27,363 matches
-
pro domo. Structuralismul ar supraviețui mai degrabă dacă promotorii lui ar izbuti să migreze spre teritorii de gîndire noi, purtînd cu ei un minim instrumentar teoretic format sub auspicii structuraliste. Sau, cel putin structuraliștii ar supraviețui astfel, daca nu și concepția lor. O do-vedeste, poate mai convingător decît oricine, Tzvetan Todorov. Dar nu Greimas, de pildă, cu toate că în 1991 el a publicat un tratat de semiotica pasiunilor, trecînd astfel de la texte literare la un alt nivel de reprezentare. Însă în vreme ce Todorov
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
fi aflat într-o constantă încercare de a convinge asupra importanței culturale a științei lui Freud. Ceva, se pare, tot va fi reușit, în pofida opoziției de principiu a lui Noica - după cum se poate vedea și din acest îndemn la sistematizarea concepțiilor psihanalitice (deși poate că nu e cel mai fericit exemplu). Oricum, cu ochiul analistului interpret, atras de aventurile labirintice ale sufletului cel puțin la fel de mult că de glaciațiunile majestuoase ale spiritului, V.D. Zamfirescu nu s-a sfiit, la rându-i
Avatarurile unei idei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18116_a_19441]
-
mediile intelectuale românești. Până în 1989, pentru a fi considerat patriot, trebuia să fii "strâns unit în jurul Partidului și Conducătorului". Nu avea nici o importanță că respectivul partid și respectivul conducător reprezentau formă de exprimare violență, animalica și primitivă a totalitarismului. În concepția făuritorilor mitului național, doar înghesuiți unii în alții, doar anonimi că boabele în ciorchine puteam supraviețui "infiltrării agenturilor", "atacurilor dușmanilor dinafară și dinăuntru" etc. Că partidul comunist era o formațiune mafiota, în care baza trudea prostește pentru cele câteva căpetenii
Nemultumitului i se ia harul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18112_a_19437]
-
dinafară și dinăuntru" etc. Că partidul comunist era o formațiune mafiota, în care baza trudea prostește pentru cele câteva căpetenii de la vârf, iar conducătorul - un analfabet paranoic, erau detalii cu totul nesemnificative. Într-o formulă de-o vitalitate surprinzătoare, aceasta concepție a supraviețuit pe vremea lui Iliescu (spre a pali, ce e drept, în ultimul an al dominației sale), si tinde să renască azi, sub Emil Constantinescu. Să facem puțină istorie: dl. Emil Constantinescu și echipa sa au ajuns la putere
Nemultumitului i se ia harul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18112_a_19437]
-
CÂNTAREA ROMÂNIEI", așa cum a rămas în mintea unora. Este vorba, de fapt de două forme de stângism: un stângism spontan și unul instituționalizat. Primul reprezintă reacția "băieților de cartier" la elitismul (inevitabil) al culturii, iar cel de-al doilea - primitiva concepție despre cultură a activiștilor PCR. Primul se caracterizează prin infantilism, iar cel de-al doilea printr-o seriozitate obtuză și bătrânicioasă. Primul este internaționalist (în genul culturii "coca-cola"), iar cel de-al doilea - naționalist(-comunist). Primul, nerușinat și anarhic, se
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
au împins în seria operelor de anvergură. Încă de aici, există un Chopin pasional, cu aplecare pentru tragicul declamatoriu. A avut relieful dramatic cel mai intens. Că și Scherzo-ul în Și bemol minor, op. 31, unic supliment, fantastic în concepție și efecte de regie: contraste de registre, abisul și clamarea într-un spațiu înalt. Pianul simplu și - deja - pianul orchestră. Cum se va cânta la pian peste 100 de ani? , acum în curs de desfășurare este, la noi, o experiență
Festivalul International "Chopin" by Ada Brăvescu () [Corola-journal/Journalistic/17454_a_18779]
-
numeroase și nuanțate asupra geniului, ar putea fi socotita cea a lui Marsilio Ficino, la care ne-am referit de mai multe ori în cuprinsul prezentelor rînduri, o teorie de descendentă platoniciana și de esență magică: "Platon nu greșește în concepția să despre o mașină a lumii, alcătuită în așa fel, încît lucrurile celeste să aibă pe pămînt o condiție terestră și, la fel, lucrurile pămîntești să aibă în ceruri o demnitate celesta. În viață oculta a lumii și în rațiune
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
căci nici un fel de generalizare nu e încurajată de o reprezentare în volum cu un singur exemplar de creație. Dar cel puțin poate deschide piste, oferi sugestii, idei importante. Updike însuși a fost întrebat dacă lucrînd la alcătuirea acestei cărți concepția să despre literatura americană s-a modificat în vreun fel. Răspunsul lui, indirect, a fost negativ. Dar două chestiuni remarcate de Updike sînt semnificative: mai întîi că decadă 20 a fost cea mai unitară din punct de vedere stilistic în
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
lui Mateiu. an prefață la volumul de Opere Perpessicius se mulțumește să nominalizeze Sub pecetea tainei. Șerban Cioculescu credea chiar că "fragmentele rămase din Sub pecetea tainei pare-se n-ar fi dat un roman propriu-zis. Sau altminteri zicând, statismul concepției, ritmul domol al evocării, n-ar fi ieșit din formulă așa de personal realizată an Craii de Curtea-Veche." an schimb, ăn monografia să din 1981, Alexandru George opinează că ultimul român al lui Mateiu ăntregeste caracterul de confesiune al prozatorului
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
cunoștință de cauză. Toată brumă de meserie pe care o știu în materie de revista culturală, am învățat-o de la trei oameni: de la G. Ivașcu, de la Mircea Grigorescu și de la Roger. Cînd i-am cunoscut eu, G. Ivașcu era cu concepția, Mircea Grigorescu și Roger cu execuția. N-am apucat vremurile (1939-1944) în care Mircea Grigorescu era redactorul șef al Timpului lui Grigore Gafencu. Roger este singurul dintre ei care a făcut exclusiv secretariat general de redacție. N-a fost șef
Roger by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17477_a_18802]
-
să îndeplinească unul din idealurile comunismului: și anume, că tot românul să călătorească pe gratis, că fiecare om să fie răsplătit după necesități (pentru că, la rândul lui, să dea societății după capacitate!) Ce fel de filozofie stă la baza acestei concepții (și câte altele similare nu există: gratuitatea curentului pentru mineri, facilități școlare pentru copiii cadrelor didactice, prețuri preferențiale la apă și încălzire pentru lucrătorii de la regiile de specialitate, case de odihnă pentru anumite categorii salariale, apartamente de serviciu pentru militari
(Prot)ocolul lumii în optzeci de greve by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17478_a_18803]
-
an centru tema identității. Identitatea ănteleasă nu că suma de predispoziții naturale, ci mai curând construct migălos, selecție conștientă atât a elementelor unei istorii sau tradiții reale, cât și ale uneia imaginare. Călătoria este toposul ideal pentru o astfel de concepție identitara, ăn măsură an care ea presupune un proces de căutare și acceptare, dar an subsidiar și unul de așteptare și proiecție fantastică. Deși nu despre călătorii e vorba an Reflecțiile de la Sils-Maria, fără să vreau mi-l ănchipui pe
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
istorisita de autor mi se pare simptomatica pentru felul an care e alcătuit un subtext comun al tuturor eseurilor incluse an volum. Camartin provine dintr-o cultură mică și marginala, cea romanșa, asadar dintr-un spațiu care, conform propriilor sale concepții, implică granița, izolarea. Lumea pe care o descoperă el de pe "acoperișul Europei" este an mod fundamental un univers perceput dintr-un altul mai mic, ănchis. Este, de fapt, orizontul, nu o lume an sine, un amestec de posibilități, nu o
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
textului poetic de orice condiționare ideologico-marxistă. Ea proclama, totodată, cu consecințe estetice mult mai productive an devenirea interioară a literaturii noastre postbelice, eliberarea poeziei de orice biografism și psihologism care, "realități" fiind, cad sub incidența determinărilor social-istorice, asadar și a concepției materialist-dialectice a fenomenelor. Poezia stănesciană din această perioadă a "momentului '68" este triumful imaginarului absolut an care mitologia eului liric populează universul poetic cu stări de spirit stranii, dureri abstracte, suferințe ale creierului, bătăi ale inimii, imagini ale timpului, viziuni
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
un ocean". ăntr-adevăr, dar o picătură din care se poate reconstitui ăntregul - dimensiunea spiritualității românești. O asemenea contragere exclude, de la bun ănceput, pretenția exhaustivității, presupunând operarea unei selecții. Era, de altfel, cum bine observa Antoaneta Tănăsescu, căreia i se datorează concepția antologiei de față, singura modalitate prin care mai puțin de 300 de pagini pot acoperi mai bine de 2000 de ani de viață ai unei comunități. Un prim pas trasează coordonatele an timp și spațiu ale spiritualității românești. Mihai-Răzvan Ungurean
Ipostaze ale spiritualitătii by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17498_a_18823]
-
de tip sintetic și ea împăca, fără nici un fel de efort, natura documentar-istorică, psihologică și morală a unui personaj real, un adevărat mit al PNTCD-ului și al întregii noastre vieți politice interbelice, cu o stilistica vie și cu o concepție modernă despre statuar care nu introduce confuzie între reprezentare și obiectul reprezentat. ănfătisat că o figură umană așezată pe soclu, personajul lui Spătaru este compus strict din trei niveluri expresive și stilistice care sînt, în același timp, și trei modalități
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]
-
literaturii science-fiction îl ajută mult și, desi facilă, echilibristica poetului printre sintagme originale nu-l deranjează pe cititor și îl ține tot timpul în alertă. Ritmul scrierii (și descrierii) se succede cu repeziciune ideii care pleacă din punctul inițial al concepției poetului și care abia dacă se întrevede la o lectură mai grăbita. Dacă e să ținem pasul cu poetul, ne trezim prinși într-o capcană a perceperii motivelor care l-au determinat și care, practic, nu contează cîtuși de puțin
Descrieri by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17516_a_18841]
-
Grație lui îți era rezecat, ca un cordon ombilical secționat, orice legătură mai strînsă cu cultura și arta Occidentului, ori a altor puncte cardinale, de referință, pe baza acuzațiilor astfel formulate, tipărite - negru pe alb - în DEX (1975): "COSMOPOLITISM = 1. Concepție din epoca de criză a sclavagismului grec și român, care promova ideea ăcetăteniei universaleă. 2. Concepție politică burgheza care, în epoca capitalismului (cacofonia DEX-ului!) ascendent, preconzia idealurile cosmopolitismului (1), iar în epoca imperialismului cultiva, în avantajul acestuia, indiferență față de
Pseudodefinitii by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17511_a_18836]
-
și arta Occidentului, ori a altor puncte cardinale, de referință, pe baza acuzațiilor astfel formulate, tipărite - negru pe alb - în DEX (1975): "COSMOPOLITISM = 1. Concepție din epoca de criză a sclavagismului grec și român, care promova ideea ăcetăteniei universaleă. 2. Concepție politică burgheza care, în epoca capitalismului (cacofonia DEX-ului!) ascendent, preconzia idealurile cosmopolitismului (1), iar în epoca imperialismului cultiva, în avantajul acestuia, indiferență față de patrie, de tradiție și de cultură națională, răspândind ideea renunțării la suveranitatea și independentă națională, pe
Pseudodefinitii by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17511_a_18836]
-
că titlurile capitolelor par a trasa jaloanele unei călătorii-viată: partea întîi se numește "Originar din Bulgaria", a doua "Cetățean în Franța", a treia "Vizitator în Statele Unite". Există, fie și în simplă enunțare a acestor titluri, foarte limpede sugerată o anumita concepție de sine, felul în care Todorov se recomandă. Dar nu e vorba de o recomandare a sa că persoana, ci mai degrabă ca intelectual. Tzvetan Todorov, acesta pe care ni-l prezintă volumul, dacă îl privim că pe o carte
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
isi capătă un rafinament aparte pe parcursul românului, perfectionîndu-si armele și prezentarea, iar în spectacol este permanent însoțit de ironie fină, de un umor de mare clasa, pe muchie de cuțit, care acoperă că un val montarea lui Alexandru Dabija. Cheia concepției sale regizorale, ideea de "teatru-n teatru" mi se pare a fi și clou-ul mizanscenei. Interpretare deloc forțată și perfect justificabila prin esență acestei narațiuni foiletonistice, interpretare care cred că l-ar fi cucerit și pe enciclopedicul Potocki care
1001 de nopti în 66 de zile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17521_a_18846]
-
prințese. Și toate acestea pentru salvarea unui neam, cel al Gomelezilor, prin nobilul Alfons van Worden, ținta farselor despre care aflăm în cea de-a 66 zi că au fost puse la cale, înscenate. Ultimul șeic al Gomelezilor este, in concepția lui Dabija, regizorul unui spectacol de o mare amploare culturală, istorică, religioasă, erotică. Doar teatrul poate oferi șansa unei astfel de călătorii, vizualizînd ce se imprimă pe ochiul minții, o călătorie de largă respirație intelectuală, o călătorie în profunzimile umanității
1001 de nopti în 66 de zile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17521_a_18846]
-
Dar au, totodată, un umor de romancier de veac XVIII, care anunță, promite, rezumă în micul sau motto de capitol, si totusi nu-ți spune nimic, sau se pregătește, hîtru, să te contrarieze. Cu atît mai evidentă mi se pare concepția literară a volumului lui Carrière, prin această modalitate de structurare a poveștilor. Subtitlul ales de autor este Povestiri filozofice. E perfect justificat, povestirea e sinonima, în bună măsură, cu înțelepciunea, si de aici jocul de cuvinte și de transferuri logice
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
uitat că o jiletcă-n cuiere" (ibidem). Sau: "Vorbele mari tot plesnesc fără voie" (ibidem), autorul se convertește la idealul textului, al Cărții. "E un soi de mistica laică ("că o timidă religie/ ascultînd cum îmi crește o fereastră"). O concepție aparent mallarméană, care-l atrage însă nu direct, ci pe calea ocolita (mai bine zis foarte ocolita!) a lumii empirice. O abstractizare în trepte, contînd nu atît rezultatul, mai mult enunțiativ, cît fazele intermediare ale distilării fenomenalului în idealul scriptural
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
social fascisto-comunist? Un asemenea individ poate primi oricînd indicațiile ideologice ale Puterii drept adevăr suprem, incontestabil, necontrazis de alte modele". La rîndul lor, vulgarizarea și simplificarea modelului filosofic oficial, fenomen pe care l-am menționat mai sus, exprimă degradarea unei concepții ce nu s-a putut menține nici măcar la cota propriei sale doctrine, eșuînd în slogan, în poncif, în vocabularul pauper și în sintaxa primitivă ale căror prototipuri erau discursurile lui Stalin și Hitler. Mihai Zamfir, Discursul anilor '90, Ed. Fundației
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]