5,238 matches
-
care trebuie să le execute fără ajutorul vocii, doar mimind și folosindu-se de corp. 6. STATUILE Copiii vor realiza din corpurile lor statui frumoase, triste, urâte, speriate, în funcție de indicațiile conducătorului de joc. Cine realizează cea mai expresivă statuie devine conducător. 7. CIP-CIRIP șI MOR-MOR-MOR Copiii vor forma perechi și la comanda educatorului vor încerca să „vorbească” ca și cum ar fi două păsărele sau două animale. La semnalul de oprire, pe rând vor spune ce au încercat să transmită partenerului folosind sunetele
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
în vederea realizării de dramatizări) etc. 6.3.10. Experiența dirijată Experiența dirijată 186 este metoda didactică ce constă în antrenarea copiilor în realizarea unor activități reale sau simulate, în vederea descoperirii și/sau fixării de informații. Caracteristici și repere aplicative ( Rolul conducător în valorificarea acestei metode revine educatorului/ educatoarei, preponderent în cadrul activităților de Cunoașterea mediului, însă cu implicarea nivelului limbajului prin prisma necesității verbalizării etapelor parcurse și a sistematizării informațiilor acumulate, descoperite/fixate. ( Având caracter real sau simulat, activitatea reflectând actualizarea experienței
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Alzirei (mezzo-soprana); Otumbo, un luptător sud-american (tenor); ofițeri și soldați spanioli; populație peruviana Prolog - “Prizonierul”. O câmpie din Peru. Zamoro a evadat din captivitatea în care fusese ținut de Guvernatorul Perului, Gusmano, si s-a întors la tribul al carui conducător fusese. Oamenii au rămas surprinși să-l vadă, deoarece toți știau că Zamoro fusese ucis de Gusmano și de trupele sale. Întors printre ai săi Zamoro condamnă suferințele pe care Gusmano le-a provocat poporului său și lui personal (Un
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Încă, eccesso orribile din Prolog Rol : Zamoro, șeful unui trib peruvian Voce : O vastă câmpie peruviana, secolul 16 Rezumat : Zamoro a evadat din captivitatea în care fusese ținut de Guvernatorul Perului, Gusmano, si s-a întors la tribul al carui conducător fusese. Oamenii au rămas surprinși să-l vadă, deoarece toți știau că Zamoro fusese ucis de Gusmano și trupele sale. Întors printre ai săi, Zamoro blamează suferințele pe care Gusmano le-a provocat poporului său și lui personal. Cabaletta Risorto
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
în multiple războaie: pentru succesiunea otomană în Est, dar și în Vest, în războaiele antinapoleoniene. La începutul secolului XX, condițiile interne din Rusia (secătuirea resurselor materiale, relații socio-economice de tip feudal, mizeria materială și înapoierea culturală, corupția și obscurantismul grupurilor conducătoare) au dus, inevitabil, la prăbușirea "Jandarmului Europei", precum un "tigru de hârtie"; bolșevicii au luat puterea, în anul 1917. După o perioadă de haos și război civil, în care au fost implicate și puteri occidentale, dar fără rezultat, în Rusia
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și oricărui fel de intervenții sau sprijin al acestora..." În anii 1945-1958, anul în care au fost retrase trupele URSS din România, la cererea convingătoare a României, exprimată de GH. GHEORGHIU-DEJ, și concretizată de EMIL BODNĂRAȘ personalitate influentă în cercurile conducătoare ale URSS, România era practic cenzurată de experți sovietici, nu se putea desfășura o politică externă de sine stătătoare, întrucât aceasta intrase în CAER (1945), și în anul 1955 România a devenit membră a Pactului de la Varșovia, fiind nevoită să
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
al lumii socialiste și al raporturilor postbelice dintre România și URSS Era vorba de o primă acțiune la nivelul cel mai înalt în raporturile româno-sovietice, care presupunea o egalitate de tratament chiar dacă protocolar. Îmi amintesc că uneori, în discuții neoficiale, conducătorii sovietici opinau că având în vedere relațiile strânse de caldă prietenie dintre țările socialiste, surori, poate că ar fi indicat să se renunțe la practicare regulilor stricte protocolare cu ocazia acțiunilor și vizitelor oficiale. Astfel de reguli își au rostul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
însuși având o experiență asemănătoare. Nota evidențiază un substanțial consens al celor doi lideri în ceea ce privește sistemul sovietic, care potrivit spuselor lui Mao Zedong -,,este mai bun ca cele din trecut, dar nu este bun la modul absolut". Ideea chestionării infailibilității conducătorilor sovietici și cea a punerii la îndoială ca panaceu la toate a experienței sovietice sunt prezente în schimbul de gânduri dintre cei doi interlocutori, ca și de altfel cea a responsabilității fiecărei conduceri de a soluționa problemele dezvoltării conform condițiilor din
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
lideri sovietici, când însuși Stalin a ridicat pumnul la el și i-a strigat: ,, Nu am încredere în tine". Însă în spusele liderului român nu rezona numai plângerea că și P.M.R., și conducătorii români, și România erau victime ale abuzurilor conducătorilor sovietici, ci și o anume încredere că prin fermitate și abilitate raporturile cu sovieticii pot fi reglementate cu timpul în mod satisfăcător*.Delegația chineză s-a despărțit în termeni cordiali de conducătorii români. Când în toamna aceluiași an s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Gruparea celor patru", cum va fi cunoscută mai târziu, milita cu înverșunare pentru impunerea dominației ei în conducerea chineză. Totuși, Zhou Enlai a reușit să se mențină în grațiile lui Mao Zedong și, totodată, să-și consolideze raporturile cu cercurile conducătoare ale armatei, ceea ce i-a permis să înrâurească hotărâtor politica Republicii Populare Chineze. În toamna anului 1971, Republica Populară Chineză își ocupă locul legitim ce i se cuvenea în Organizația Națiunilor Unite, iar în februarie 1972, odată cu vizita în China
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
acorduri de colaborare economică pe termen lung încheiate cu țările socialiste din Europa. Rezerva exprimată de partea chineză, motivată fie prin argumentele ce le-a invocat, fie prin alte argumente învedera că liderii responsabili ai Chinei erau conștienți că echipa conducătoare se află într-un anume provizorat și că încheierea și semnarea unor documente de genul celor propuse de partea română reclamă existența unui partener chinez durabil și o situație internă clarificată și consolidată. Peste ani, asemenea documente vor fi semnate
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ales pentru anii următori. Pe de o parte, Uniunea Sovietică și aliații ei fideli aveau posibilitatea de a testa și evalua hotărârea României de a urma o linie politică independentă, maniera de punere a ei în aplicare și coeziunea echipei conducătoare românești. Pe de altă parte, României i se oferea oportunitatea unică de a își etala fermitatea cu care înțelege să transpună în practică cursul politic recent adoptat, ca și capacitatea liderilor ei de a rezista presiunilor previzibile ale unui front
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Formarea omului ca om - iar în acest proces, rolul, posibilitățile și limitele educației - este o problemă care s-a discutat și se discută intens. Atitudinile posibile în problema eficienței educației sunt: pozitive, limitat pozitive și negative. Educației îi revine rolul conducător în formarea și dezvoltarea personalității, deoarece organizează într-o manieră optimă influențele factorilor de mediu și, în același timp, depistează predispozițiile ereditare, le diferențiază și le grăbește intrarea în funcțiune, suplimentându-le forța. Comportamentul, în concepția lui Albert Bandura, este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
prin punerea la Îndoială a categoriilor antropologice, ei trebuie să știe care sunt aceste categorii și care este semnificația lor. Spre deosebire de un dicționar de concepte (prizonier al ordonării alfabetice), volumul organizează materia după principii didactice, Încercând să ofere un fir conducător care să permită atât imersiunea În lumea polimorfă a miturilor și riturilor, cât și revenirea la un plan de generalizare integrator și la o reflecție critică avizată. Capitolele sunt legate Între ele precum părțile unui roman-fluviu, deoarece societățile și indivizii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
efemere (arcuri de triumf mobile, care alegorice, tribune ornamentate), care aduc un surplus de imagini și referințe legitimatoare. Linearitatea coloanelor exprimă ierarhiile sociale: În fruntea paradei sau aproape de obiectul sacru pus În mișcare de procesiune se află Întotdeauna reprezentanții grupurilor conducătoare. În mijlocul coloanelor, nu rareori Într-o masă indistinctă, sunt plasați cei din categoriile dominate. Analizând documentele adunate timp de trei secole În legătură cu procesiunea „Corpus Christi” din Mexico City, Linda Curcio-Nagy notează (1994, p. 3): „Corpus Christi” a funcționat ca o
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
3): „Corpus Christi” a funcționat ca o oglindă a societății. Poziția ocupată În procesiune sublinia identitatea etnică sau de grup, precum și natura ierarhică a societății vice-regale. Caracterul compartimentat al procesiunii promova acceptarea sistemului social și reafirma diviziunile fixate de elitele conducătoare. În ansamblu, procesiunea Întărea, simbolic, statu-quoul social. Opozițile sociale exprimate prin ordinea actorilor se regăsesc la nivelul spectatorilor: paradele și procesiunile sunt dirijate către un loc unde se află spectatorii privilegiați, iar cea mai mare parte a acțiunilor semnificative (onorul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
îi apărea placheta Invocație nimănui (debutase precoce în presă, în 1967), D. era deja un nume de prim-plan cel puțin în lumea „scandalurilor” boemei literare de la Mogoșoaia și de la Casa Scriitorilor din București. Prietenia cu Marin Preda, frecventarea elitei conducătoare a breslei, permanenta atitudine de frondă juvenilă a „noului Rimbaud român”, farmecul irepresibil al omului, jovialitatea ghidușă, corozivă și cinică în același timp l-au propulsat în centrul atenției scriitoricești, al criticii literare, dar și al vigilenței conducerii superioare de
DINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
și episcopii catolici n-ar fi îngăduit aceasta. Concluzia indubitabilă este că liturghia bizantină n-a putut fi introdusă decât în epoca în care ținuturile românești erau dominate de slavi, care înțelegeau vechea limbă slavă, fiind vorbită îndeosebi de clasa conducătoare. Introducerea limbii, liturghiei și alfabetului slav la români este opera ucenicilor veniți din sudul învecinat, din centre ca Pereiaslaveț, Preslav, Dristra, Rila. Organizarea noii biserici bulgare, prin înființarea unor episcopii pe malul drept al Dunării, în locul scaunelor episcopale latine anterioare
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
tratativele cu Imperiul, Attila insista ca locuitorii refugiați în teritoriile romane să-i fie restituiți. Populațiile supuse de huni, alani, ostrogoți, carpi, gepizi, romanici au fost încadrate în organizația lor militară, iar conducătorii neamurilor supuse și-au păstrat pozițiile aristocratice-pătura conducătoare hunică era destul de pestriță sub aspect etnic. 20 În absența unor știri mai amănunțite cu privire la situația etnică și formele de viață ale populației din teritoriile stăpânite de huni, mai ales din regiunile aflate în nordul Dunării, Dacia romană și extracarpatică
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Jos și coasta Mării Adriatice. Însă, în ciuda întinderii teritoriale, destinul lor istoric se va consuma în interiorul bazinului carpatic. Modelul după care a fost organizată stăpânirea avară era specific societății nomazilor răsăriteni: structuri politice efemere bazate pe legea tradițională, legitimitatea dinastiei conducătoare și charisma ei. Puterea ei se baza, pe de o parte, pe armată și concentrarea puterii în mâinile khaganului (hanului), a elitei militare și administrative, iar pe de altă parte, pe marea masă a populației, divizată în comunități rivale și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
un eponim, moșul, din care provine toată populația satului sau anumite cete din el (ceata de neam). Așadar, satul românesc, în vechime, forma o uniune de sânge (frăție), o mare familie. Aceste sate aveau ca nume pluralul numelui unui strămoș conducător (întemeietor), din care proveneau toate familiile din sat. Deci, obștile țărănești erau uniuni gentilice, numele lor era cel al ginții, nu al pământului (locului-sat). Pentru ca un străin să intre în obște era necesară (obligatorie) o ceremonie de înfrățire-frăția de sânge
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cneaz (termen slav). Numele acestor conducători, moșul satului, legat prin sânge de marea familie a locuitorilor satului, se regăsește în denumirea satelor cu pluralul unui nume propriu de bărbat. Și mai târziu, până în secolul al XVII-lea, întâlnim în documente conducători de obști cu titluri precum pârcălabi, vătămani ș. a. Organizarea proprietății colective (devălmașe) și a conducerii obștilor dobândește, în istoria românilor, un aspect specific în așa-numitele "sate umblătoare pe bătrâni". În istoria obștilor vechi (antice) și medievale, la toate popoarele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
asimilare. Așa se explică o mare parte din toponimia noastră-ei au dat nume proprii localităților și râurilor, care s-au menținut și după asimilarea lor. Ca element cuceritor și stăpân al pământului, slavii au constituit, timp de secole, și elementul conducător clasa politică. Cnejii și voievozii (ambele sunt cuvinte slave) lor sunt căpeteniile diferitelor triburi slave, venite aici, ca și ale populației autohtone supuse, ei împart dreptatea pe timp de pace și conduc oastea în timp de război. Pe văile râurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
nota în același sens: "rumân, după obiceiul în vigoare, în Europa barbară, de a numi romani pe învinșii deveniți șerbi". Faptul, grăitor, că însuși numele neamului românesc devine sinonim cu acela de om dependent, supus, neliber, iobag, înseamnă că pătura conducătoare nu era formată, la început, din români și că ea cuprindea, în mare parte, oameni de alt neam. Acest cuvânt ("rumân") apare în documente odată cu începuturile scrisului în limba română, în actele oficiale din Țara Românească. Nu avem exemple mai
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
medievale, iar de-aici și până la statele de sine-stătătoare nu mai era mult.26 Organizarea bisericească în secolele X-XIII Existența acesteia susținea stratificarea social-politică, conturată în secolul al X-lea. În preajma Anului 1000, biserica era o instituție ce sprijinea pătura conducătoare a formațiunilor politice. Înzestrată cu pământ și alte bunuri de căpeteniile politice, biserica, ca instituție, se feudalizează, devine un factor în aservirea obștilor sătești. Localități, ca Alba Iulia, Dăbâca, Cenad erau centre ale organizării politice, dar și reședințe bisericești, sedii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]