3,524 matches
-
intrară în ministeriu. Deocamdată "Steaua Romîniei" mai urmează interesantele ei studii entologice, dar ele ascund o ruptură adâncă. Nu mai există partid liberal-independent. Cei numiți în slujbe înclină a deveni roșii, cei ce nu vor să primească slujbe și cer concesii în materii de principii s-au grupat de o parte și fac o opoziție deocamdată pasivă. Din momentul însă în care partidul liberal-independent sau nu mai există, sau e contrariu guvernului, din momentul ce, prin intrarea celor doi d-ni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a încheia un tractat de comerț, pe când nu eram liberi a discuta cari sânt vederile noastre în privința bazelor pe care voim s-așternem sistemul nostru vamal în legătură cu un sistem economic, am fost siliți, pentru a câștiga această libertate, să facem concesii spre a afirma dreptul nostru de-a încheia tractate. Unele puteri ne contestau acest drept și voiau a ne ține sub regimul vamal al Regulamentului Organic, care nu ne permitea a trece peste 7 1/2 la sută ad valorem
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a încheia tractate. Unele puteri ne contestau acest drept și voiau a ne ține sub regimul vamal al Regulamentului Organic, care nu ne permitea a trece peste 7 1/2 la sută ad valorem. Dar daca atunci am făcut acele concesii pentru a ne afirma dreptul, adică din cauze politice, e un cuvânt ca azi să nu voim a ne dobândi neatârnarea noastră economică c-o zi mai nainte? Amândoi oratorii au propus deci ca tractatul de comerț cu Italia să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu atât mai mult pentru noi cu cât, conform teoriei pozitivistului Buckle, meritul unui guvern consistă în mare parte în ceea ce el nu face. Din multele ce nu le-am făcut cităm câteva numai. De pildă nu noi am dat concesia Stroussberg, nu noi am aplicat-o fără votul Senatului și fără să fi devenit lege; nu noi am format bande bulgare, nici am călătorit la Livadia, nici am intrat în război fără zapis și chezășie; nu noi am lăsat să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
are privirea câtuși de puțin limpede va vedea că toate neajunsurile statului nostru, colosala datorie publică, sânt sau direct introduse de partidul frazei sau urmări neapărate a răstimpurilor cât acest partid a stat la putere. Reteveiul e tatăl bâtei electorale, concesia Stroussberg și gestiunea financiară din anul 1867 - părinții colosalei datorii publice. Abuzurile roșiilor au necesitat abuzuri; precum concesiile date cu nesocotință de ei, au necesitat contractarea de datorii. E așadar clar că, mulțumindu-ne cu formele curat esterioare ale constituționalismului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
direct introduse de partidul frazei sau urmări neapărate a răstimpurilor cât acest partid a stat la putere. Reteveiul e tatăl bâtei electorale, concesia Stroussberg și gestiunea financiară din anul 1867 - părinții colosalei datorii publice. Abuzurile roșiilor au necesitat abuzuri; precum concesiile date cu nesocotință de ei, au necesitat contractarea de datorii. E așadar clar că, mulțumindu-ne cu formele curat esterioare ale constituționalismului, cu ficțiunea în locul realității, rolurile repărțite de Constituție între diverse puteri ale statului au fost uzurpate de un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în acel timp a făcut, va să zică actele sale, sânt cauze determinante pentru evenimentele viitorului. Imediat după venirea M. Sale în țară, d. Brătianu a stat puțin la putere. Cu toate acestea, abstracție făcând de datoria flotantă lăsată în urmă, numai concesia Stroussberg a-ncărcat statul cu sute de milioane de datorie publică pe nouăzeci de ani înainte. Iată dar o cauză a-ncărcării fiscului creată într-o zi care durează zecimi de ani înainte. Oricine ar fi venit pe urmă, guverneze mult
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
În politica protecției mediului există posibilitatea unor pârghii economice. Acestea în general se reflectă prin sancțiuni fiscale față de cauzator. Aceste măsuri, însă nu rezolvă problema însăși a poluării mediului și nici refacerea acestuia. Măsurile de stimulare a agenților economici, prin concesii economice, pentru investiții în tehnologii mai puțin poluante, dar probabil mai costisitoare sub raportul investițiilor. În același timp stimularea tehnologiilor mai ecomomici în cea ce privește consumul de energie. Există pârghii economice prin care se pot reglementa gradul de poluare
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
etalon al momentului atît de perfid subminat de manevrele eșaloanelor distructive ale propagandei. Recurgerea la soluțiile abstracte sau doar cvasiabstracte nu e numai o formă obligatorie de sincronism la curentele mondiale, e și vicleșugul prin care arta, fără a ceda concesiilor, se face primită pe simeze și devine, astfel, model și reper axiologic. 1989 distruge această schemă tridimensională și, în loc să optimizeze statutul artelor, să-l facă, după atîtea speranțe nutrite brusc, de urmat, îl atomizează, îl face fără cap și fără
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care va zăcea un timp, năpădit de bălării. Cei doi travaieuri-călăi par să zîmbească. Ce moment incredibil! Sîntem privilegiații secolului: l-am apucat. Frecventînd, cu oarecare perseverență, expozițiile tinerilor, am avut, subit, revelația unei constatări. Privind etica profesională. Mai exact, concesiile, și chiar, în unele perioade, compromisurile. Cei tineri, unii din ei cu studiile abia terminate, se prezintă magistral în expozițiile lor de început. Personale. Totul e văzut grandios, temerar. Suprafețe mari, gîndite curajos, tratate curajos, cu deplină siguranță, cu ingeniozitate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
e văzut grandios, temerar. Suprafețe mari, gîndite curajos, tratate curajos, cu deplină siguranță, cu ingeniozitate artizanală. Toate astea, toate aceste materiale costă imens acum. De unde iau debutanții banii? Oricum, bravo! pentru puritatea demersului lor. Cum se-adună anii, cum apar concesiile. Expozițiile celor mai în vîrstă au deja aer afișat mercantil, derapajul calitativ e tot mai vizibil. Iar cînd, în comunism, spiritul venal e dublat de compromisul moral, de comanda propagandei, avem clar imaginea penibil-completă a generației vîrstnice. Observațiile au aplicabilitate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tot mai vizibil. Iar cînd, în comunism, spiritul venal e dublat de compromisul moral, de comanda propagandei, avem clar imaginea penibil-completă a generației vîrstnice. Observațiile au aplicabilitate doar în palierul mediocru al artei. Personalitățile puternice, geniile nu cunosc regresul în concesie, în compromis. Prind, la radio, finalul unei emisiuni "Invitatul special". O voce cu pronunțată voalare senilă, dar cu acuități de o vivacitate încă incitantă, perorează, oarecum nostalgic, în favoarea unui marxism care n-a fost, vai, frecventat, mai cu seamă în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
așa?" Ce pandant, peste vreme, cu pișicherul humuleștean din Țicău, nu? Servituțile diplomației. Fiind pe rol trudnicul tratat cu Ucraina, este pusă în balanță o dureroasă alternativă: ori blocăm tratatul și atunci ne blocăm integrarea în structurile euroatlantice, ori acceptăm concesiile (care nu sînt de ici de colo, ci ne impun renunțarea la teritorii) și împăcăm Vestul. Voci autorizate din sfera puterii oferă și argumente: să rămînem mofluzi față de o Ucraină atît de strategică sau să ținem cont de niște realități
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
v., denumită, cam sumbru orwellian, Big Brother-ul televizat, însă neavînd nici în clin nici în mînecă cu lumea spectrală a "marelui frate" roșu din celebrul roman. Deși, extrapolînd, să spunem că mai toate găselnițele mediatice din lumea contemporană fac enorme concesii gustului comun, comunitarismului latent. (Chiar dacă, pentru Occident, aceasta nu poate îmbrăca decît haina lejeră a divertismentului.) Iată însă că nu chiar despre divertisment e vorba în emisiunea-mamut-non-stop, denumită (inconștient) Big Brother și în care televiziunea e pusă în priză permanentă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Una dintre dovezile solide în acest sens este reprezentată de un document emis la 13 iulie 1936 de către adjunctul lui Litvinov, Nicolai Krestinski, prin care solicita lui Stalin să aprobe propunerea lui Litvinov de a nu face nici un fel de concesii românilor în ceea ce privește tratatul de asistență mutuală. Cauzele erau posibila demisie a lui Titulescu și aprecierea potrivit căreia guvernul României era unul fascist, apropiat de Germania hitleristă: „Către Secretariatul general al C.C. al Partidului Comunist (Bolșevic) Tovarășului Stalin (Copie pentru Molotov
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
tovarășul Litvinov face bilanțul convorbirilor desfășurate vreme de un an cu Titulescu, în legătură cu Pactul. El formulează cele două dezacorduri (Basarabia și legarea țării lor de Pactul franco-sovietic) și opinează că, în nici una din cele două probleme, să nu procedăm la concesii viitoare. În aceeași telelegramă, tov. Litvinov anunță, conform cuvintelor lui Titulescu, că are intenția ca, în zilele următoare, să-și prezinte demisia. Despre aceasta ne comunică nouă și tov. Ostrovski, care scrie că Titulescu, realmente a hotărât să-și prezinte
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
se ia în considerație că Titulescu își va părăsi funcția, că guvernul român s-a conturat definitiv ca un guvern fascist și că în politica externă a României se produc fapte care arată o apropiere de Germania. În aceste condiții, concesiile noastre, dacă noi am fi mers în întâmpinarea lor, s-ar fi dovedit absolut fără temei și fără rezultat. Iată de ce gândesc că trebuie să se confirme tovarășului Litvinov, că noi nu vom merge la nici un fel de concesii viitoare
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
condiții, concesiile noastre, dacă noi am fi mers în întâmpinarea lor, s-ar fi dovedit absolut fără temei și fără rezultat. Iată de ce gândesc că trebuie să se confirme tovarășului Litvinov, că noi nu vom merge la nici un fel de concesii viitoare față de români și în problemele referitoare la Pactul sovieto-român. Propune proiectul spre aprobare. PROIECT DE HOTĂRÂRE DESPRE PACTUL CU ROMÂNIA Să se exprime acordul cu tov. Litvinov în legătură cu lipsa de oportunitate a oricărei concesii viitoare făță de români. Semnat
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
merge la nici un fel de concesii viitoare față de români și în problemele referitoare la Pactul sovieto-român. Propune proiectul spre aprobare. PROIECT DE HOTĂRÂRE DESPRE PACTUL CU ROMÂNIA Să se exprime acordul cu tov. Litvinov în legătură cu lipsa de oportunitate a oricărei concesii viitoare făță de români. Semnat , N. Krestinski”. Ministrul sovietic de la București a primit textul integral și s-a arătat de acord cu punctul de vedere oficial. De altfel în cazul unui răspuns negativ și-ar fi pierdut postul. Acesta îi
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
posibilitățile de navigabilizare a Siretului, a dat în această chestiune ,,o opinie negativă”, propunând în schimb construcția unei căi ferate pe valea cu același nume. Cam în aceiași ani, a fost elaborat un proiect de navigație pe Prut, a cărui concesie, guvernul Moldovei, de acord cu guvernatorul Basarabiei, a dat-o în 1844 unei societăți moldovene, care avea în frunte pe V. Alecsandri. „Scopul societății era de a duce mărfurile de la Galați la Sculeni și Ștefănești mai repede decât pe calea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
taxele depeșilor din Austria și invers vor fi ținute în seamă și reglate de către administrațiile austriece și că, potrivit acestor dispoziții, nu vor putea trece în seama României decât taxele depeșilor destinate țărilor române”. De fapt a fost vorba de concesii reciproce. Austria a consimțit să considere și pe viitor Principatele Române ca parte integrantă a Imperiului Otoman. În schimb, Turcia a îngăduit Austriei să-și întărească poziția, exploatând liniile telegrafice în conformitate cu interesele ei și ale politicii comune austro-otomană, ostilă aspirațiilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
instituții să nu fie supuși la obligațiunile clăcașilor. Or, tocmai această firavă breșă, ca și cele 120 de prăjini, au constituit motivele pentru care proprietarii au refuzat să acorde ceea ce Sfatul Administrativ hotărâse. Marii proprietari au refuzat de la început orice concesie în această materie. În 1857 se discuta încă și se adresau rugăminți către proprietari în acest scop. Isprăvnicia de Neamț arăta, la 8 august 1857, că „Dumnealor proprietarii, nu numai că nu vroescu a li da pământul legiuitu cantoniștilor, dar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
putea însă împiedica autoritățile politice și militare țariste, nu numai să sprijine, ci chiar să dirijeze tendințele de „alipire”. Aceste tendințe, cereri exprese chiar, înfățișate ca venind din partea „locuitorilor” Moldovei și Munteniei, dispensau Petersburgul de învinuiri anexioniste și ridicau prețul concesiilor sale, inevitabile în negocierile care au însoțit războiul. Atunci când, în septembrie 1769, generalul Elempt a intrat în Iași, Ecaterina a II-a i-a scris lui Bibikov: „Iașii au fost luați [...]. Noua Kneaghină moldoveancă vă salută”, ceea ce înseamnă că țarina
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
von Solms și von Zegelin confirmau decizia Rusiei de a „apăra” armat Principatele, în cazul în care austriecii și-ar propune să-i forțeze să le evacueze. Dar, după cum vom vedea, îndârjirea Petersburgului se va atenua, va aluneca pe panta concesiilor, datorită presiunilor exercitate, din motive în parte diferite, de Viena și Berlin. De asemenea, Rusia se împotrivea și acceptării unor mediatori ai păcii, de teamă că ei îi vor anula victoriile armate. După ce Rumianțev a nimicit la Cahul, la 1
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nimici pe turci. Aceste considerații au fost persiflate de Iosif al II-lea, care definea, în scrisoarea sa din 24 ianuarie 1771 către Leopold, astfel sistemul său: ori îl introduc pe regele Prusiei în joc (de constrângere a Rusiei la concesii), ori îi ruinez pentru totdeauna creditul la Poartă; dacă se ia hotărârea în favoarea unui război direct, eu îl voi face, dar voi protesta în scris; dacă se vrea să nu întreprindem nimic și să abandonăm totul, voi fi obligat să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]