3,668 matches
-
în cadrul științelor socio-umane. Problematica războiului și păcii a dominat, în faza inițială, agenda de cercetare a disciplinei, fiind unul dintre principale obiecte de studiu și un subiect fierbinte în „marele dezbateri” inter-paradigmatice a secolului XX. De asemenea, preocuparea pentru fenomenul conflictual în relațiile internaționale a dat naștere la trei orientări distincte de cercetare: studii strategice, studii asupra păcii, studii asupra soluționării conflictelor - toate trei având ca punct comun înțelegerea rolului fenomenului conflictual în funcționarea sistemului internațional (în relațiile dintre diverse componente
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
inter-paradigmatice a secolului XX. De asemenea, preocuparea pentru fenomenul conflictual în relațiile internaționale a dat naștere la trei orientări distincte de cercetare: studii strategice, studii asupra păcii, studii asupra soluționării conflictelor - toate trei având ca punct comun înțelegerea rolului fenomenului conflictual în funcționarea sistemului internațional (în relațiile dintre diverse componente ale sistemului), iar ca rezultat, formularea recomandărilor practice pentru factori decidenți (pentru mai multe detalii, vezi Tsygankov, 2002, pp. 417-426). Așa cum rezultă din cele menționate anterior întrebarea „De ce au loc războaie
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sili adversarul să ne îndeplinească voința (Clausewitz, 2002, p. 9). Cum însă nu orice act de violență poate fi considerat un act de război, acestă definiție trebuie completată cu trăsături distinctive ale războiului. Deși specialiștii sunt divizați în privința conceptualizării fenomenului conflictual, putem menționa o serie de elemente distinctive ale războiului asupra cărora există un consens larg. Astfel, războiul este un eveniment care implică: cel puțin două părți, dintre care măcar una este un stat; obiective conflictuale; părțile sunt conștiente de natura
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sunt divizați în privința conceptualizării fenomenului conflictual, putem menționa o serie de elemente distinctive ale războiului asupra cărora există un consens larg. Astfel, războiul este un eveniment care implică: cel puțin două părți, dintre care măcar una este un stat; obiective conflictuale; părțile sunt conștiente de natura conflictuală a obiectivelor sale; părțile doresc atingerea obiectivelor care sunt în dezacord cu dorințele altora; părțile au capacitatea de a-și urmări obiectivele; cel puțin una dintre părți intenționează să folosească forța militară pentru a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
putem menționa o serie de elemente distinctive ale războiului asupra cărora există un consens larg. Astfel, războiul este un eveniment care implică: cel puțin două părți, dintre care măcar una este un stat; obiective conflictuale; părțile sunt conștiente de natura conflictuală a obiectivelor sale; părțile doresc atingerea obiectivelor care sunt în dezacord cu dorințele altora; părțile au capacitatea de a-și urmări obiectivele; cel puțin una dintre părți intenționează să folosească forța militară pentru a-și atinge scopul; cel puțin o
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
relativa acestei interacțiuni: el este conștient că aceste aspecte sunt într-o relație de influență reciprocă, neputând avea roluri fixe și rigide (Gray, 1999, p. 91). Conceptul trinitar al războiului relevă multitudinea forțelor care „hrănesc” și pun în mișcare fenomenul conflictual în relații internaționale și indică diversitatea cauzelor războiului, care le vom prezentate în continuare. Cauzele războiului Având în vedere multitudinea teoriilor cu privire la cauzele războiului, în literatura de specialitate se obișnuiește sistematizarea acestora pe niveluri de analiză. Unii adoptă o viziune
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
au sugerat că „atributele statului pot fi variabile determinante în declanșarea războaielor” (Levy, 1998, p. 657). În acest sens, s-a afirmat că o anumită cultură politică, religie sau ideologie fac ca statele să fie mult mai predispuse spre comportament conflictual. Însă aceste aserțiuni nu au fost sprijinite de probe empirice care ar putea rezulta din studii cantitative (Ibidem). În același timp, alți cercetători au căutat explicații ale conflictelor tocmai în diferențele dintre caracteristicile statelor. Prin urmare, diferențele naționale de limbă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
va încerca să speculeze vulnerabilitățile partenerului, se pot provoca acțiuni de retaliere economică, conflict politic și declanșarea războiului (Levy, 1998, p. 150). În concluzie, așa cum s-a observat anterior, nici o teorie nu oferă o explicație multicauzală și completă asupra fenomenului conflictual în relații internaționale. Însă combinarea perspectivelor teoretice care ar lua în considerare cât mai multe variabile cauzale posibile oferă posibilitatea de a elabora explicații complexe referitoare la cauzele războaielor și precondiții pentru instaurarea păcii durabile. Noua generație de războaie Schimbările
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
P. Huntington (1998), a cărui așa-numită „paradigmă civilizațională” statuează, alternativ precedentelor modele explicative ale relațiilor internaționale, că sistemul internațional este fragmentat multipolar (polii și totodată principalii actori fiind civilizațiile) și că identitatea civilizațională determină tiparul manifestărilor coezive (intracivilizațional) și conflictuale (intercivilizațional) de după perioada „războiului rece”. În acest spirit, rezistența locală la occidentalizare este sugerată de exemplul plastic al atentatorilor islamiști sinucigași care beau Coca-Cola, dar ard în continuare, cu fiecare ocazie, steagul american și atacă ținte occidentale - ei au acceptat
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
răspândită structurarea sistemul internațional în lumea capitalistă, lumea socialistă și cea a statelor nealiniate. În funcție de criteriul geografic, Henry Kissinger divizează lumea post-bipolară în patru categorii: relațiile dintre SUA și Europa Occidentală și în interiorul emisferei occidentale; Marile Puteri din Asia; Orientul Mijlociu conflictual; continentul care nu are precedent în istoria Europei - Africa (Kissinger, 2002a, pp. 14-15). În funcție de criteriul economic, Joseph Nye structurează sistemul în societăți agricole preindustriale, economii industriale și societăți post-industriale (Nye, 2002, p. 8). Alți autori, luând drept criteriu gradul de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
urmare, ordinea uni-multipolară resimte din plin tensiunea dintre tendințele unilaterale din partea superputerii și dorințele pentru multilateralism sporit din partea puterilor majore. Pendulând între uniși multipolarism, ordinea în acest caz nu este altceva decât rezultatul unui echilibru fragil dintre cele două dinamici conflictuale. În contextul sistemului post-bipolar se reiterează preeminența Statelor Unite în calitate de unică superputere în toate domeniile (economic, militar, diplomatic, ideologic, tehnologic și cultural), ceea ce-i permite să promoveze interese în orice regiune a lumii (Ibidem). La următorul nivel se plasează o serie
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
conflict cu statele regionale majore; acestea includ Marea Britanie în raport cu „combinația” franco-germană, Ucraina în relația cu Rusia, Japonia în relația cu China, Coreea de Sud față de Japonia, Pakistan în relația cu India, Arabia Saudită față de Iran și Argentina în relația cu Brazilia (Ibidem). Dinamicile conflictuale unilateralism versus multipolarism sunt cât se poate de evidente în această ordine. Există o preferință clară pentru ordine unipolară din partea Statelor Unite, care se comportă ca un hegemon în sistemul internațional. Puterile majore, la rândul lor, ar prefera o ordine multipolară
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pot devansa situația sau o pot amplifica. Intervenția trebuie să fie cât mai aproape de tratarea neînțelegerii pentru a se evita starea de conflict. În istoria sa, societatea și-a elaborat un set de norme în scopul excluderii sau rezolvării situațiilor conflictuale, cuprinse în dreptul internațional sau în legislația fiecărui stat. Evoluții ulterioare ale dezvoltării umane nu au permis încă gestiunea întregului spectru de situații conflictuale care apar la nivel global și urmează a fi gestionate în perspectivă, simplificând formularea reacțiilor la aceste
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
În istoria sa, societatea și-a elaborat un set de norme în scopul excluderii sau rezolvării situațiilor conflictuale, cuprinse în dreptul internațional sau în legislația fiecărui stat. Evoluții ulterioare ale dezvoltării umane nu au permis încă gestiunea întregului spectru de situații conflictuale care apar la nivel global și urmează a fi gestionate în perspectivă, simplificând formularea reacțiilor la aceste situații precum: conflictele destructurante (terorismul transnațional), războiul informațiilor, atacurile cibernetice, agresiunile subliminale etc. Globalizarea, privită prin dimensiunea la care se exercită și forțele
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
a se produce o reacție la o manifestare a procesului de globalizare, mai precis, la efectele globalizării este nevoie de doi actori care pot fi identificați în corporațiile transnaționale și statul-națiune. Cele două entități nu trebuie să aibă, neapărat, atitudini conflictuale. Practica mondială a identificat modalități diferite de „gestionare” a unei reacții, și anume: adaptare, rezistență (respingerea defensivă), neglijare, atitudine proactivă (ofensivă), minimizarea pierderilor (abordare în termeni de cost-beneficiu) etc.<footnote Bajureanu, S., op. cit., pp. 424-427. footnote> Această diversitate de a
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
influențată chiar de procesul de globalizare, ca atitudini ale decidenților, cointerese etc. Conflictele de interese între globalizare și stat pot fi soluționate diplomatic, politic, economic, militar, în momentul în care forțele care se confruntă se reechilibrează (se stabilește simetria anterioară conflictuală). Dar această stare de echilibru nu este ușor de atins din cauza inegalității forțelor celor implicați și complexității procesului de globalizare. Erodarea statelor-națiune este atent urmărită de forțele transnaționale, deoarece statele-națiune rămân singurele surse de inițiative politice reale, de reacții posibile
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
ale unui trai decent de viață. Asistența socială se focalizează astfel pe acele persoane/grupuri în dificultate care, datorită unor cauze socio-economice-culturale sau psiho-biologice-morale, sunt excluse în grade diferite de la o integrare normală în comunitate, fiind expuse la marginalizare, stări conflictuale, neajunsuri, în relațiile lor zilnice. În același timp, asistența socială nu vizează numai competențele tehnice de ordin profesional pentru a ajuta persoanele și grupurile vulnerabile, ci și modalitatea profesionistă în care se desfășoară activitățile de suport specializat în acord cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
sale benefice. De regulă, conflictul se declanșează ca un semnal de alarmă, indicând membrilor grupului că relațiile trebuie să suporte schimbări pentru a lăsa loc dezvoltării personale a acestora și pentru a facilita productivitatea grupului în ansamblu. Astfel, un episod conflictual poate contribui la definirea granițelor și a identităților personale și sociale, stimulând totodată soluționarea creativă și inovativă a problemelor. Definiția conflictului pune în evidență două elemente definitorii pentru acesta: incompatibilitatea reală sau percepută a obiectivelor sau activităților părților implicate; interferența
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
obiective sau în desfășurarea propriilor activități, deseori fiind suficientă doar întrezărirea potențialului de interferență. Se apreciază că existența sau perceperea incompatibilității sau interferenței între obiective sau activități nu sunt suficiente în definirea de către cele două părți a situației ca fiind conflictuală (cf. Keashly, 1997). Alte elemente considerate ca definitorii pentru conflict includ: perceperea incompatibilității sau interferenței între obiective/activități de către părțile implicate (incompatibilitatea sau interferența pot fi reale însă, până ce părțile implicate nu le percep, nu devin conștiente de ele, acestea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
pentru conflict includ: perceperea incompatibilității sau interferenței între obiective/activități de către părțile implicate (incompatibilitatea sau interferența pot fi reale însă, până ce părțile implicate nu le percep, nu devin conștiente de ele, acestea nu vor defini, respectiv aborda situația ca fiind conflictuală); dimensiunea manifestă a incompatibilității sau interferenței (i.e. manifestarea publică a conflictului); dimensiunea afectivă cu dominantă negativă (i.e. trăiri negative ca furia sau anxietatea, ce însoțesc conflictul). Conflictul apare atunci când părțile implicate își dispută accesul la resurse semnificative pentru fiecare, dar
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
atingerea scopurilor intră în divergență cu interesele celeilalte părți. Membrii grupului se află în competiție, ceea ce se traduce prin faptul că succesul unuia în satisfacerea intereselor și atingerea scopurilor va însemna eșecul celuilalt (tabel 13.6.1.). În abordarea situației conflictuale, părțile implicate pot intensifica procesul de competiție sau se pot angaja într-un proces de cooperare, fapt ce ar însemna că succesul oricăruia dintre membrii implicați va spori șansele de succes al celuilalt. Tabel 13.6.1. Natura proceselor de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
încredere, prietenie, orientare către ajutorare. Comunicare indirectă, induce în eroare, amenință. deschisă, clară, respectuoasă. Orientare spre sarcină competiția ce trebuie câștigată; - soluție unilaterală. problema care trebuie soluționată de ambele părți. Intensificarea procesului de competiție împinge părțile implicate într-o spirală conflictuală, punct în care animozitățile și ostilitatea scapă de sub control. Acestui efect al angajării în modele competitive de interacțiune îi sunt atașate următoarele explicații (Forsyth, 2001; Keashly, 1997): regula reciprocității negative (persoanele care te-au rănit merită să fie rănite); fenomenul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
următoarele explicații (Forsyth, 2001; Keashly, 1997): regula reciprocității negative (persoanele care te-au rănit merită să fie rănite); fenomenul de asimilare comportamentală (asimilarea comportamentelor membrilor grupului care interacționează). În funcție de resursele disponibile (timp, informație, etc.) și de miza investită în situația conflictuală, partenerii se pot angaja în strategii de management al conflictului. Thomas (1992) (apud Bogathy, 2002) descrie cinci strategii individuale în managementul conflictului: competiția este o strategie tip câștig-pierdere: se persistă în conflict până când obiectivele uneia dintre părți sunt atinse în detrimentul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
echipă, printr-un efort de grup care presupune participarea și implicarea membrilor în soluționarea problemelor apărute și în procesul de luare a deciziilor. Liderul stimulează și încurajează contribuțiile și inițiativele subordonaților, cultivând încrederea și respectul reciproc în contextul colaborării. Situațiile conflictuale sunt confruntate și soluționate în cadrul discuțiilor deschise în care liderul nu încearcă să restabilească ordinea, ci mai degrabă oferă sugestii, acționând ca mediator și facilitând comunicarea între părțile implicate. Astfel descrisă, grila stilurilor de conducere sugerează faptul că liderul centrat
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de persoane. Întrucât categoriile nu se exclud reciproc, există riscul unor interpretări greșite privind sursele efectelor diversității. 2. Perspectiva organizațională și economică se focalizează pe studiul efectelor diversității asupra produselor activității (cum ar fi relația dintre valoarea diversității și situațiile conflictuale, dintre omogenitatea cognitivă și capacitatea de rezolvare a problemelor) și oferă argumente în favoarea necesității luării în considerare de către organizație a acestui fenomen (Milliken și Martins, 1996, apud. Janssens și Steyaert, 2003). Cercetările derulate din această perspectivă, au condus la alte
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]