fi ușor hiperintense (fig. 4.154) dar s-au descris și cazuri în care
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
urmare a hidrocefaliei obstructive, cefaleea fiind simptomul cel mai frecvent întâlnit. În evoluție pot apare grețuri, vărsături, diferite grade de alterare a funcțiilor cognitive. Netratarea hidrocefaliei sau prezentarea tardivă poate evolua progresiv spre letargie, obnubilare și coma. Alterările stărilor de conștiență pot apare și prin infiltrarea substanței cenușii periapeductale. b. Compresiune directă asupra trunchiului sau cerebelului. Sindromul Parinaud, caracterizat prin paralizia mișcărilor de verticalitate se datorează leziunii coliculului superior prin compresiune sau invazie tumorală, asociat uneori cu pareză totală sau parțială
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cazurile de tumori de regiune pineală simptomatice. Întrucât în multe din aceste cazuri simptomatologia este determinată de prezența hidrocefaliei, recomandarea noastră este de a ne raporta atitudinea terapeutică la stadiul hidrocefaliei după cum urmează [15]: - hidrocefalie acută cu alterarea stării de conștiență: drenaj ventricular extern - manoperă relativ simplă ce prezintă avantajul de a putea fi făcută și la patul bolnavului sau pe masa de operație înainte de începerea curei chirurgicale a tumorii; permite de asemenea prelevarea de LCR în vederea determinării markerilor tumorali și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
său primar. Familia sa, eventual, îi poate arăta câteva fotografii sau imagini din primele clipe de viață, dar nu se va recunoaște în ele și va spune că seamănă cu toți ceilalți. De asemenea, ființa umană nu are, de la natură, conștiența clipei de trecere în neființă. De aceea, "moartea este un fenomen simplu în natură, numai oamenii îl fac înspăimântător", cum frumos se exprima Marin Preda. În aceleași cadre, ale unui întuneric primar, se plasează și începuturile vieții sociale . Nu știm
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
natură de către un om în stare de animalitate. Keynes numește economia naturală ca fiind "... o economie de tip Robinson Crusoe..."69, în care omul consumă fără a conștientiza consumul și desprinde bunuri de consum în mod direct din natură, fără conștiența faptului și activității la care participă. Aluzia la personajul literar ne duce în mod direct cu gândul la sălbăticie, la statutul de ființă în rândul celorlalte ființe, cu nimic deosebită. În perioada despre care discutăm, până la apariția lui Homo Sapiens
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
mijloc de apărare individuală și colectivă. Omul social este un om inteligent, care învață și pentru care experiența acumulată poate însemna schimbarea comportamentului. Omul social nu mai este omul turmei sau cetei, ci omul familiei, gintei și apoi omul tribului. Conștiența de sine în plan personal duce la organizare în plan colectiv. Omul social este o ființă cu nevoi, cu interese și cu tendința permanentă de a căuta soluții la nevoile sale. Omul social se desparte de natură și începe să
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
întâmplător, acum are un caracter permanent și obișnuit, acesta este schimbul marfă contra marfă sau trocul 235. Trecerea la economia de tip profit prin "Chrematistică"236 monetară, așa cum o numea Aristotel, se va produce mai târziu, atunci când omul va avea conștiența valorii, ca element comun al bunurilor pe care le schimbă. De altfel, Aristotel 237 face o distincție clară între economia de tip natural, familial sau autarhică și economia de tip comercial, practicată "împotriva firii și deci condamnată"238. Pe prima
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
schimb arătând că "este actul obținerii unui lucru dorit de la cineva, prin oferirea altui lucru în locul acestuia". Schimbul îl eliberează pe om de sarcina "de a produce tot ceea ce îi este necesar"251. De aceea, schimbul presupune socializare 252 și conștiență. Schimbul este specific doar omului. Numai oamenii pot ajunge într-o mulțime, să zicem de o mie de persoane, pot expune obiectele schimbului și pot să efectueze schimbul, pașnic. Ce-i ține de la gestul de a provoca o bătălie generală
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
2. Etape și forme ale trocului Dezbaterea despre etape și forme ale trocului este una, în esență, despre nivelul mai mult sau mai puțin sofisticat al acestuia. Putem discuta despre mai multe tipuri de troc, raportându-ne la nivelul de conștiență a omului în raport cu nevoile sale, cu munca sa, cu utilitatea și consistența economică a bunurilor schimbate. Momentul apariției conștienței valorii mărfurilor schimbate va produce o nouă lumină, o nouă viziune asupra schimbului marfă contra marfă. Deși valoarea și valoarea economică
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
mai mult sau mai puțin sofisticat al acestuia. Putem discuta despre mai multe tipuri de troc, raportându-ne la nivelul de conștiență a omului în raport cu nevoile sale, cu munca sa, cu utilitatea și consistența economică a bunurilor schimbate. Momentul apariției conștienței valorii mărfurilor schimbate va produce o nouă lumină, o nouă viziune asupra schimbului marfă contra marfă. Deși valoarea și valoarea economică sunt concepte complexe, ne mărginim să echivalăm, în acest context al dezbaterii, valoarea cu prețuirea, cu utilitatea și importanța
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
268. Discutăm despre următoarele repere cronologice: până în anul 10.000 î.Hr. a existat economia naturală, în jurul anului 10.000 î.Hr. apare prima diviziune a muncii sociale și apoi trocul, ca primă formă de schimb; discutăm despre troc primitiv sau fără conștiența valorii până în anul 5000 î.Hr., după care discutăm despre trocul cu echivalența valorii. Apare apoi moneda marfă, și știm că în anul 1760 î.Hr. exista monedă metalică cântărită, sau prima formă de folosire a metalului monetar în rol de monedă
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
mai redus decât ne putem imagina noi azi, deoarece omul nu cunoștea avantajele schimbului, nu cunoștea ceea ce noi numim azi profit sau avantaj rezultat în urma schimbului. Practic, putem discuta în prima fază a trocului despre un avantaj dublu realizat fără conștiența schimbului. Oricum, oamenii observă cu timpul că în spațiul lor geografic și de locuit una dintre mărfuri va începe să fie tot mai căutată la schimb, asigurând rapiditatea unei preschimbări viitoare, astfel încât apare ceea ce noi numim azi moneda marfă. În cadrul
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
metalele prețioase. Există unele triburi izolate din junglele planetei care nici azi nu au făcut acest pas dacă vom ține seama că schimbă cu noi un kg de aur pentru o salbă de mărgele. Trocul primitiv sau trocul realizat fără conștiența valorii ocupă aproximativ 269 5000 de ani de timp istoric. Specificul său este schimbul nesigur, aleatoriu, lipsit de evaluării de tip calitativ- valoric. De altfel, întreaga epocă a trocului a stat sub această caracteristică, dar prima sa parte, cu atât
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
epocă a trocului a stat sub această caracteristică, dar prima sa parte, cu atât mai mult. În timpul marilor imperii, Egipt, Mesopotamia, era cunoscută moneda metalică cântărită, dar trocul continua să joace un rol important. Caracteristic trocului primitiv sau trocului fără conștiența valorii mărfurilor era faptul că participanții la schimb nu dețineau un etalon al schimbului, un sistem referențial, un punct de sprijin care va fi mai târziu valoarea. Din această cauză epoca este dominată de transferuri mari de valoare involuntare, între
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
x marfa A = y marfa B277 (1) Este mai mult decât evident că a schimba o bucată de carne pe o cantitate de cereale sau o unealtă pe mai multe bucăți de carne nu implică, din partea participanților la schimb, o conștiență a noțiunii de valoare. În cazul trocului primitiv sau simplu, echivalența dintre mărfuri era dictată de dorința de a avea și de a consuma o marfă sau alta și nu de dialogul cumpărător-vânzător care să țină seama de "cantitățile egale
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
pe orice și în orice cantitate, în funcție de nevoile celor care schimbau. Nu era încă o lume a intereselor, ci o lume a nevoilor. Următoarea formă de schimb o considerăm a fi trocul evoluat sau schimbul marfă contra marfă, dominat de conștiența valorii, de statutul distinct pe care omul îl acordă diferitelor obiecte prezente în viața sa. Ceva devine mai prețuit, mai căutat. Și atunci când oferă cadouri sau jertfe zeilor, omul începe să folosească bunuri care se desprind încet dar sigur de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
manifestarea acestei funcții, omul nu va mai schimba la întâmplare, schimbul devenind o activitate asumată, iar omul conștient că în spatele schimbului se află efortul său, munca sa, raritatea, utilitatea, dar și bătălia pentru o viață mai ușoară și mai îndestulată. Conștiența valorii permite realizarea schimbului în mod selectiv și cu precauție, astfel încât echivalența să fie una reală și să nu existe transferuri nemeritate de valoare 313. Funcția de măsură a valorii are denumiri diferite de-a lungul timpului, deoarece modul în
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
mai întâi a apărut schimbul fără echivalența de valoare a bunului schimbat și numai după aceea a apărut schimbul cu echivalența de valoare a bunului schimbat. Cea de-a doua formă de schimb, cea cu echivalență de valoare, presupune: - o conștiență proprie avansată a participanților de schimb; - o dezvoltare a personalității umane pentru a conștientiza efortul propriu pentru producerea de bunuri și a putea să-l compare cu efortul altor participanți la schimb; - presupune apariția logicii și a calculului matematic (o
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
care scoate omul din raiul necunoașterii nevoii și îl aruncă în iadul interesului și egoismului 398. Numim moneda un "instrument social" și în sensul în care o considerăm ca fiind apărută pe o treaptă de dezvoltare a umanității caracterizată prin: - conștiența omului ca om, individ singular în comparație cu alte animale sau specii de animale; - conștiința omului ca individ alături de alți oameni, în mijlocul naturii, alături de care se află înspăimântat și pe care caută a o subjuga sau măcar să-i reziste; - conștiența organizării omului
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
caracterizată prin: - conștiența omului ca om, individ singular în comparație cu alte animale sau specii de animale; - conștiința omului ca individ alături de alți oameni, în mijlocul naturii, alături de care se află înspăimântat și pe care caută a o subjuga sau măcar să-i reziste; - conștiența organizării omului și asocierii sale, care-l pune în situația de a rezista mai ușor la presiunile externe; - conștiența unor nevoi speciale, diferite de cele ale animalelor, care-l pun în situația de a căuta noi soluții de adaptare; - conștiența
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
alături de alți oameni, în mijlocul naturii, alături de care se află înspăimântat și pe care caută a o subjuga sau măcar să-i reziste; - conștiența organizării omului și asocierii sale, care-l pune în situația de a rezista mai ușor la presiunile externe; - conștiența unor nevoi speciale, diferite de cele ale animalelor, care-l pun în situația de a căuta noi soluții de adaptare; - conștiența divizării muncii, împărțirii sale, mai întâi în familie și apoi în organizarea și diviziunea muncii în afara familiei; - conștiența schimbului
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
conștiența organizării omului și asocierii sale, care-l pune în situația de a rezista mai ușor la presiunile externe; - conștiența unor nevoi speciale, diferite de cele ale animalelor, care-l pun în situația de a căuta noi soluții de adaptare; - conștiența divizării muncii, împărțirii sale, mai întâi în familie și apoi în organizarea și diviziunea muncii în afara familiei; - conștiența schimbului de mărfuri, tocmai pentru că apare surplusul în produse, iar nevoile se extind. Drumul omului de la animal la ființă socială este un
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
externe; - conștiența unor nevoi speciale, diferite de cele ale animalelor, care-l pun în situația de a căuta noi soluții de adaptare; - conștiența divizării muncii, împărțirii sale, mai întâi în familie și apoi în organizarea și diviziunea muncii în afara familiei; - conștiența schimbului de mărfuri, tocmai pentru că apare surplusul în produse, iar nevoile se extind. Drumul omului de la animal la ființă socială este un drum presărat cu multe obstacole, ce se desfășoară pe parcursul a mii de ani. Dacă am privi înapoi în
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]