3,315 matches
-
cuceririle făcute în afară de propria lui țară, să recunoască de prieteni și dușmani pe prietenii și dușmanii poporului roman și să nu mai primească niciun Roman civil sau militar în slujba sa». Traian, crezând că Dacii făgăduiesc în bună credință menținerea condițiunilor la care se îndatorase față cu Romanii, ajungându-și prin aceasta ținta ce-și propusese când plecase din Roma, ia cu dânsul câțiva soli daci, care să meargă la Roma spre a confirma înaintea senatului juruirile pe care le făcuse
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
mimetic, fără tradiție reală și fără acoperire în calitate: „Putem plăsmui biblioteci și antologii naționale, fără să imităm, cu îndîrjire, modelul străin. Ne putem lipsi de roman, căci peste graniți el este o apucătură scriitoricească seculară. Ivirea lui, în bune condițiuni de calitate, ne-ar fi bucurat, firește. Dar lipsa lui nu era neapărat pricină de melancolie”. Infirmată de evoluția istorică, poziția lui Vinea seamănă, în destule privințe, celei a altor adepți interbelici ai „morții romanului”: N. Davidescu, Andrei Braniște, Ovid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
autentice, este o dată în plus reafirmată: „Singular debut, într-o literatură osîndită la pastișul formelor străine și în care, în cazul mai rar, debutantul mult mai bătrîn completează lăturalnic pe Sadoveanu (...) Ion Călugăru reia firul tocmai de la Creangă, și în condițiuni cari exclud învinuirea de manierism și imitație”. La rîndul său, B. Fundoianu (care scrisese în Rampa din 17 decembrie 1921 despre acest volum) vedea în literatura română o literatură a „etrernului pastiș”, în care singurul scriitor autentic autohton prin creația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
noi tendințele de artă nu se stabilesc de creșterea organică a unui simțămînt artistic” și constată „tragicul soartei celor ce nu pot cunoaște o evoluție lentă”, autorul - un Marcel Iancu al Integral-ului - invocă exemplul lui Brâncuși, constatînd că „în condițiunile de circulație ale tuturor valorilor în creștere” din noua eră a comunicării la distanță, „Fără datoria unei evoluțiuni curente, fără nevoia specificului românesc, țara românească a oferit Europei, pentru metropola lumei, pe cea mai specifică apariție plastică născută între hotarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Új Föld din Budapesta. Materialul bogat și interesant se datorează colaboratorilor Bortnigk, Vajda, L. Leben (Olanda), Molnár-Farcas, Földes, Reményi Claire Goll, Faulstich, Aladár, Hevesy, Molnár etc.” /” Ultimul număr din ÚJ Föld, revista grupării moderne din Budapesta, a apărut în excelente condițiuni. Pe lîngă cunoscuții și talentații colaboratori, remarcăm o corespondență asupra mișcării moderne americane și un articol semnat de cunoscutul critic Ion Darius, despre arta nouă românească”. Ultima consemnare notabilă despre avangarda maghiară se referă la revista de artă modernă Dokumentum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cochetărie, părând a ignora cu desăvârșire că pe lume sunt două sexe. Mânca cu plăcere, răspundea cuviincios la întrebări și fugea, din când în când, afară, sărind dintr-un picior pe altul. Aglae se interesă bine asupra vârstei și tuturor condițiunilor fetei și într-o zi expuse doamnei Iorgu această idee: - Madam Iorgu, eu, în locul dumitale, la treisprezeceani aș mărita-o. Când o fată trece de optsprezece ani, oricât de frumoasă și de bogată, e primejdie să-ți rămână pe cap
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
mângâie muncitorimea din toate colțurile lumii, este, din păcate, irealizabil, având împotriva lui tot ce în istorie este dramă și irezolvabil. Muncitorimea, dacă nu poate fi integrată conștient într-o națiune, poate fi făcută să uite națiunea. Cum? Dîndu-i-se perfecte condițiuni de viață, aruncînd-o pe linia moartă a fericirii. Ofensiva proletariatului poate fi diminuată de acel ce nu iubește încordările și răsturnările devenirii, printr-o ireproșabilă asistență socială, printr-o solicitudine insistentă și prin eliminarea rațională a șomajului. Mizeria muncitorimii îi
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
de la dizgrațiata Românie. Și încă dacă și-ar [fi] câștigat prin ceva dreptul de-a se numi români; dar nu. Ei își urăsc țara lor mai rău și mai cumplit decât streinii. O privesc ca un exil, ca o supărătoare condițiune a esistenței lor... ei sunt... cum {EminescuOpVII 180} o spun înșii, români de naștere, francezi în inimă - și dacă Franța le-ar procura semidocților noștri avantagele pe cari li l[e] dă nefericita lor patrie, ei ar fi emigrat de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
simplu numai o idee, ci, în țesătura ei de cauze și urmări, ea devine centrul împrejurul căruia se cristalizează un organism. Toate aceste aparințe sunt însă hazardate, dezbaterile și cunoștiințele, fără - aforistice, fără legătură și sistem; sunt mișcări întîmplătoare a condițiunilor fiziologice a cugetărei, nu mișcări spirituale în propriul sens al cuvântului; e o nervoasă viață fizică, nu o esistență nobilă, personală, cu ținte precise, determinate. Și toate acestea pentru ca nu pleacă de la un pozitiv spre a ajunge la alt pozitiv
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
2. În același an, Într-o discuție În care se prelucra un raport al C.D.E. ce vorbea de „poporul evreu”, xe "Vasile Luca"Vasile Luca reacționează violent: „Ați mers cam departe În privința «poporului evreu». Pentru a fi popor, nu Îndeplinește condițiunile. Este În contrazicere cu teoria stalinistă a națiunii”3. O formulare contradictorie a „Încadrării teoretice” a populației evreiești este dată de xe "Gheorghiu Dej"Gheorghiu-Dej În 1948: „Punctul de vedere al partidului marxist ne Învață că ei trebuie considerați o minoritate
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Consiliul Legislativ permanent", publicată la Craiova, în 1922: "A face o lege bună, chiar când ea are un obiect mai limitat, nu este lucru ușor. A revizui și codifica sistemul întreg al unei legislațiuni este lucru și mai greu. Câte condițiuni nu se cer pentru asemenea lucrare! Câte cunoștințe pentru o operă de așa importanță! Trebuie cunoștința legilor existente și a raporturile ce le leagă cu celelalte legiuiri în vigoare; trebuie cunoștința legilor străine relative la același obiect; cunoștința doctrinei și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
trezește aproape asfixiat de fumul ieșit din soba rău aprinsă și se refugiază numaidecît În cabinetul de lucru. Ar putea să scrie, dar nu este ora indicată de program, e prea devreme, mai trebuie să aștepte pînă ce inspirația află condițiunile prielnice. Să urmărim acest paragraf dintr-o scrisoare adresată lui Ghica: „Cunoști tu farmecul sobelor care scot fum? Cunoști Înțepăturile În nas și răgușeala care vin să se adauge plăcerilor iernii? Ei bine, eu m-am ghiftuit de ele azi-dimineață
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
aceștia sunt mai de preferat decât de aceia cari strălucesc prin luxul cel bogat al fantaziei, prin verva cea plină și strălucită a spiritului; tot așa precum adeseori e mai de preferat apa cea vie, curată, proaspătă, care constituie o condițiune neapărată a vieței, înaintea chiar a parfumatelor vinuri ale Orientului. Repet dar cumcă studiul cel serios al dramaturgilor naționali, acela numai poate să ne aducă ca să compunem un repertoriu național român care nu numai să, placă, ci să și folosească
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
împăca numai cu interesele comune. Să ne folosim dar de timpul care ni se dă pentru înnoirea unei legăture tari, care să aducă la valoare și îndeplinire principiile noastre și care să lege una de alta ca într-un lanț condițiunile esistenței noastre pentru mântuirea tuturora. Trebuie să ne simțim și înțelegem cu acurateță unul pre altul, pentru ca să facem de rușine viclenia inamicilor noștri comuni, a căror țintă rămâne totdeuna aceeași și cari nu vor nimica mai puțin decât de a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cauze ce au trebuit să-l producă sau această formă e numai o ficțiune diplomatică, o variantă a eternului "divide et impera", o formă arbitrarie care să nu. rezulte din ideea ce naturalminte o conține în sine materialul ei - popoarele. Condițiunea de viață a unei legi, garanția stabilității sale e ca ea să fie un rezultat, o espresiune fidelă a trebuințelor unui popor și tocmai de aceea dreptul de a formula {EminescuOpIX 93} acele trebuințe în articole și paragrafe este, după
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mai civilizat. Căci clasa inteligentă numai nu constituie civilizațiunea, carea e și trebuie să fie comună tuturor păturelor populațiunei. Sunt popoare ce posed o respectabilă inteligență naltă, fără de a fi ele civilizate; sunt altele cari, fără inteligență naltă, întrunesc toate condițiunile civilizațiunei. Științele (afară de ceea ce e domeniu public) trebuie să prezinte lucruri proprie ale națiunei, prin care ea ar fi contribuit la luminarea și înaintarea omenirei; artile și literatura frumoasă trebuie să fie oglinzi de aur ale realității în carea se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
astfel încît, într-o normală stare de lucruri, sancțiunea e o formalitate care n-ar trebui să oblige dacă nu obligă sensul celor sancțiunate. Vom proba că e așa. Pentru ca un lucru să esiste trebuie să se întrunească mai multe condițiuni. Astfel, legea rezultă din trebuința poporului, din voința lui și din legiuirea liberă, neintimidată, a acelei voințe. Este sancțiunea, acuma, o condițiune de esistență a unei legi ori nu? După noi, nu - cel puțin putem constata că legal poate rezista
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
celor sancțiunate. Vom proba că e așa. Pentru ca un lucru să esiste trebuie să se întrunească mai multe condițiuni. Astfel, legea rezultă din trebuința poporului, din voința lui și din legiuirea liberă, neintimidată, a acelei voințe. Este sancțiunea, acuma, o condițiune de esistență a unei legi ori nu? După noi, nu - cel puțin putem constata că legal poate rezista poporul voinței domnitorului, domnitorul voinței poporului, ba. Va să zică, sancțiunea nu e condițiunea de esistență a unei legi, ci numai formalitatea cu care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
legiuirea liberă, neintimidată, a acelei voințe. Este sancțiunea, acuma, o condițiune de esistență a unei legi ori nu? După noi, nu - cel puțin putem constata că legal poate rezista poporul voinței domnitorului, domnitorul voinței poporului, ba. Va să zică, sancțiunea nu e condițiunea de esistență a unei legi, ci numai formalitatea cu care acea lege se inaugură. Sancțiunea e un simbol, precum domnitoriul însuși e asemenea un simbol, e personificarea fiecăreia din națiuni, vârful întîmplărilor istorice, titlul ce se pune pre o carte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mari ca să nu ni devină odioasă. Ideea - pretinde ea neapărat dualismul, ori dualismul nu e decât un abuz cu credințele noastre seculare? Nu, unitatea Austriei nu cere esistența unei Ungari[e] cum este ca astăzi; Ungaria cum este nu e condițiune a Austriei. Noi am putea uza de drepturile noastre prin propria noastră inițiativă, am putea proclama autonomia Transilvaniei fără ca prin asta să periclităm unitatea Austriei, singura rațiune care are respectul nostru și care ne obligă. Legi, măsure, anexări siluite: astea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
conduce noi prin ideile noastre individuale. Prin numele și inteligența d-voastră ați aruncat asupră-ne razele cele mai curate ale generațiunii căreia îi aparțineți; de aceea primiți mulțămita noastră - nu pentru noi, a cărora nu-i nici ideea, "nici condițiunile de realizare - ci pentru sfințenia cauzei, a cărei flamură o urmăm cu toții și a cărei un moment e și serbarea aceasta. [15 august 1871] CONSTANTIN BĂLĂCESCU Se poate spune că alături cu zgomotul vieței publice, cu eroii ce-și aleg
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
omenirea în genere de secole nu face alt decât a continua o luptă infinită, aceasta nu e decât numai ca să atingă un scop oarecare celor mai mulți necunoscut. Acest scop este cel mai sublim, pentru că el este fericirea și perfecțiunea omului, unicile condițiuni cari-l pot apropia de creatorul său. Iang-Keh-Tiang a tresărit de bucurie la citirea acestor cuvinte și au esclamat: iată un om. Apocaliptica claritate al acelui articol, stilul cel corect și ușor al iluminatului necunoscut l-au făcut pe învățatul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
desciere pana nu e încă destul de abilă, viscolul și munții de zăpadă au fost nesocotiți. Urmele copitelor a unor cai vârtoși s-au găsit imprimate într-însa și chiar diformase munții ei gigantici. Sunt oameni - fie de bună, sau rea condițiune - pe carii nimic nu îi poate reține de la îndeplinirea scopurilor lor. Ei au o voință fermă: sunt implacabili. Sunt atât de nestrămutați în voințele lor, încît cutează - și reușesc prea adesea - a lupta cu natura, cu elementele ei. Trei oameni
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
predicatul și ad[i]ectivelor și verbilor cu substantivele la cari se referă. Cumcă această prețioasă teorie îi lipsește dovedim prin următoarele citate: Pag. 1: Este cinci ani de când... Pag. 4: Vitele cornute discrește la noi... Pag. 5: A doua condițiune sau putere producătoare pentru agricultură este vitele. Pag. 6: A treia condițiune este băncile agricole. Pag. 10: Contra acelora care voiește să ni le hrăpească. Pag. 11: Atâtea forți de producțiune cari se răsfrânge... Ibidem: Popoarele civilizate antici ca și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
referă. Cumcă această prețioasă teorie îi lipsește dovedim prin următoarele citate: Pag. 1: Este cinci ani de când... Pag. 4: Vitele cornute discrește la noi... Pag. 5: A doua condițiune sau putere producătoare pentru agricultură este vitele. Pag. 6: A treia condițiune este băncile agricole. Pag. 10: Contra acelora care voiește să ni le hrăpească. Pag. 11: Atâtea forți de producțiune cari se răsfrânge... Ibidem: Popoarele civilizate antici ca și moderni. O altă prețioasă regulă dincolo de sfera cunoștințelor d-rului este că numele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]