1,810 matches
-
unele forme apropiate de cele ale verbului a avea și, de aceea, au existat opinii ce au susținut că acesta ar fi de fapt auxiliarul. Dialectul istroromân și subdialectul bănățean oferă însă stadii intermediare care arată că originea auxiliarului de condițional este verbul a vrea (care este, de altfel, folosit și pentru a realiza timpul viitor): (v)reaș cînta, (v)reai cînta etc. În cazul infinitivului prezent, se remarcă faptul că limbile romanice au dezvoltat substantivarea, fenomen rar în latină. Uneori
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ei totală. Printr-o astfel de folosire s-a creat în timp perfectul compus cu verbul la participiu trecut, dar, în combinație cu infinitivul, habeo a redat o serie de valori modale și apoi ideea de viitor sau cea de condițional. În zona occidentală, procesul de gramaticalizare a lui habere a continuat pînă la transformarea lui într-o desinență personală. În același timp, verbul esse și-a menținut și și-a consolidat valoarea de instrument gramatical, prin extinderea prezenței lui la
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
prin extinderea prezenței lui la toate timpurile și modurile diatezei pasive, în franceză și în italiană la unele verbe pentru formarea perfectului compus și mai mult ca perfectului, în română la formarea perfectului cu diferite nuanțe (viitor anterior, conjunctiv perfect, condițional perfect, prezumtiv perfect etc.). În spaniolă și în portugheză există cîte două verbe pentru semnificațiile "a fi" și "a avea". Pentru "a avea" se întîlnesc descendenții lat. habere (sp. haber, pg. haver) cu cei ai lat. tenere (sp. tener, pg
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
exprimă o intenție sau o acțiune ce va avea loc după scurt timp: Je vais partir. "Voi pleca îndată". Vous allez parler. "Veți vorbi imediat". Deseori, verbele auxiliare cu care se realizează viitorul indicativului sînt folosite și pentru a construi condiționalul, datorită afinităților de conținut dintre timpul viitor (care poate fi perceput ca manifestarea dorinței sau voinței) și modul condițional-optativ. În limbile romanice, acest paralelism este cvasigeneral, dar în cele germanice situațiile sînt mai diversificate. Astfel, în limba engleză, auxiliarul de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
datorită afinităților de conținut dintre timpul viitor (care poate fi perceput ca manifestarea dorinței sau voinței) și modul condițional-optativ. În limbile romanice, acest paralelism este cvasigeneral, dar în cele germanice situațiile sînt mai diversificate. Astfel, în limba engleză, auxiliarul de condițional reprezintă preteritul celui de viitor, căci should descinde din vechiul sceole, preteritul lui sceal, din care a rezultat shall, iar would din wolde, preteritul lui wyllan, al cărui urmaș este will. Ca atare, corespondența originară shall-should și will-would atestă relația
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de viitor, căci should descinde din vechiul sceole, preteritul lui sceal, din care a rezultat shall, iar would din wolde, preteritul lui wyllan, al cărui urmaș este will. Ca atare, corespondența originară shall-should și will-would atestă relația dintre viitor și condițional. Situația se reflectă și pe terenul limbii germane, căci forma cu valoare de condițional a conjunctivului se construiește după modelul würden + infinitiv (Sie sagte, dass sie in Hamburg wohnen würde. "Ea spunea că ar locui în Hamburg"), iar würden este
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
rezultat shall, iar would din wolde, preteritul lui wyllan, al cărui urmaș este will. Ca atare, corespondența originară shall-should și will-would atestă relația dintre viitor și condițional. Situația se reflectă și pe terenul limbii germane, căci forma cu valoare de condițional a conjunctivului se construiește după modelul würden + infinitiv (Sie sagte, dass sie in Hamburg wohnen würde. "Ea spunea că ar locui în Hamburg"), iar würden este forma indirectă a preteritului wurden de la verbul werden. Această structură nu este însă obligatorie
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aș dori, mi-ar plăcea" etc. Aceeași origine cu shall-should din engleză au corespondentele din limbile scandinave, norv. å skulle, dan. skulle, sued. att skola, care funcționează ca auxiliare de viitor, dar cu forma de preterit și ca auxiliare de condițional: sued. Jag skulle vilia köpa den här cykeln. "Aș vrea să cumpăr această bicicletă"; norv. Jeg skulle ha ekksamen i dag. "Ar trebui să am examen astăzi"; dan. Du har ret, skulle jeg mene. "Ai dreptate, aș zice". Modul de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
este însă uniformă, deoarece franceza este mai analitică decît celelalte limbi romanice. Cu toate acestea, și aici, în cazul verbului, dacă au apărut forme perifrastice (analitice), ele au evoluat uneori spre sintetic, încît construcțiile cu habeo, la viitor și la condițional, au ajuns la reducerea auxiliarului la o simplă desinență, deci je chanterai, la viitor (în mod asemănător prezentîndu-se situațiile în italiană, spaniolă și portugheză: io contero, yo cantaré, eu cantarei). Dar, totuși, și la verb, diateza pasivă se exprimă numai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ello és mio). Engleza are o extindere mult mai mare a întrebuințării auxiliarelor în flexiunea verbală decît celelalte limbi germanice și decît oricare dintre limbile romanice (la viitor, la perfect compus, la mai mult ca perfect, la prezent continuu, la condițional, la formele negative și la cele interogative). La fel ca franceza, limba engleză realizează diminutivele printr-o determinare externă, de obicei cu ajutorul adjectivului little "mic", în vreme ce limbile germanice vestice continentale (germana și neerlandeza) au sufixe speciale de care uzează în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cerbului au caracter augural, el menește propriul trup să se disipeze în universul ordonat printrun verb care implică observația directă. Deși sacrificat, cerbul va putea, conform testamentului său, să contemple nevăzut, precum o divinitate, propria utilitate mitică, puterile regeneratoare. Timpul condițional prezent acționează aici ca o formă afectivă de imperativ, modelată de probabilitatea că dorința va fi ascultată. Urechile, buzele și picioarele, adică părțile corporale esențiale pentru viața sălbăticiunii, redau verdele plantelor și livezilor (deci pomilor roditori), fac apa fântânilor „vie
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
are și conjunctivul prezent, ca timp cu puterea de a modifica viitorul, și de aceea el este propriu unor instanțe inițiate, cum sunt colindătorii sau descântătoarele. Aceștia au cunoașterea necesară pentru a asista și ghida traseul inițiatic al tinerilor. Modul condițional optativ primește valoare imperativă în imprecațiile mamei care își menește fiul să treacă prin moartea simbolică a înghițirii inițiatice. Șarpele se adresează în același registru „Spargem’ țasta capului”, așa cum o face și bourul cu leagăn între coarne, semn că întrupările
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
forma unei subordonate introduse de când, unde sau dacă. Intrarea mai adâncă în lumea ficțională se face printr-o întârziere regizată pe un anumit cadru narativ, subliniat și dilatat pentru o mai bună asimilare a datelor mitice. Principala transformată în subordonată condițională accentuează succesiunea cauzală, ce are ca finalitate zămislirea pruncului năzdrăvan: „Îl bagă în gură, dîn gură n-a ieși. Dacă-l bagă-n gură, lung’ițeșt’e, îl scapă șî mere pă gîrtu”. Ea vine să contrazică logica profană autoliniștitoare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vacă și topită în iaurt cu ouă. Se adăugau aici gogoșile calde umplute cu dulceață și pudrate din abundență, iar în final veneau cornetele cu cremă de ecler. Acum gândesc, oare când își găsea mama timp pentru toate? Totdeauna era condițională în ceea ce-și propunea, avea ce-i drept și sprijinul necondiționat al tatălui nostru, atunci când programul îi permitea acest lucru, dar erau totuși o mulțime de alte probleme. Avea serviciu, noi eram mici, suficient de gingași, selectivi la mâncare
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
în mâinile sale o pereche de pantofi noi, iar mătușica venise cu o cămașă proaspăt călcată și o cravată ce se asocia perfect. Mi-au spus doar că nu se cade să întârzii, unchiu Toma fiind prin excelență o persoană condițională, poate și-n virtutea profesiei sale. A doua zi spre seară am purtat o discuție cu amândoi și mi am dat seama că-mi cunoșteau toate frământările, însă pe fondul unei generozități moștenite și educate, discreția era cu atât mai
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
în Anglia. Acolo mă simt cel mai bine. Mă simt acasă. Flegmatici sau nu, per fizi sau nu, englezii sunt cei mai civilizați, iar asta e vir tutea supremă. R.P. Prin ce anume concurează Romanul copilăriei dumneavoastră Anglia pomenită la condițional trecut? A.R. Vedeți? Nici n-apuc să mă gândesc puțin la hi mera străinătății, și mă convocați înapoi în patrie. Ei bine, am descris recent orașul Roman într-un număr din România literară. Da, domnule Paraschivescu, după cum vedeți, totul
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
ca butucii. Primul lucru ce l-o desființat ăsta o fost, aceste izolări. Și până la eliberare ați stat tot În Gherla? Până la eliberare. Am vrut să plec... Că ni s-a spus că, dacă mergem În Deltă să muncim, primim condițional: pentru o zi muncită primim trei zile. Dar s-a infirmat, n-a fost nimic adevărat și nu m-au lăsat să plec, că lucram la chirurgie și, de bine, de rău, acolo era multă muncă și eram doar doi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
făcut democrația în Imperiul Roman pe vremea Republicii, până când a venit dictatura Cezarilor care, cu corupția ei a dus la declinul Imperiului Roman. Știu ce a făcut democrația în Anglia, care din sec. XII a îmbrățișat regimul parlamentar democratic și condițional și prin el s-a făcut cel mai puternic imperiu de pe glob, dominând o treime din acest glob. Știu ce a făcut democrația în Franța pe care a ridicat-o încât este o stea strălucitoare între popoarele lumii și știu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
făcut democrația în Imperiul Roman pe vremea Republicii, până când a venit dictatura Cezarilor care, cu corupția ei a dus la declinul Imperiului Roman. Știu ce a făcut democrația în Anglia, care din sec. XII a îmbrățișat regimul parlamentar democratic și condițional și prin el s-a făcut cel mai puternic imperiu de pe glob, dominând o treime din acest glob. Știu ce a făcut democrația în Franța pe care a ridicat-o încât este o stea strălucitoare între popoarele lumii și știu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a ceea ce povestește. Pentru a nu-l răni prea tare pe cititorul care voia versosimilul și căruia, cinstit, Jauffret Îi oferă adevărul, metoda e simplă și eficace. Încă de la Sur un tableau noir, din 1993, Jauffret Își scrie povestirile la condițional prezent: „Ea ar fi vrut să-și dea viața sau să o schimbe pe o alta” mărturisește naratorul. „Mă gândeam că lui Sophie Îi va dispărea, cu timpul, sălbăticia. Mi-ar răspunde mai Întâi la Întrebări prin da sau nu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
prin da sau nu, apoi ar compune fraze de patru sau cinci cuvinte și, În câteva luni, mi-ar vorbi singură” scrie naratorul Poveștii de iubire: oricît de crudă este povestea, iar Poveste de iubire e cu asupra de măsură, condiționalul prezent semnifică mereu existența unei zone de neutralitate Între cuvinte și lucruri, ireductibilă așa cum este spațiul dintre oglinda În care te privești și propriii ochi. Perversitatea Poveștii de iubire este, ca și În cazul lui Kierkegaard, una exercitată de pervers
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
arată că ori un eveniment, ori altul dintre cele implicate vor conduce la evenimentul nedorit; poarta și conduce la ideea că ambele evenimente de la nivelul inferior sunt responsabile de evenimentul nedorit; se pot folosi, în practică, și alte porți logice: condiționale, de prioritate etc. În sistemele complexe pot fi câteva sute de evenimente relaționate prin porți logice. 4.1.6. Analizele segmentelor de decizie interactivă (AIDA)tc "4.1.6. Analizele segmentelor de decizie interactivă (AIDA)" Metoda este folositoare în cazul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
celei de-a doua ipoteze ar constitui relevarea a ceea ce în limbajul analizei multivariate este numit „paradoxul lui Simpson” (Agresti, 1991, 138). Paradoxul amintit se confirmă dacă două variabile - în cazul nostru apartenența etnică și nivelul de instrucție - sunt independente condițional - relația marginală dintre acestea fiind diferită de asocierile parțiale pe categoriile altor variabile. Ipoteza condiționării regionale Rămâne de stabilit care sunt variabilele care ar putea interveni într-un astfel de model de independență. Ritmurile de dezvoltare și, prin urmare, oportunitățile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
construită cu ajutorul noii variabile confirmă paradoxul lui Simpson (tabelul 7). Am putut, prin eliminarea locuitorilor din afara Transilvaniei din baza de date și prin identificarea celor din Secuime, să elaborăm un model în care nivelul de instrucție al subiectului este independent condițional de apartenența etnică. La nivelul locuitorilor din Transilvania, asocierea dintre nivelul de instrucție și apartenența etnică este determinată de faptul că maghiarii sunt concentrați în Secuime iar aici avem o distribuție după niveluri de instrucție diferită din punct de vedere
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
apare ca o regiune nefavorabilă absolvirii de studii liceale și profesionale dar și superioare, în timp ce aceeași regiune concentrează un număr mare de persoane cu studii elementare comparativ cu restul Transilvaniei. În plus, genul și tipul localității de rezidență, primul independent condițional de nivelul de instrucție iar al doilea asociat marginal cu acesta, nu influențează relațiile dintre apartenența etnică, regiune și nivelul de instrucție final - motiv pentru care nu le-am inclus în modelele prezentate aici. Dependența stocului de educație de regiune
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]