3,203 matches
-
din Arhivele Statului. Întregirile pe care le-a adus, în timp, la opera lui Ion Creangă și Mihai Eminescu sunt fundamentale și, desigur, demne de a fi uzitate cu încredere. Epistolele pe care le-a scris și le-a trimis confraților și unora dintre contemporanii săi se constituie în excelente surse de informații biografice, bibliografice sau de altă natură și, astfel, toate, contribuie la redescoperirea imaginii cărturarului de la Piatra-Neamț. Literatura sa epistolară, diversă și imensă, din care s-a publicat 2
Completări la biografia lui G.T. Kirileanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5184_a_6509]
-
Ediția este prevăzută și cu un bogat „tabel cronologic“, exhaustiv aș spune, datorat tot editoarei. Prefața este scrisă de Barbu Cioculescu, nimeni mai potrivit să o facă decât domnia sa, cunoscător până în amănunte al vieții și al scrierilor lui Vladimir Streinu, confratele și cel mai bun prieten al tatălui său, Șerban Cioculescu. Articolele din Radiografii politice sunt, aproape toate, din anii 1936-1937 și răsfrâng spiritul unor vremuri încurcate. Alt termen nu găsesc acum. La tot pasul contradicții, contraste, motive de contrariere. Este
Vladimir Streinu, altă ipostază by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3501_a_4826]
-
simplu, inventată de unii dintre contemporanii săi a căror probitate științifică și morală e discutabilă. O sursă de informații biografice, literare, culturale și politice o constituie, desigur, corespondența trimisă de Nichifor Crainic, timp de șase decenii, familiei și unora dintre confrații săi. Remarcabile, sub cele mai diverse aspecte, sunt epistolele pe care le trimite lui Alexandru Vlahuță, Nicolae Iorga, Lucian Blaga, Alexandru Busuioceanu, Vasile Voiculescu, Ion Pillat, Cezar Petrescu, Gib I. Mihăescu, Emanoil Bucuța, Aida Vrioni, Gheorghe I. Brătianu, G.D. Mugur
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
de aparențele idealurilor, de reformatorii sociali și alte lucruri asemănătoare răsunătoare”. Pe lista, lungă, a comentatorilor celebri care s-au aplecat asupra operei lui Kavafis se numără și contemporanul său, Yorgos Seferis (1900-1971), care intenționa să scrie o carte dedicată confratelui său din Alexandria. În paginile jurnalului său, dar și cu alte prilejuri, primul laureat grec al Premiului Nobel pentru Literatură în urmă cu exact 50 de ani - iată o altă aniversare! - revine des la Kavafis, oferind cititorului câteva necesare chei
2013 – Anul Kavafis La aniversare by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/3608_a_4933]
-
mai concludente dacă s-ar fi știut mai multe despre ea. Eleni Samios a participat la călătoria faimoasă în țara Sovietelor întreprinsă în 1928 de Panait Istrati și Nikos Kazantzakis. Primul fusese însoțit de Bilili, iubita sa de atunci, iar confratele grec de Eleni Samios, tânăra care-i va deveni mai târziu soție. Eleni Samios Kazantzakis, care a trăit 101 ani, va fi jurnalistă și scriitoare, se va ocupa de editarea scrierilor lui Kazantzakis, va scrie o carte despre Ghandi și
Panait Istrati, un personaj reactivat by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3830_a_5155]
-
pozitivistă, a biografiei, indiferent de epocă, conjuncturi și oameni, au creat o sumă de legende, care, uneori, tind să devină insurmontabile. Literatura sa epistolară, redusă cantitativ, conține o sumă importantă de informații, note, date și precizări despre sine și despre confrații săi care i-au înrâurit, într-un fel sau altul, destinul scriitoricesc și cel uman. Epistolele scrise la vârsta de doar cincisprezece ani și trimise prietenului și îndrumătorului său, Mihai Zaharia 2, necunoscute până acum, surprind grație inocenței, sincerității și
Însemnări despre epistolograful Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6093_a_7418]
-
epistole, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Nicolae Labiș - Corespondență. Ediția îngrijită și prefață de Nicolae Cârlan. Suceava, Editura LIDANA, 2009, 156 pagini. [Conține 46 de scrisori emise de Nicolae Labiș și 37 primite de la confrații și instituții.] 2. Petre Anghel - Prima treaptă spre cer în Luceafărul, 19, nr. 51(764), sâmbătă, 18 decembrie 1976, p. 3, col. 5. [Se publică fragmente din scrisorile lui Nicolae Labiș trimise lui Mihai Zaharia, în anii 1950-1951, precum și două
Însemnări despre epistolograful Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6093_a_7418]
-
a literaturii sale epistolare. Spre sfârșitul vieții, cărturarul Const. Ciopraga, conștient de valoarea informativă, documentară și biografică a epistolelor pe care le-a primit, publică un amplu tom1 ce însumează cele mai semnificative mesaje ce i-au fost trimise de confrații săi în răstimp de aproape șase decenii. Cartea are o valoare excepțională prin notele, precizările, știrile, informațiile și polemicile pe care le conține. Ea se constituie, astfel, într-un indispensabil instrument de lucru în ceea ce privește biografia și bibliografia istoricului literar ieșean
Noi completări la biografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5271_a_6596]
-
într-un indispensabil instrument de lucru în ceea ce privește biografia și bibliografia istoricului literar ieșean. Revelatoare și extrem de importante sunt și epistolele pe care le-a elaborat și expediat, timp de șapte decenii și jumătate, profesorul și cărturarul Const. Ciopraga unora dintre confrații săi, pe care i-am și amintit într-o intervenție anterioară. Epistolele ce se publică acum, întâia oară, sunt trimise poetului, prozatorului și memorialistului Demostene Botez (1893-1973), care, în calitate de vechi și constant colaborator al „Vieții Românești”, încă din perioada ieșeană
Noi completări la biografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5271_a_6596]
-
importante cărți de amintiri, Reîntâlniri (1985), în care-i evocă și pe albatrosiști. 7. Mihai Gafița (1923-1977), istoric și critic literar. Îndeplinea în acea vreme funcția de redactor-șef la Editura pentru Literatură. A susținut și promovat pe mulți dintre confrații săi. A intrat, grație unora din colaboratorii și confrații săi, într-un nemeritat con de umbră. 8. Liviu Călin (1930-1994), poet, prozator, eseist și editor. A fost redactor la Editura pentru Literatură.
Întregiri la biografia lui Dimitrie Stelaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5432_a_6757]
-
evocă și pe albatrosiști. 7. Mihai Gafița (1923-1977), istoric și critic literar. Îndeplinea în acea vreme funcția de redactor-șef la Editura pentru Literatură. A susținut și promovat pe mulți dintre confrații săi. A intrat, grație unora din colaboratorii și confrații săi, într-un nemeritat con de umbră. 8. Liviu Călin (1930-1994), poet, prozator, eseist și editor. A fost redactor la Editura pentru Literatură.
Întregiri la biografia lui Dimitrie Stelaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5432_a_6757]
-
nimicirii, discretă dar cu atît mai penetrantă, plutește peste compozițiile elaborate cu migală, aidoma unui contrasens tehnic la umoarea ce le insuflă. Spre deosebire de larga gesticulație exotică a unui Tonegaru ori de cea fățiș rebelă, cu iz revendicativ, a lui Caraion, confrați de epocă ai săi, producția lui Ioanichie Olteanu încifrează o timorare a confesiunii dramatice. E la mijloc un rafinament care nu ezită a așeza la suprafață un strat voit prozaic, de un sentimentalism vetust, pentru ca artificiul acesta regresiv să semnalizeze
Ioanichie Olteanu, poetul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3421_a_4746]
-
scriitor ignorat, când cărțile lui sunt citite de milioane de români, când manualele școlare îl aduc în fața elevilor, când se dau licențe, masterate și doctorate cu teme din opera lui, când numele lui este purtat pe buzele atâtor români, atâtor confrați (ce-i drept, unii nu i-l spun cu plăcere, dar, așa cum știe și el foarte bine, un scriitor necontestat este ca și cum n-ar fi!), pe care el declară că-i ignoră („îmi ignor compatrioții la fel de mult cum mă ignoră
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3154_a_4479]
-
Un aspect mai puțin cunoscut din activitatea istoricului și criticului literar Const. Ciopraga (1916-2009) îl constituie cel de pasionat epistolograf. În răstimp de șapte decenii și jumătate, Const. Ciopraga a scris și a trimis un impresionant număr de epistole colegilor, confraților și unor apropiați ai familiei sale. Apariția unui tom1 impunător, în anul 2007, care cuprinde cele mai valoroase epistole primite de Const. Ciopraga, între anii 1950-2007, demonstrează, fără putință de tăgadă, existența unui număr similar de misive trimise de profesorul
Epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3922_a_5247]
-
ancorarea profundă în românism, activitatea de promovare a culturii românești în Occident și, peste toate, altruismul, iubirea de semeni manifestată în dăruirea sinceră în prietenie răzbat printre rândurile tuturor scrisorilor pe care le-a primit în timp. Colegi de generație, confrați în arena literaturii, toți îl apreciau și îl iubeau. Scrisorile veneau din Italia, din alte țări europene sau din colțuri îndepărtate ale lumii. Îi scriau Dinu Adameșteanu, arheologul care se dedicase cu întreaga viață descoperirilor vechilor civilizații pe pământul italian
Mircea Popescu și corespondenții săi by Mihaela Albu () [Corola-journal/Journalistic/3164_a_4489]
-
și epistolografului Romulus Cioflec (1882-1955) nu e cunoscută, în detaliu, cum ar fi meritat, și, de aici, o anume marginalizare a operei și, evident, a autorului, care în perioada interbelică s-au bucurat de notorietate și de prețuirea unora dintre confrați. Cărțile sale, Doamne, ajută-ne! (1907), Lacrimi călătoare (1920), Pe urmele Basarabiei. Note și impresii din revoluția rusească (1927), Cutreierând Spania. Impresii de călătorie (1928), Sub soarele polar. Impresii și peripeții din voiajul unor salvați de la naufragiu de spărgătorul Krasin
Însemnări despre scriitorul Romulus Cioflec by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4053_a_5378]
-
care, apoi, le trimitea în cele mai îndepărtate locuri din România. Bibliografia poetei, prozatoarei, traducă- toarei și memorialistei Otilia Cazimir (1894-1967) însumează și un impresionant număr de epistole pe care le-a scris și trimis prietenilor, rudelor și, mai ales, confraților săi. Unele dintre aceste scrisori s-au publicat în ziare, reviste, almanahuri, crestomații sau cărți ce cuprind documente de istorie literară. Altele, cele mai numeroase, se află în biblioteci și arhive publice și particulare, care așteaptă să fie cercetate și
O epistolă necunoscută a Otiliei Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4268_a_5593]
-
la Erevan a versiunii armene a romanului Cartea șoaptelor de Varujan Vosganian, în traducerea lui Sergiu Selian, prilej cu care le-a înmânat celor doi carnetele de membri ai Uniunii Scriitorilor din Armenia. El rămâne pentru mine și pentru numeroși confrați un poet și un critic literar de talent, un om inteligent, plin de viață și de umor, capabil, activ, prietenos și ospitalier cu toți cei pe care îi prețuia în țară și în diaspora. Levon Ananyan ne va lipsi.
La dispariția lui Levon Ananyan by Ma () [Corola-journal/Journalistic/3189_a_4514]
-
narator a scris un număr mic de epistole în anii săi de efervescență creatoare. Fapt explicabil într-o oarecare măsură. Astăzi se cunosc doar, optzeci și patru de epistole trimise lui G. Ibrăileanu 1, optzeci și una de misive expediate confraților săi din tinerețe 2, Enric Furtună, H. Coșoi și Panait Mușoiu, precum și unele publicate în ziare, reviste, anuare, monografii, albume sau în culegeri de documente literare. O cercetare exhaustivă a literaturii epistolare a lui Mihail Sadoveanu e absolut necesară întrucât
Scrisori de la Mihail Sadoveanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3880_a_5205]
-
scriptura” cu a cărei „exegeză nocturnă” reușea să redebuteze, în 1981, bătrînul Vasile Lovinescu. Craii și morții a fost deja comentat - pertinent - în România literară de către Marius Miheț. Nu avem însă de-a face, cum pare a crede tînărul meu confrate, cu o „rescriere”, ci cu reîncărcarea unui arhetip comun. Cei patru crai mateini de la Răsărit renasc, metamorfozați negativ, în persoanele alter egoului Horia Stanciu, scriitor ignorat și gazetar famelic la o publicație a BOR, și ale vechilor prieteni și colegi
Un nou asfințit al Crailor by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3115_a_4440]
-
care le trimite unui tânăr sociolog și mare bibliofil, Lucian Stanciu (1944-2011), care va deveni colaborator al prestigioasei publicații condusă timp de șapte ani de Adrian Marino. Impresionează prin îndemnurile, sfaturile și mărturisirile pe care le face mai tânărului său confrate și devotat colaborator. * Cluj-Napoca, 27 februarie [19]77 Stimate domnule Stanciu, Am primit și versiunea redusă a recenziei și materialele explicative, addenda, la polemica cu Gșabrielț Liiceanu. Ea se desfășoară într-un context cu totul extraliterar-filosofic și, credeți-mă, sincer
Noi completări la bibliografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4012_a_5337]
-
prozator și eseist, incontestabile. Romanul familiei Rebreanu nu trebuie însă comparat, desigur, cu studiile biografice apărute (realizate de diverși cercetători) până acum, avându-l pe Liviu Rebreanu în prim plan, familia sa (părinți, frați, soție etc) precum și relațiile cu diverși confrați în ale scrisului, aceștia fiind tratați abia în haloul existenței marelui romancier, existență plină de altfel, de seisme și meandre, în traversarea unei istorii zbuciumate a epocii în care s-a manifestat. Spectre în labirintul uitării este un roman declarat
Romanul Rebrenilor by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3116_a_4441]
-
-l trimit. Uneori am oroare de condei și de cerneală și trăiesc o viață dezordonată din toate punctele de vedere, măcar că în aparență e liniștită, retrasă, aproape burgheză. Te rog să primești expresia celor mai alese sentimente de prietenie de la confratele d[umi]tale. G. Topîrceanu Note Originalul acestei scrisori, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Sandra Cotovu - Jocuri de apă. Roman. Prefață de G. Topîrceanu. București, Editura „Cartea Română”, 1938, 296 pagini; Divorțul Marianei și
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3841_a_5166]
-
Nicolae Scurtu Istoric și critic literar, traducător, memorialist și unul dintre cei mai însemnați bibliofili români, Șerban Cioculescu (1902-1988) a fost și un pasionat epistolograf care a comunicat, întotdeauna, rudelor, prietenilor și, mai ales, confraților știri și informații de o reală valoare privitoare la viața literară, culturală și politică de la noi. Literatura sa epistolară, atât cât se cunoaș te până acum, conține o sumă apreciabilă de note, precizări și portretizări ce contribuie la o mai
Note despre epistolograful Șerban Cioculescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4098_a_5423]
-
naționale. Memorialistul Șerban Cioculescu evocă, cu voluptate, întâlnirile de la celebrele cafenele bucureștene - Capșa, Nestor și Athénée-Palace, unde se adunau scriitori din diverse generații. Profesorul și filosoful Nicolae Bagdasar, după ce s-a stabilit la Iași, este adesea invocat de prietenii și confrații săi bucureșteni pe care, în perioada cât a fost administrator la Casa Școalelor, i-a publicat, promovat și recompensat. Impresionează, în aceste epistole, știrile despre filosoful și sociologul Nicolae Petrescu și dramaticul său sfârșit. * [București], 30 ianuarie [1]950 Dragă
Note despre epistolograful Șerban Cioculescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4098_a_5423]