2,168 matches
-
familia constituită prin căsătorie (soția, copiii, socrii, cumnații). Familia consangvină este principala sursă de socializare primară, ea oferă și induce copiilor și tinerilor anumite valori, norme, atitudini și comportamente. De aceea, se mai numește și familia de orientare, iar cea conjugală, de procreare. Bărbații și femeile adulte aparțin concomitent atât familiei consangvine, cât și celei conjugale, ceea ce presupune, deopotrivă, beneficii (individul are cel puțin două grupuri suportive - material și emoțional) și costuri (de multe ori, cerințele de rol din partea celor două
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
primară, ea oferă și induce copiilor și tinerilor anumite valori, norme, atitudini și comportamente. De aceea, se mai numește și familia de orientare, iar cea conjugală, de procreare. Bărbații și femeile adulte aparțin concomitent atât familiei consangvine, cât și celei conjugale, ceea ce presupune, deopotrivă, beneficii (individul are cel puțin două grupuri suportive - material și emoțional) și costuri (de multe ori, cerințele de rol din partea celor două familii sunt contradictorii). În multe societăți, relațiile economice, sociale și politice sunt controlate de bărbați
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
prin sânge sau prin alianțe maritale. Bineînțeles că nu orice grup productiv sau de locatari este un grup domestic. De regulă, grupul domestic este structurat în jurul grupului menajer. Aceasta înseamnă, de obicei, spațiul de viață și activitate comună al familiei conjugale, adică soț, soție, copii. El are deci o sferă mai îngustă decât cel domestic. Anumite grupuri domestice sunt doar grupuri de menaj, altele înglobează mai multe grupuri menajere sau mai multe rude consangvine ori prin alianță. După cum, cu precădere în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
un moment dat (sincronic). Dacă introducem dimensiunea diacronică, atunci se poate vorbi de monogamie serială, adică pe perioada vieții, iar în societățile monogamice indivizilor le este permis acest lucru, pe secvențe diferite de timp, un individ având mai mulți parteneri conjugali. Ceea ce se întâmplă des în zilele noastre, dat fiind numărul mare de divorțuri și remariaje. Monogamia serială în societățile tradiționale ia câteodată forma sororatului (una dintre surori se căsătorește cu bărbatul surorii sale rămas văduv) sau a leviratului (fratele se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de antropologie și etnografie arată că poligamia este puternic corelată cu factori economici și ecologici. De altfel se disociază între poligamia (poliginia, în fapt) elitistă și populară: prima este practicată de indivizi ce au resurse să întrețină mai mulți parteneri conjugali, căsătoria multiplă fiind un lux; a doua reprezintă o uniune între persoane pentru maximizarea beneficiului economic (mai multe soții lucrează mai mult) și eficientizarea alăptării și îngrijirii copiilor, în condițiile poliginiei o femeie alocând mai mult timp progeniturilor ei. Date
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
unuia și altuia dintre soți. Funcționează însă și alte modele rezidențiale, dintre care cel avuncolocal este mai important. Regula este de a locui cu unul dintre unchii soțului sau ai soției. De obicei, fratele mamei este cel care găzduiește partenerii conjugali, purtând și responsabilitatea lor. Respectivul soi de aranjament se întâlnește în societățile matriarhale, unde, deși liniaritatea este maternă, până la urmă tot unui bărbat din clanul mamei îi revin sarcinile de a avea grijă de soarta noului mariaj. Modelul cel mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
urmă tot unui bărbat din clanul mamei îi revin sarcinile de a avea grijă de soarta noului mariaj. Modelul cel mai popular și care se impune tot mai mult pe scena vieții mondiale este cel neolocal, ce presupune stabilirea cuplului conjugal într-o locuință proprie(de multe ori nouă). Un spațiu propriu rezidențial, independent de părinți și rude, înseamnă autonomie și sub alte aspecte (economic, roluri sociale, menaj). El este specific familiei nucleare, toate celelalte modele indicate implicând grupul familial extins
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de rezidență și de relații interpersonale se transformă mai rapid decât terminologia, așa cum de altfel a constatat încă din secolul al XIX-lea L. Morgan (vezi secțiunea 1.5.2.). Capitolul 5tc "Capitolul 5" Social și psihosocial în alegerea partenerului conjugal. Piața maritalătc "Social și psihosocial în alegerea partenerului conjugal. Piața maritală" 5.1. De la opțiunea altora la opțiunea proprie. Dragostea romanticătc "5.1. De la opțiunea altora la opțiunea proprie. Dragostea romantică" Familia nucleară în societățile moderne este mult mai puțin
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
rapid decât terminologia, așa cum de altfel a constatat încă din secolul al XIX-lea L. Morgan (vezi secțiunea 1.5.2.). Capitolul 5tc "Capitolul 5" Social și psihosocial în alegerea partenerului conjugal. Piața maritalătc "Social și psihosocial în alegerea partenerului conjugal. Piața maritală" 5.1. De la opțiunea altora la opțiunea proprie. Dragostea romanticătc "5.1. De la opțiunea altora la opțiunea proprie. Dragostea romantică" Familia nucleară în societățile moderne este mult mai puțin puternică și pragmatică decât în societățile tradiționale bazate pe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
vârstă asupra tinerilor a devenit mai puțin apăsător. Dacă în societățile arhaice și tradiționale mariajul era o chestiune ce privea interesele foarte prozaice ale familiei, „clanului”, tribului ca întreg, astăzi, datorită unui complex cauzal (factori tehnoeconomici, politici, socioculturali), alegerea partenerului conjugal este din ce în ce mai mult o problemă a individului în cauză. De la căsătoriile aranjate de părinți și rude s-a trecut la căsătoriile construite pe alegeri libere, personale. Și întrucât funcțiile familiei s-au deplasat de la cele instrumental-economice la cele expresiv-emoționale (confort
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
tendință ce a fost conștientizată de către ei. Este ceea ce în studiile de specialitate se numește ipoteza factorului ideologic, respectiv concepția indivizilor că familia nucleară întemeiată pe sentimente pozitive este formula maritală cea mai dezirabilă. Importanța compatibilității emoționale în alegerea partenerului conjugal a fost teoretizată de W. Goode (1959) și prin conceptul de sindromul dragostei romantice. Iată sintetic ce presupune acest atât de des invocat fenomen: idealizarea celui iubit (uneori până la „orbire”); concepția de unul (una) și numai unul (una), iubirea mare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
multă vreme (până în perioada modernă), căsătoriile din dragoste erau o excepție. Antropologii invocă două motive principale datorită cărora soțul sau soția nu se alegeau după criteriul dragostei: a) pentru familiile existente sau grupurile corporate în care urmează să intre partenerul conjugal, important este ca el să satisfacă cerințele membrilor acestora și să se integreze cât mai bine; b) conta foarte mult ca unul dintre soți, în general bărbatul, să poată întreține viitoarea familie. Altfel spus, așa cum se vavedea în capitolul dedicat
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cel pe care l-a desemnat familia încă de timpuriu, ci cu „alesul inimii” (Kottak, 2002). 5.2. Determinațiile sociodemografice ale alegerii partenerului. Homogamie și heterogamietc "5.2. Determinațiile sociodemografice ale alegerii partenerului. Homogamie și heterogamie" Libera alegere a partenerului conjugal bazată pe sentimentul pur al iubirii este o realitate în societatea și timpurile de azi. Dar dincolo de ea și contrar a ceea ce cred mulți oameni (tineri, mai ales), operează o gamă largă de factori, care fac carespectiva alegere să nu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
vârstă la căsătorie este de 3-4 ani, rezultă că la un moment dat ele sunt lipsite de potențiali parteneri, iar cu aproximativ 3 ani mai târziu, băieții. Această asimetrie pe piața maritală a condus la o restructurare a modelului cuplării conjugale după criteriul vârstei, „decrețeii”, în ciuda diferenței foarte mici de vârstă, căsătorindu-se semnificativ mai mult între ei decât cohortele obișnuite. 5.2.2. Statutul socioprofesional tc " 5.2.2. Statutul socioprofesional " Dincolo de ceea ce majoritatea tinerilor cred și au ca deziderat
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
între ei decât cohortele obișnuite. 5.2.2. Statutul socioprofesional tc " 5.2.2. Statutul socioprofesional " Dincolo de ceea ce majoritatea tinerilor cred și au ca deziderat, adică încheierea căsătoriilor doar pe criteriul dragostei „dezinteresate” (romantice), fără opreliști și prejudecăți sociale, cuplurile conjugale nu se formează întâmplător nici din unghiul de vedere al statutului socioprofesional (care este puternic corelat cu școlaritatea). Homogamia socioprofesională trebuie înțeleasă în sensul că indivizii tind să se grupeze marital între ei în acord cu clasa, statutul social sau
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
încoace, și căsătoriile interconfesionale au sporit ca pondere. Doar în anii ’80, aproape 40% dintre evrei s-au căsătorit cu nonevrei, față de 6% în anii ’60 (Mindel, Habenstein, Wright,1988) și aproape o jumătate dintre catolici au ales un partener conjugal de altă credință (Maloney, 1986). Atitudinile și comportamentele față de mariajele interreligioase diferă substanțial de la o religie la alta. Evreii și catolicii sunt mult mai intoleranți decât protestanții. Pe de altă parte, exigențele s-au schimbat și ele de-a lungul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
teoria alegerii raționale dau unele răspunsuri destul de satisfăcătoare, după cum va reieși din secvențele dedicate pieței maritale. Neîndoielnic că procesul globalizării informaționale și comunicaționale, în speță prin Internet, mobilitate educațională, piața muncii, turism etc., slăbește forța proximității spațiale în alegerea partenerului conjugal. În cristalizarea și stabilitatea relațiilor de autentică prietenie și dragoste însă, inclusiv Internetul este mai curând o premisă și apoi un instrument al relațiilor de tip „față în față” (Nadolu, 2004). 5.3. Mecanisme psihosocialetc "5.3. Mecanisme psihosociale" La
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
De asemenea, s-a înregistrat o corelație semnificativă între satisfacția în căsătorie și similaritatea reciproc percepută de cei doi soți. Mai mult, la cuplurile ce se declară fericite, similaritatea atitudinală percepută este mai mare decât cea reală. Studiile pe cuplurile conjugale, mai ales pe cele cu un timp marital îndelungat, nu au însă o relevanță prea mare pentru efectul similarității în alegerea partenerului, întrucât dacă e adevărat că oamenii care se aseamănă se adună, nu e mai puțin adevărat că odată
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai puțin adevărat că odată adunați - cu deosebire în context familial -, ei seamănă tot mai mult unii cu alții. Dar cercetările sistematice pe tema similarității în perioada curții și a hotărârii de căsătorie au relevat importanța ei în formarea cuplurilor conjugale (Pickford et al., 1966). R. Winch (1958) a supus atenției teza că indivizii se selectează reciproc în funcție de nevoile complementare. Complementaritatea implică fie diferite niveluri ale aceleiași nevoi, fie niveluri înalte ale unor nevoi ce pot fi satisfăcute doar împreună. În
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și riscul plictiselii - vezi, pe larg, Iluț, 2000.) 5.4. Piața maritală. Mariajul ca „afacere” (schimb)tc "5.4. Piața maritală. Mariajul ca „afacere” (schimb)" Mulți autori consideră că deși s-a produs mutația de la alegerea de către familie a partenerului conjugal la alegerea individuală și că importanța funcțiilor economico-productive a scăzut în favoarea celor emoțional-afective, scopul alegerii rămâne același: a face o opțiune cât mai bună. Prin căsătorie, oamenii realizează schimburi de bunuri, dar mai ales de servicii. Mai mult sau mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
transformat mult mecanismul schimbului, al evaluării costurilor și beneficiilor pe care le implică mariajul. Perioada premaritală „de curte” reprezintă un timp mult mai lung, în care indivizii își descoperă și verifică reciproc calitățile și așteptările. Totodată, asumarea responsabilității alegerii partenerului conjugal de către individ înseamnă și costuri mari: de timp, de bani, psihologice și informaționale. Cel ce e în căutare de parteneri de dragoste și căsătorie trebuie să se informeze unde poate găsi o piață mai bună și, mai ales, trebuie să
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
etapă necesară căsătoriei; ei nu se angajează în prietenii și mari iubiri fiindcă vor să se căsătorească. Mai degrabă, se căsătoresc ca urmare a trăirii unor astfel de experiențe. Ca raport cauzal, nu dragostea și prietenia sunt efectul anticipatei uniuni conjugale, ci aceasta din urmă rezultă din dragoste și prietenie. În acest spirit, B. Murstein (1976) a dezvoltat un model al alegerilor maritale ca procesualitate multifactorială ce cuprinde trei stadii principale premaritale: în primul stadiu, centrarea partenerilor este pe stimulii ce
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în care bărbatul lucrează, iar femeia nu) face bărbații căsătoriți mai sănătoși fizic și mental decât cei necăsătoriți, în timp ce la femeie situația este inversă. Diferențele prin stereotipie afectează și indirect viața în familie, mai ales în ceea ce privește puterea într-un cuplu conjugal, aceasta fiind legată direct de câștigul financiar pe care femeia îl aduce în bugetul familial. Or, femeile sunt mult mai puțin angajate în câmpul muncii; ele ocupă posturi mult mai slab plătite decât bărbații; la aceleași munci efectuate, câștigă mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
un înțeles lărgit, însăși abordarea prin prisma așteptărilor de rol ale familiei ar putea fi considerată o teorie. Într-adevăr, încă din deceniul al patrulea al secolului XX, în psihologia socială americană se încerca explicarea armoniei sau a dizarmoniei cuplului conjugal prin magnitudinea diferenței dintre „la ce s-au așteptat” partenerii vizavi de viața de familie și „ceea ce au găsit” în realitate, dintre rolurile anticipate și rolurile efective. Problematica rolurilor, a așteptărilor, anticipărilor și percepțiilor de rol este atât de intim
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dintre aceste roluri, neglijându-se sarcinile considerate mai puțin importante. O altă strategie este aceea de a considera, în diferite etape ale vieții familiale, rolul profesional mai mult sau mai puțin relevant față de cel familial. În ce moment al ciclului conjugal și care dintre cei doi soți va face acest lucru este o problemă proprie de evaluare a costurilor și beneficiilor. Abordarea microeconomică a rolurilor din familie nu numai că pune un accent deosebit pe importanța aspectelor economice ale grupului domestic
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]