713 matches
-
le atingea. O îndemînare grațioasă pe care-ți făcea plăcere s-o observi. Îți încînta ochiul, încercînd în același timp o senzație odihnitoare. Prin mintea maiorului se perindară priveliști vechi în care foșneau mătăsuri, dantele scumpe înnobilau mâini de fildeș, conduri de atlas desenau gavote pe marmura lespezilor... ― Două bucăți? ― Nu, mulțumesc, una. Nu-mi place prea dulce. Melania Lupu se așeză în fața maiorului. ― Cum vi se pare? ― Excelentă! ― Domnul Matei m-a învățat să fac cafeaua cu zahărul separat. Mie
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
o predică despre apropierea dintre tată și fiu, apoi îi întinsese o pereche de role la mâna a doua. Jack se simțise precum Cenușăreasa când, așezat la masa din bucătărie, îl lăsase pe Ben să-i strecoare în picior un condur delicat, numărul 45. Sperase în taină că era rândul lui să fie Sora cea Urâtă și că pantoful n-o să i se potrivească. Toți puștanii ăia șmecheri aveau să alunece lin în jurul lui în timp ce el avea să se miște greoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Să opui rezistență părea de prisos. — Nu crezi că ți-ar sta minunat în aia? Henrietta o târâse săptămâna următoare la un magazin de rochii de mireasă de lângă piață unde îmbrăcau „mireasa care știe ce vrea“ de la coroniță până în vârful condurilor. Henrietta îi arăta o chestie cu crinolină, din mătase albă, cu mai multe volane decât perdelele de la teatru, fără umeri și cu un decolteu pe care chiar și Scarlett O’Hara l-ar fi considerat indecent. Fran clătină din cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
ispravă, Vin cu-o întrebare, iată: Este vorba de-o dumbravă, Dar de una... Moromeți au fost mai mulți Și mai toți umblau desculți, Însă eu vă-ncerc un pic: Cum îl cheamă pe cel mic? Când desculț, când în conduri, El cutreiera păduri, Luminând precum un astru Lacul codrilor albastru. O, dar nu v-am întrebat: Care babă intră-n sat? Am mai stat noi într-o vară La taifas, în mod precis: Topîrceanu a mai scris „Rapsodii de...” Acum
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
pe verticală; După ea, o vorbuliță Nu-i deloc o vorbă goală. De citați vorbele mele, Vă rog, puneți... Fiind băiet, cutreiera păduri Și se culca ades lângă izvor; Visa cum zâne dănțuiau în zbor Și gâze mici, care purtau conduri. Ce vă-ntreb nu e o glumă: Care... creangă-i... boț de humă? A mâncat și caș și urdă, Pe la stânile din munți. După ce-a jucat la nunți Și-a bătut războaie mari Când cu turci, când cu tătari
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
spre miazănoapte, de unde ne veniră, cu oile și cu bourii. Și ceilalți, cari din răsărit sosiră cu arapi și cu cămile, de asemeni se înduplecară mai târzior, pe seară. Fecioara-n marea zarvă nu se miră că și-a pierdut condurii. Vrea liniște Maria după atâția oaspeți, vrea liniște de-acu, și bucuria să fie-a ei, deplină. Poate mai bine-ar fi să sufle-n steaua de la poartă, s-o stingă. Ea singură-i de vină că sosesc atâția trași-împinși
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
-ar fi să sufle-n steaua de la poartă, s-o stingă. Ea singură-i de vină că sosesc atâția trași-împinși din patru vânturi, cu nechez de soartă. De-aceeași prea senină părere e și asinul bătrân, ce roade-n petice condurii găsiți prin paie și prin fân. Maria n-avu timpul pîn-acum nici măcar să-și vază pruncul de-atîta solie din atâta drum. S-apleacă peste iesle și peste lumină Maria. De dragoste-i țâșnește laptele în sâni, și-i umezește ia
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
un ied zburdalnic după ciută./ Era ca miedul dulcea ei suflare,/ Ca florile din fân aromitoare./ Zglobie ca un noatin tinerel,/ Ca plopul naltă, trasă prin inel./ Purta pe piept un fel de chiotoare/ Taman cât bumbul scutului de mare./ Condurii sus de geznă-i înnoda./ Era un ghiocel, o viorea,/ Încât și-un crai ar fi primit-o-n pat,/ și-ar fi nuntit-o orice om bogat.”907 Remarcăm comparațiile cu elemente din cadrul natural sau din viața cotidiană, simpliste în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
un ied zburdalnic după ciută./ Era ca miedul dulcea ei suflare,/ Ca florile din fân aromitoare./ Zglobie ca un noatin tinerel,/ Ca plopul naltă, trasă prin inel./ Purta pe piept un fel de chiotoare/ Taman cât bumbul scutului de mare./ Condurii sus de geznă-i înnoda./ Era un ghiocel, o viorea,/ Încât și-un crai ar fi primit-o-n pat,/ și-ar fi nuntit-o orice om bogat.”907 Remarcăm comparațiile cu elemente din cadrul natural sau din viața cotidiană, simpliste în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
elev care a terminat numai cu 9 și 10 clasa a III‐a la școala de 4 ani nr. 2 din Bârlad. De asemenea, la 31 iulie 1960 ziarul a publicat reportajul „Sărbătoarea căsătoriei” - cu Ion Stafie, reglor și Maria Condur, rectificatoare, îmbrăcați mire și mireasă (foto Sandu Toma, muncitor la rodaj). Mult mai curajos mi se pare astăzi că ziarul a folosit cu succes capacitatea termistului Alexandru Tacu și a inginerului Cezar Zugravu, care ispășiseră condamnări politice în anii „proletariatului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
dinăuntru. De pereții ei, se rezemau muieri deocheate. Țineau în brațe pisici jigărite și aruncau ocheade. Își ascundeau chipul neîngrijit, boindu-se. Erau văpsite cu un strat gros de sulemeneală liliachie. Purtau la gât mărgele de sticlă, iar în picioare conduri. Pe acordurile duglișe ale unei lăute amețite, își mișcau lasciv trupul obosit. Scofâlcitele își înveșmântau dezmățul în rochii colorate strident. Plozi murdari și mâzgăliți pe față, descărnați și supți de păduchi, rătăceau desculți prin preajma lor. Erau atât de pricăjiți, încât
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
primejdia care urma să vină. Irina, împărăteasa Bizanțului, căuta mireasă pentru fiul ei, Constantin, care trebuia să ajungă împărat. În casa cuviosului Filaret și a Teosevei, Breb o cunoaște pe Maria, nepoata lor, pe care o pețește cu ajutorul unui mic condur cusut cu fir de argint. El se îndrăgostește de fată, dar iubirea îi era interzisă celui care se inițiază în tainele vieții. Deși Maria ajunge soția împăratului Constantin, ea va nutri o dragoste spirituală pentru Breb. În cele 17 capitole
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
aducă pe drumul cel bun pe fiul ei, salvându-l de la desfrâu, printr-o căsătorie cu o fată frumoasă și credincioasă. Ea a apelat la episcopul Platon și acesta l-a trimis pe Kesarion Breb să caute mireasa, după proba condurului. Proba amintește de Cenușăreasa, și de destinul ei întortocheat. Maria este un simbol al frumuseții eterne, după tiparele basmului popular românesc. Ea are un destin excepțional, se îndrăgostește, suferă, acceptă sacrificiul de sine. În fața lui Constantin "Era prin urmare un
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
din cauza unui eșec în ciclul vegetativ. Cuprins Aclimatizarea Analiza solului Anexa 1: Tabelele rasadurilor Anexa 2: Lexic practic Apa calcaroasa Aracii Arborii si arbustii Asocierea plantelor Balconul Buburuza Bulbul Buruienile Butasirea Cactusul Camera friforifica Catalogul Câinii si pisicile Cenusa Compostarea Condurul Doamnei Etichetarea Florile anuale si bianuale Florile de gradina Florile comestibile Florile taiate Frunzele Furnicile Gardul viu (tundereaă Gradina de legume Introducere Indepartarea ghetii de pe trotuare Ingrasarea pamintului cu solutie de var Ingrasamintele anorganice Ingrasamintele organice Jardinierele Jurnalul de gradina
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
na che dăruiește Ilincăi, fiica lui Mitu căpitanul deseimeni din mahalaua Serdarului, la logodnă și în zilele următoare, „o farfurie de argint cu linguriță ei de dramuri 28 i un inel de aur i doao testemeluri i doao perechi de conduri roșii“. Abia într-o a doua etapă fata dăruiește ceva logodnicului ei. El primește „un cal de ginere“ cu întregul harna șament și poate un „boccealâc de ginere“. Cum un asemenea animal este destul de scump, cum echipamentul este la fel de valoros
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
teh, 1 roche de ci te ra de In dia, 4 to puri marame, 12 șervete, 1 fes roșu, 3 peșchire lungi, 6 șervete, 3 cămăși de pân ză, 1 dimensiuni de borangic, 1 cole dă fir, 1 pereche de conduri etc.“. Într-una din zile a gă sit în târg pe un mușteriu ce tocmai cumpărase opt coți de stam bă șa liu și pe care i-a re cu nos cut imediat, după flori, că erau ai lui și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
usturoi de lac; împărăteasa curcubeața, mutătoarea, tidvă de pământ; inima "este un mușchiu plin de sucuri și de substanțe lecuitoare pentru boalele de inimă"; mamă ("foi de mamă, cum îi spune lumea, sunt păstăile de la buruiana siminichiei"); nemțoaice călțunași, lupidragi, condurul doamnei; osul iepurelui dârmotin, sudoarea calului, sălășitoare ("rădăcina este așa de tare că oprește câteodată plugul în loc, de unde numele de osul iepurelui"); rostopasca calce mare, crucea voinicului, măselariță; strașnic acul pământului, părul Maicii Domnului ("ceaiul se dă în tuse veche
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
putut primi. Ținuta beizadelei era impecabilă. Avea un caftan din stofă subțire de cașmir, de culoarea aurului vechi, brodat cu mătase neagră cafenie, puțin mai scurt decât impunea moda orientală, lăsând să se vadă șalvarii strâmți din postav negru și condurii de mătase albă țesută cu fir de aur și cusuți cu mărgele de chihlimbar de diferite nuanțe. Își aduce aminte Selin cum l-a luat pe Ștefan de o parte și i a spus că el trebuia să intre în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
băut apa fermecată, în fața lui stătea acum o zână de o gingășie aparte. Avea părul mătăsos, din fire de aur, ochii îi erau din cristal albastru, iar pielea îi era ca de catifea. Avea o rochie țesută-n diamante multicolore, conduri de argint, multe brățări, inele, coliere din cele mai nobile materiale, iar în mână, nu o să credeți, avea acea baghetă fermecată, pe care o au toate zânele bune. Atunci, ca să îi dea puterea necesară de a înfrunta balaurul, doar l-
Prințul Andrico by Adelina Ciocan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91480_a_92896]
-
de France, Paris, 1993. CHESTER, Jeff, Digital Destiny: new media and the future of democracy, The New York Press, 2007. COMAN, Mihai, Introducere în sistemul massmedia, Editura Polirom, Iași, 2007. COMAN, Mihai, Mass media în România post-comunistă, Editura Polirom, Iași, 2007. CONDUR, Georgeta, Comunicarea politică. Mijloace și sisteme, Editura Fundației Academice AXIS, Iași, 2009. CUILENBURG, J.J., SCHOLTEN, O., NOOMEN, G.W., Știința comunicării. Traducere de Tudor Olteanu, Editura Humanitas, București, 2004. DAI, Xiudian, NORTON, Philip, The Internet and Parliamentary Democracy în Europe
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
ca niște bule de poliester rozaliu. Tot coletul acela uman era înghesuit în spațiul din spatele tejghelei, revărsându-se pe la margini în valuri de grăsime, verde în carouri, de parcă biata fată fusese îndesată acolo la fel de brutal ca piciorul surorii vitrege în condurul de cristal. Avansând spre capătul benzii - mai era doar o femeie înaintea mea - am privit din nou spre fața fetei. Încă se mai uita la mine, continuându-și scanatul neîntrerupt, iar eu mi-am dat seama - cu un sentiment de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
La prânz, eu și Momo luăm un taxi până pe Bond Street. I-am spus că e ceva important, legat de serviciu, lucru adevărat, de altfel. Asistenta mea e nelămurită. — Ce căutăm Într-un magazin de pantofi, Kate? Păi, căutăm un condur de sticlă care să suporte cea mai mare presiune pe milimetru pătrat și care să nu scape din picior la miezul nopții. În caz că nu găsim așa ceva, ne vom mulțumi cu ăștia, și cu ăștia, o, și cizmele alea maro sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
cea din Apus. Se așeză În unul din cele două fotolii, cu intenția ascunsă de alungare a gîndurilor. Începu să se joace cu ciucurii roșii ai carpetei aflate În fața fotoliilor, mișcîndu-i În dreapta și stînga sau dîndu-i peste cap cu vîrfurile condurilor cu care era Încălțată. I se păru că aude o voce anume, specială, poate a lui, dar nu era decît una din cele multe ce se auzeau sub ferestre, ale trecătorilor de pe stradă. Deschise și aici ferestrele, perdelele micului salon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
domnițe erau ursite să nu se poată mărita, până nu se va găsi cineva care să ghicească legătura ursitei lor și să facă pe vreuna din ele să iubească. Nebune după joc, În fiecare noapte rupeau câte o pereche de conduri de mătase albă, dănțuind. Împăratul făgădui pe una dintre fete aceluia care va afla unde Își tocesc condurii fetele noaptea. Însoțindu-le nopți de-a rândul, domnița cea mică se Îndrăgosti de flăcău și atunci farmecul căzu, palatul pieri ca
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ursitei lor și să facă pe vreuna din ele să iubească. Nebune după joc, În fiecare noapte rupeau câte o pereche de conduri de mătase albă, dănțuind. Împăratul făgădui pe una dintre fete aceluia care va afla unde Își tocesc condurii fetele noaptea. Însoțindu-le nopți de-a rândul, domnița cea mică se Îndrăgosti de flăcău și atunci farmecul căzu, palatul pieri ca o nălucă, iar flăcăul se căsători cu fata cea mică. Basmul Inelu fermecat are ca nucleu epic secvența
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]