1,143 matches
-
este prea abstractă. Într-un sens limitat, categoria nucleu conține toate produsele analizei condensate în cuvinte puține, care par să explice "despre ce este vorba în această cercetare". Oricum, o dată ce un analist explică în detaliu cum a ajuns la această conceptualizare, alți cercetători, indiferent de perspectiva lor, trebuie să fie în măsură să urmeze drumul logic al analistului și să fie de acord că acesta este o explicație plauzibilă pentru ce s-a întîmplat. O categorie centrală are putere analitică. Ce
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
s-a transformat într-un homo videns care este mult mai sărac în gândire pentru că nu mai are acces, sau are foarte puțin, la imagini abstracte. Așa cum vom vedea, Sartori se folosește de o logică falsă atunci când definește termenii de conceptualizare și abstractizare, filosoful discutând doar despre elemente particulare, despre situații concrete și nu despre elemente cu caracter general, despre serii de însușiri comune. Pe de altă parte, Mitchell îmbogățește cercetările în domeniul imaginii susținând că în cadrul procesului reprezentațional imaginea obiectului
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
concrete, ceea ce produce comunicare, dar indică o foarte slabă capacitate științifico-cognitivă"30. Raționamentul lui Sartori, deși interesant și valoros pentru analiza imaginilor în lumea contemporană, conține o eroare logică determinată de definirea termenilor de concept și abstractizare, autorul eliminând din cadrul conceptualizării și abstractizării elementele cu caracter general, însușirile comune ale unor obiecte. Atât filosofia cât și psihologia definesc conceptul drept capacitatea de a clasifica obiecte folosind însușirile lor particulare, cu ajutorul unui complex proces de generalizare. Astfel, pentru Sartori, omul poate avea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
prin reprezentare un sistem complex prin care un obiect sau o clasă de obiecte sunt definite, putem susține că subiectul reprezentării trebuie să fie capabil să proceseze informațiile în categorii și clase, și, prin urmare, să ajungă la abstractizare și conceptualizare. Ori, după cum știm, aceste două procese rămân departe de lumea animalului. Astfel, se pune întrebarea dacă lipsa reprezentării este cauzată de incapacitatea animalelor de a accesa limbajul articulat și dacă acesta este o problemă legată de nedezvoltarea suficientă a zonei
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
societate este un grup de oameni care comunică 383, prin urmare, comunicarea și interacțiunea dintre indivizi influențează și felul cum aceștia își formează identitatea și construiesc alteritatea, ambele conturându-se în funcție de mesajele la care indivizii sunt expuși, de gradul de conceptualizare la care reușesc să ajungă, în funcție de nivelul de conștientizare a rolului și locului lor în lume, dar și de interesele pe care le au atât ca indivizi, cât și ca parte dintr-o comunitate. Din acest punct de vedere, identitatea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
235, 263, 266 comunicare, 10, 11, 15, 21, 23, 29, 31, 35, 39, 72, 73, 77, 79-81, 85, 101, 104, 125, 156, 159, 160, 168, 191, 194, 196, 213, 215, 216, 219, 223, 224, 231, 255, 262, 293, 296, 297 conceptualizare, 12, 37, 159 conștient, 5, 10, 15, 68, 75, 83, 90, 92, 103, 119, 129, 148, 261 conștiință, 36, 55, 117, 143, 197, 210, 215, 218, 231, 262 creștinism, 131, 136 devenirea întru celălalt, 17, 160, 187, 203, 266 dimensiunea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
să avanseze intriga. Propozițiile mai puțin importante corespund fie descrierilor de acțiuni de importanță secundară care descriu exemple de modalități de realizare a acțiunilor principale, fie descrierilor de stări ale personajelor sau caracteristicilor situațiilor. Poate fi stabilită o paralelă cu conceptualizarea propusă de R. Barthes în 1966, care face distincția între "funcțiile cardinale" sau (acțiunile principale) "de funcțiile catalize care se aglomerează în jurul unui nucleu fără altă consecință pentru urmarea povestirii" (p. 9) și care diferențiază stările ce trimit la situația
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Flaubert sau Balzac) sau productivă (a se vedea manipularea imaginilor de către Cl. Simon sau A. Robbe-Grillet). la evidențierea specificului așezării în text a descriptivului (selecție lexicală, planul textului, spațial sau temporal, punere în formă a propozițiilor descriptive...). 3. Exerciții de conceptualizare Principiu: manipularea cunoștințelor predate în ceea ce privește descrierea în scopul verificării competențelor lingvistice dobîndite [secțiune îngrijită de F. Revaz]. EXERCIȚIUL B.13. Comparați următoarele patru secvențe descriptive. Arătați asemănările și/sau deosebirile realizînd pentru fiecare structura ierarhică (= arborele descriptiv). (Pentru textul A
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
producții de texte și exersarea unor concepte teoretice / 195 Capitolul 1 Probleme / 197 Capitolul 2 Exerciții / 201 A. Exerciții de analiză / 201 B. Exerciții de producție / 212 1. Exerciții de contextualizare / 212 2. Exerciții de repetiție / 217 3. Exerciții de conceptualizare / 224 Index de noțiuni teoretice / 237 Index de autori / 239 Referințe bibliografice / 243 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutîndu-vă să economisiți timp și bani. Titlurile dorite unele căutate îndelung prin librării
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în acest prim capitol să surprindem principalele argumente în sprijinul ideii că globalizarea poate fi concepută într-o grilă nedeterministă. Literatura foarte vastă pe această temă continuă să fie alimentată de o serie de surse majore de controversă referitoare la conceptualizarea, cauzalitatea, periodizarea, impacturile și traiectoriile globalizării, de aceea îi lipsește încă o definiție exactă. Ea este cel mai bine percepută ca un fenomen diversificat și diferențiat, care se reflectă în toate domeniile vieții sociale, cu o traiectorie nedeterminată și nesigură
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și egalitatea șanselor. Creștin-democrația continuă perspectivele conservatorismului clasic prin principii cum sunt rolul valorilor tradiționale, ideea de pact social și importanța managementului local. Problema dificultății aplicării unor principii politice nu trebuie resimțită negativ în condițiile în care acceptăm că între conceptualizarea și proiectarea politică, pe de o parte, și situațiile / practicile educaționale, pe de altă parte, există o distanță care nu poate fi acoperită printr-un demers analitic, însă trebuie să admitem că unele practici cu o valoare puternic motivată trebuie
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
excludem, la anumiți subiecți sau în anumite perioade ale dezvoltării umanului nereușita, în sens de efect/fenomen al structurilor de cunoaștere numite „inerțiale" (Bereiter, 1984; Bransford, 1989); incapacitatea celui ce învață de a aplica sau transfera cele învățate; lipsa de conceptualizare datorată neînțelegerii, inconsistenței informaționale sau transferului negativ, materializate uneori în concepte empirice, chiar naive (vezi cunoașterea în domeniul fizici, biologiei, chimiei, astronomiei ș.a.). La nivel instituțional, învățarea școlară reprezintă : un proiect sociocultural și psihopedagogic dirijat și autodirijat de asimilare intensivă
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
contra, cu care ești / nu ești de acord, care sunt consecințele pentru partea adversă, care sunt alternativele. Elevii dau o soluție finală în cazul cercetat. Nu este o problemă dacă soluția dată de ei nu corespunde cu soluția oficială. 4. Conceptualizarea. În această fază, discuțiile pot fi orientate în următoarele direcții: • „privește în urmă” asupra condițiilor și contextului în care s-a petrecut cazul; • „privește dedesubt” asupra principiilor operaționale care pot fi generalizate; • „privește în jur” asupra tuturor situațiilor similare; • „privește
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
timpul de așteptare > artefactele obiecte manipulabile din mediu, care pot reflectă mesajele celui care le-a inițiat sau pe cele ale utilizatorului, așa cum sunt: mobilă, arta, animalele de companie sau alte posesiuni 61. În timp ce aceste categorii formează un cadru propice conceptualizării comunicării nonverbale, în realitate este vorba de un ansamblu de semne și coduri, care lucrează împreună pentru a crea o anumita semnificație. Este neproductiv că, pentru a identifica o semnificație, să acordăm atenție unui semn sau unui cod, în mod
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Brooks, op. cit., p. 80 ș.u. Melodrama constituie o precondiție de natură semiotică a romanului ("part of the semiotic precondition of the novel"), pentru că reprezentările ficționale sunt construite pe un tipar teatral. Așadar, în proză, melodrama este un mod al conceptualizării și dramatizării etice și emoționale, retorica melodramei fiind dublată "de o dicțiune și un stil de joc exagerate și neverosimile" (personajele reale ale melodramei sunt sentimentele, conchide Brooks). Retorica melodramei se bazează deci pe o serie de figuri specifice (hiperbolă
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
încercare de definire, filosoful și teologul spaniol Juan Martin Velasco înțelege prin sacru "sfera în care se înscriu toate elementele componente ale faptului religios"64, introducând noțiunea de Mister 65 ca element comun al tuturor formelor de divinitate, printr-o conceptualizare diferită însă de cea a lui Rudolf Otto. Autorul afirmă existența unei multitudini de modalități de reprezentare a divinului 66, oferind exemplul popoarelor "primitive", pentru care divinitatea poate îmbrăca imageria extrem de bogată a celor mai stranii elemente ale ambientului uman67
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
ale cărui relații cu domeniul sacrului aveau să se fundamenteze pe ideile expuse în cadrul perioadei precedente, când am constatat deja o evidentă îndepărtare a expresiilor artistice de subiectele de ordin religios. Postmodernismul reprezintă produsul unui amplu proces de formare și conceptualizare datorat epocii moderne a istoriei artei, manifestându-se ca un stadiu terminal al acesteia, fapt care îi conferă și acea senzație de déjà vu cu care se prezintă contemporaneității. Sub acest aspect, postmodernismul apare ca o "repovestire"505 a modernității
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
caracteristice structurilor lor? Ca funcții au? În ce măsură depinde dezvoltarea lor de procesul de integrare europeană? La fel, care e incidența cadrului partinic național? Literatura despre federațiile europene de partide încearcă să răspundă la aceste întrebări. Ea trebuie totuși însoțită de conceptualizare. Din această perspectivă, vom împărți acest capitol în trei timpi. Vom expune mai întîi definiția noastră pentru partidele europene. Vom prezenta apoi o taxonomie pentru a evidenția cele trei dimensiuni ale europartidelor: componentele partinice, structura și funcțiile exercitate. În final
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
447. Le-am denumit mecanisme partinice centralizate și descentralizate, două moduri de funcționare distincte și recurente în organele bine determinate ale federațiilor europene de partide. Pe plan orizontal, aceste mecanisme organizează atît poziționarea partidelor membre cît și expresia coalițiilor. Această conceptualizare este adecvată, permițînd o contribuție la examinarea dinamicii politicii și a schimbării politicilor partidelor europene. Putem examina coeziunea și influența europartidelor dintr-un unghi nou. În fine, este semnificativă pentru a analiza eventuala schimbare a poziționării actorilor individuali și dezvoltarea
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
completarea analizei mizelor socio-economice. De pildă, axa stînga-dreapta și axa suveranitate-integrare constituie instrumente conceptuale de distingere. 10.2.2.2. Abordarea prin comparative politics 10.2.2.2.1. Ideologia partidelor europene, miza socio-economică și influența asupra Consiliului European În ceea ce privește conceptualizarea ideologiei și a dimensiunii socio-economice, Simon Hix a analizat federațiile europene de partide în raport cu axele dirijism-laisez-faire și libertar-autoritar și cu influența lor asupra agendei Consiliului European. Am identificat trei domenii ale implicațiilor studiului nostru față de analiza lui S. Hix. Mai
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Prefață de Antonio MOMOC INSTITUTUL EUROPEAN 2012 Cuprins Prefață / 7 Introducere / 13 Capitolul I. NEW MEDIA COMUNICAREA ONLINE / 19 I. 1. Comunicarea de masă, medium, mass-media și mediatizare / 19 I. 1. 1. Comunicarea de masă, o retrospectivă teoretică: definire și conceptualizare / 21 I. 1. 2. Caracteristicile comunicării de masă / 23 I. 1. 3. Teorii ale comunicării de masă / 26 I. 1. 4. Medium, mass-media și mediatizare / 29 I. 2. Dezvoltarea mass-media / 32 I. 3. Mass-media în comunicarea de masă / 36 I.
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
implică și alte elemente, precum "intenția de a transmite informații și idei, motivația receptorului și existența unor persoane, obiecte, evenimente și idei care constituie subiectul (sau referentul) mesajului"6. I. 1. 1. Comunicarea de masă, o retrospectivă teoretică: definire și conceptualizare Plecând de la aprecierea potrivit căreia "comunicarea ia toate formele de manifestare a individului în relația cu sine, cu altul și cu mediul"7, se poate susține că procesul de comunicare umană s-a constituit pe baza a două tipuri de
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
sursă complementară de știri pentru public 295. Și, totuși, una dintre cele mai importante caracteristici ale comunicării online este "vocea umană a publicului"296, ceea ce a făcut că actorii implicați să o facă și mai eficientă. Internetul a dus la conceptualizarea interacțiunii care poate fi de două feluri: "interactivitatea umană și interactivitatea media"297. Am putea adăuga că, datorită comunicării online, în prezent, se poate discuta și despre interacțiunea dintre om/individ și media. Acest lucru a dus la dezvoltarea interactivității
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
extrem de confuză"8, "extrem de dificil" de definit 9 și "un obiect de studiu greu de definit, întrucât se sprijină pe concepte deja supraîncărcate de sens, ale căror relații nu pot fi decât poblematice și ale căror manifestări sunt multidimensionale"10. Conceptualizarea comunicării politice a dus la apriția unor teorii diversificate, în funcție de perspectivă abordării politicului. Astfel, există abordare comportamentalista, axată pe acțiunea persuasiunii sau manipulării, detectabila în modelul propagandei, perspectiva funcționalista, care insistă pe relaționarea componentelor sistemice, în special între instituțiile sociale
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
axându-se pe domeniile consacrate ale comunicării și doar tangențial și nesemnificativ asupra comunicării online. Cauzele acestei lacune sunt multiple: gradualitatea abordării acestui vast și, în același timp, nou domeniu al comunicării; stadiul incipient și empiric al metodologiei domeniului; insuficientă conceptualizare terminologica a sistemului new media și absența investigațiilor practice și teoretice asupra comunicării online. În abordarea tematicii enunțate s-a impus o tratare atât teoretică, cât și aplicată, definind new media ca mijloc de comunicare în masă, cu exemplificarea lui
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]