1,646 matches
-
de aici că există o corespondență între schimbarea în limbă și schimbarea vorbirii, căci aceasta din urmă nu se poate realiza fără existența celeilalte, iar schimbarea în limbă nu se poate omologa decît dacă este o schimbare a modului de concretizare a ei. Dacă inovația nu este menținută (și adoptată) de către vorbitor și preluată de alți vorbitori, ea nu poate deveni fapt de limbă, rămînînd la nivelul fenomenelor accidentale și trecătoare care au loc mereu și în număr mare la nivelul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și Alan Gardiner 262. Prima constatare este aceea că limbajul se prezintă, înainte de orice, ca o activitate, iar acestă activitate se realizează după anumite reguli. Dacă limbajul este activitate, atunci limba este o proprietate a acestei activități, ceea ce înseamnă o concretizare în faptul de a vorbi sau, mai degrabă, de a vorbi o anumită limbă. Limba ca ceva știut se prezintă ca normă a vorbirii în conștiința fiecărui vorbitor, dar cu dimensiunea alterității, adică cu faptul că aparține și altora, grupului
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de gîndire. Privind astfel lucrurile, ar exista deci o corespondență între nivelele de existență și de manifestare ale facultății limbajului și cele ale facultății gîndirii. Dar, în vreme ce manifestarea limbajului prin limbă presupune particularizare, limbile fiind diferite una de alta, iar concretizarea limbii în vorbire înseamnă o accentuare a particularismului, despre gîndire se crede că este cvasiuniversală, indiferent de nivelul care este avut în vedere. Această concepere a gîndirii este consecința reducerii ei la mecanismele formale, la ceea ce studiază logica formală, ca și cum
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
limba însăși fiind, de altfel, o astfel de instituție. Din perspectiva gramaticii generative, structura de adîncime a enunțurilor realizate prin limbă se identifică în mare parte cu actul de gîndire ce dă conținut structurii de suprafață (aceasta, de obicei, avînd concretizări în mai multe variante). Pe baza acestor considerente, Noam C h o m s k y287 își propune să evalueze "contribuțiile lingvistice la studiul gîndirii" pe baza cercetărilor realizate de antecesori și de contemporani, precum și pe baza prognozării direcțiilor ce
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
A. Philippide, Ivănescu arată că aceasta cuprinde psihicul propriu-zis cu structura lui specifică ce diferă de la un popor la altul (așadar, baza psihică) și gîndirea cu elementele ei de conținut (adică, baza spirituală)298. Dacă temperamentul vizează reacțiile motorii, iar concretizarea limbii în vorbire se realizează cu ajutorul organelor articulatorii, prin mișcări motorii deci, atunci acesta (întrunind intensitatea și viteza reacțiilor) se reflectă în articularea sunetelor și, ca atare, în mod indirect în limbă, modul de articulare în vorbire determinînd aspectul imaginilor
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și prin funcțiile lor, iar nu prin criterii reale, date de înseși fenomenele realității 301. Din aceste motive, trebuie evitată eroarea confuziei dintre cunoașterea lucrurilor și știința lingvistică. Problema relației limbii cu realitatea capătă aspecte noi la nivelul vorbirii prin concretizarea limbii în actele de vorbire și prin realizarea efectivă a comunicării. În acest caz, lumea exterioară pătrunde, prin intermediul cunoașterii, în fiecare moment pentru a produce regrupări ale structurilor vorbirii. De aceea, limba ca atare nu conține și nu poate justifica
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
timp cunoașteri despre un anumit sector al realității, aflat în interesul momentan, a cărui prezentare se face cu mijloace lingvistice adecvate posibilităților de înțelegere ale destinatarului comunicării. În aceste exigențe ale realizării comunicării se relevă aspectul relației realitate vorbire prin concretizarea relației realitate limbă în condițiile limbii funcționale. Ceea ce face posibilă comunicarea sînt însă corespondențele de știință, conștiință și competență lingvistică între locutor și interlocutor, ceea ce face pe locutor să intuiască modul necesar de adresare către interlocutor, iar pe acesta să
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
trei aspecte umanizatoare (individuală, socială și cosmică) sînt procese și realități cu manifestare simultană și corelată, istoria și funcționarea limbii fiind un permanent act de construcție a indivizilor și de reconstrucție a societății și a realității. Valoarea reprezintă, în principiu, concretizarea unor scopuri, dorințe și intenții prin care se obiectivează activita-tea creatoare a omului și, de aceea, se apreciază că natura nu are valori, căci "numai în obiectualizarea reală a existenței pentru noi pot să apară în mod real valori"305
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de creator, poetul propune o proiecție a propriului eu în relație cu cosmosul, relație detaliată în diferite ipostaze vizînd lumea naturală, lumea socială sau lumea construită de imaginație ori de rațiune și astfel natura, istoria și socialul devin cadre de concretizare a acestor ipostaze. La rîndul lui, filozoful creează și el în scopul aflării adevărului despre realitate (deseori cu conștiința relativității acestui adevăr sau, uneori, a imposibilității lui), dar tot din-tr-o perspectivă a eului, căci vine cu o interpretare proprie a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
pentru alte activități (reparcelarea terenurilor, dezvoltarea serviciilor, promovarea turismului, etc.). Măsurile PAC sunt finanțate din bugetul comunitar, prin intermediul Fondului European de Orientare și Garantare Agricolă 36 (FEOGA), care a fost constituit în mod practic în anul 1962. Înființarea FEOGA reprezintă concretizarea principiului solidarității financiare, stabilit la Stresa, în mod practic unele țări (Germania, Marea Britanie, Olanda) subvenționând parțial agricultura altor țări membre ale UE (Franța, Spania, Grecia, Irlanda). În țara noastră, după 1990 sectorul agricol nu s-a bucurat de o percepție
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
selecționarea informațiilor: omologarea informațiilor; stabilirea nomenclatorului de funcții; stabilirea caracteristicilor și nivelurilor de importanță ale funcțiilor; analiza funcțională: dimensionarea tehnică a funcțiilor; dimensionarea economică a funcțiilor; analiza funcțiilor. -analiza și evaluarea soluțiilor: elaborarea propunerilor de evaluare sau modernizare; selecționarea propunerilor; concretizarea soluțiilor. -selecția soluției optime: analiza soluției; aprobarea respingerea soluției. -realizarea și controlul aplicării: stabilirea programului de realizare; realizarea soluției aprobate; evaluarea rezultatelor. Analiza valorii implică un mod de raționament nou și ideal, deoarece costul și calitatea produsului se găsesc la
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
obiectivul primordial care condiționează buna desfășurare a oricărei activități. Importanța care revine demersului de elaborare și implementare a strategiei calității este, În acest context, mai mult decât evidentă. Integrată organic În strategia globală a firmei, strategia În domeniul calității asigură concretizarea orientărilor privind performanțele viitoare ale firmei, posibilitățile de construire și exploatare a avantajelor concurențiale și determinarea procedurilor de comportament pe diferite piețe. Istoria recentă a managementului calității (ani’80-’90) marchează intensificarea preocupărilor de fundamentare a unor strategii integratoare, transfuncționale
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
cu grad mare de generalitate care nu poate fi verificată practic la acest nivel; ea poate fi atribuită unui fapt empiric. De exemplu: "După vizionarea unui film cu scene agresive, tinerii adoptă și ei comportamente agresive". Ipoteza de cercetare este concretizarea ipotezei generale Într-o cercetare particulară. O astfel de ipoteză apare În lucrările lui Bandura și este formulată astfel: "Martorii unui comportament agresiv manifestă acest tip de comportament mai frecvent atunci când modelul este o persoană concretă și mai puțin frecvent
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
toată conștiința și cu întreaga luciditate ceva slab, decât să produc sub semnul unei transe și în afara sinelui meu o capodoperă dintre cele mai frumoase..." Poetul, în speță (vechiul poiitis), e un făcător, un inspirat, dar și un himeric; vizând concretizarea irealului, el se ciocnește de conștiința limitei. Orice poet autentic e un Don Quijote în perpetuitate, un imoderat aspirând spre infinitul textului, dar și un damnat, veșnic devorat de dubii. Ar rezulta de aici că arta, altfel spus meșteșugul, acoperă ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
condiții vitrege ne puteam desfășura activitatea în mod normal în casa noastră. Încadrarea comportamentului elevilor în prevederile Regulamentului școlar, însușirea cunoștințelor de cultură generală și profesională cu seriozitate și răspundere, formarea conștiinței și a conduitei patriotice, dobândirea spiritului normalist și concretizarea lui în muncă și în viață au fost principalele repere în educația normaliștilor. Câteva trăsături emblematice de personalitate trebuie să caracterizeze pe cei îndrituiți să facă educație: integritatea morală și verticalitatea caracterială, iubirea de profesie și de țară, trăinicia și
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
marele sociolog german Max Weber, spiritul capitalismului și dezvoltarea acestui sistem trebuie puse în legătură cu apariția și difuzarea religiei reformate. Laicizarea ideii de predestinare ce stă la baza religiei protestante avea să-i determine pe oameni să vadă în reușita materială concretizarea unei voințe divine. Pe de altă parte, refugiul în muncă constituia un derivativ al angoasei provocate de o religie destul de dură. În fine, austeritatea valoriza mai curînd economisirea decît consumul, favorizînd acumularea de capital. Pentru puritanul protestant, spre deosebire de catolicul medieval
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
economici, de colaborare, pe solidaritate ș.a. Acestea țin tot de o anume inteligență. Epoca noastră are acces prin excelență la mijloacele acestei economii a cunoașterii, în primul rînd prin evoluția tehnologică care, în mod global, situează toate lucrurile ca o concretizare a unui univers numeric, potențialmente unic și omogen. Aproape că nu există nimic (omul, poate) care să nu-și poată găsi o reprezentare digitală și deci să intre în acest Cyberunivers. Acest element comun tuturor lucrurilor este foarte simplu și
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
religioasa distinctă, nu atât de deranjantă în țările puternic secularizate. Ipotetic, se deschide în fața noastră orizontul unei cetățenii globale sau chiar a unei limbi unice. Doar timpul ne va putea confirma, respectiv infirma în ce măsură aceste teorii ar putea deveni realitate. Concretizarea lor pare a fi dificilă din simplul motiv că marca umanității a fost dintotdeauna diversitatea, iar distanța impune chiar și în prezent limite și distincții. Foarte importante devin identitățile de tip regional continental, mulate pe similarități culturale și asumate sub
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
declanșată numai de vitrinele strălucitoare, ci și de anunțarea noilor produse cu luni și chiar cu ani înainte de comercializare. În ciclul III, hiperconsumatorul nu mai consumă doar lucruri și simboluri, el consumă de asemenea ceva ce nu are încă o concretizare materială. Imagine, preț și calitatetc "Imagine, preț și calitate" În paralel cu principiile de diferențiere și de înnoire a produselor, exigența calității a modificat fundamental organizarea producției și a serviciilor. Faza II a fost uneori asimilată cu o economie bazată
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
sistem de referință axat pe ludic, pe prezentul recreativ, pe fantezie: expresivitate emoțională, destindere și spontaneitate. Ceea ce s-au străduit timpurile moderne să refuleze (dansul liber, ritmurile trepidante, travestirile, dezlănțuirea emoțională) a putut reapărea la suprafață sub forma tot atâtor concretizări ale „dreptului” la plăcere, la destindere, la explozii de bucurie. Revitalizarea lui homo festivus: contrar principiilor de gravitate și de respectabilitate afișată, „să te lași dus de val”, să te deghizezi, să asculți muzică pe săturate, să te distrezi ca
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
a României, în condițiile integrării în UE și ale globalizării. Capitolul 1 Eficiența economică a investițiilor străine directe - abordări teoretico-metodologice 1.1. Investiția străină directă - precizări noționale, conținut, sferă de cuprindere Investițiile străine directe reprezintă una dintre formele importante ale concretizării și manifestării procesului de globalizare a piețelor prin intermediul cărora se impulsionează cel puțin o serie de factori de creștere economică endogenă și exogenă, pe seama fluxurilor interstate financiare, materiale și umane. Importanța capitalului străin investit într-o economie a crescut, generând
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
cât accesul În cadrul sectorului de activitate nu necesită un cost ridicat pentru potențialii doritori. În fața amenințărilor produselor de substituție sau a noilor intrați, creșterea internă se poate dovedi o soluție insuficientă, fiind mai lentă și necesitând mai mult timp până la concretizare. Pe de altă parte, creșterea externă prin fuziuni sau achiziții poate reprezenta o măsură necesară pentru a face față acestor amenințări externe. Concentrarea orizontală mărește costurile prealabile unei intrări pe piață pe care trebuie să le suporte firmele. Într-adevăr
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
În cazul absenței acestor clauze. Trebuie menționat că tocmai contextul unor asimetrii informaționale Între achizitor și compania țintă determină acest tip de practici. 3.2.4. Finalizarea tranzacției Finalizarea tranzacției presupune În primul rând definitivarea tuturor elementelor care conduc la concretizarea tranzacției. Aceasta urmărește să oficializeze din punct de vedere juridic principalele aspecte stabilite În cursul negocierilor. Finalizarea tranzacției presupune redactarea protocolului de acord, obținerea autorizațiilor administrative necesare și informarea părților implicate, iar apoi semnarea contractului definitiv (engl. purchase of agreement
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
stabilite În cursul negocierilor. Finalizarea tranzacției presupune redactarea protocolului de acord, obținerea autorizațiilor administrative necesare și informarea părților implicate, iar apoi semnarea contractului definitiv (engl. purchase of agreement). Signing-ul constă În semnarea unui protocol de acord aproape definitiv, a cărui concretizare nu mai depinde decât de Îndeplinirea câtorva condiții formale. Redactarea protocolului de acord este un moment cheie al procesului de achiziție sau fuziune. Acest document prezintă În detaliu operațiunea și precizează aspecte precum transferul de proprietate (acțiuni, diverse active), modalitatea
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
un invizibil înrudit cu moartea, se operează o veritabilă deplasare dinspre frontiera ce desparte viața de moarte către ultimele hotare, către pragurile locuinței umane. Nu încape îndoială că o piesă ca Interior reprezintă în opera lui Maeterlinck cea mai clară concretizare, cea mai intensă și mai plină de forță ilustrare a temei fundamentale a acestei dramaturgii: neputința omului în fața destinului. Piesa este construită în întregime în jurul unei case în care trăiesc oameni obișnuiți, supravegheați fără încetare de undeva din afară, dintr-
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]