1,777 matches
-
în care C. a polemizat cu afirmațiile emise de Ion Negoițescu, și nu numai, la postul de radio BBC, au meritul de a restitui o perspectivă critică și istorico-literară în conformitate cu realitatea momentului de manifestare creativă a geniului eminescian, înlăturând confuziile conjuncturale până la care decăzuse, în ultimele decenii, exegeza poetului. SCRIERI: Alexandru Depărățeanu, București, 1936; Arioste en France, I-II, Paris, 1939; Vie de Jacques Amyot d’après des documents inedits, Paris, 1941; La Tradition historique et l’origine des Roumains, București
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
a) Variabile de personalitate: în special cei cu trăsături empatice insuficient dezvoltate, impulsivi (cu o cenzura scăzuta) dar și cei cu o susceptibilitate crescută (inclusiv generată de complexe de inferioritate) legata de aprecierea de către bolnavi a nivelului profesional; b) Variațiile conjuncturale, legate de probleme de viata cu reflectare pregnanta în câmpul conștiinței medicului, generând tendința de proiecție a unor resentimente (antipatie, ură) asupra unor personaje având trăsături comune cu cei care ii tulbura existenta (situație reciproc valabila și pentru bolnavi). De
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
la nivel național cât și regional. 7.4. Caracteristici ale șomajului în regiunea de Nord Est Rata șomajului înregistrat la agențiile de ocupare a forței de muncă, alături de alți indicatori, pot furniza o imagine completă și reală asupra evoluției fenomenelor conjuncturale de pe piața forței de muncă. La nivelul regiunii de nord est, cea mai ridicată rată a șomajului s-a înregistrat în județul Vaslui (14% în 2009) și cea mai scăzută în județul Botoșani (3,5 % în 2008) . În regiunea de
Criza financiară şi eficienţa politicilor macroeconomice de combatere a şomajului. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Radu Taşcă, Carmen Raluca Ionescu, Lucian Anton () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2362]
-
acesteia pe piața muncii. Prin intermediul unei politici adecvate, formarea profesională reprezintă incontestabil modalitatea cea mai sigură și cea mai puțin costisitoare pe termen lung, de flexibilitate a ofertei de forță de muncă, de ajustare structurală rapidă a acesteia la evoluțiile conjuncturale ale cererii. De aceea, prelungirea duratei de școlarizare, sporirea ratei de cuprindere a tineretului în școli de tip superior, promovarea alternanței școală-activitate economică sunt dispozitive larg utilizate de flexibilitate numerică a ofertei de forță de muncă. În egală măsură, alături de
Criza financiară şi eficienţa politicilor macroeconomice de combatere a şomajului. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Radu Taşcă, Carmen Raluca Ionescu, Lucian Anton () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2362]
-
formele existente pe plan internațional, respectiv studii aprofundate, doctorat, studii academice postuniversitare, stadii de specializare și perfecționare. Neconcordanța dintre dimensiunea demografică a ofertei și caracteristicile cererii de muncă, susținută și alimentată de mișcările ofertei provocate de regulă de factori economici conjuncturali concedieri, angajări reclamă acțiunea proceselor educaționale. Necorelările dintre cererea și oferta de muncă provin din sistemul de educație profesională inițială a resurselor umane, din introducerea progresului tehnologic contemporan care accelerează și accentuează procesele de mobilitate a factorului muncă. Persistă deocamdată
Criza financiară şi eficienţa politicilor macroeconomice de combatere a şomajului. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Radu Taşcă, Carmen Raluca Ionescu, Lucian Anton () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2362]
-
care unii din părinții sau bunicii noștri l-au trăit din plin și ca ei, mulți alți oameni din această lume în cei mai bine de cincizeci de ani de tiranie comunistă ai ,,secolului extremelor". De cele mai multe ori, terorismul este conjunctural (cu excepția regimurilor totalitare). Unii analiști ai fenomenului au ajuns la concluzia că subiectul este în declin. Naționalismul, patriotismul, interesele etnice sau proletarismul, în epoca modernă, datorită globalismului, devin desuete și, deci, nu mai pot constitui "motorul" actelor teroriste. În cazul
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
țara noastră. Cert este că România nu a fost, nu este, nu va fi și nu poate fi generatoare de terorism. Din aceste considerații, apreciem că amenințări majore de natură teroristă la adresa României, în măsura în care vor exista, nu pot fi decât conjuncturale și tranzitorii. Ele pot rezulta dintr-o extindere a spațiului de confruntare al ideologiilor și practicilor fundamentaliste sau de altă natură și în zone apropiate de cele de interes strategic pentru România (zona Balcanilor, Transnistria, spațiul caucazian și cel al
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
mult decât niște indivizi egoiști, lipsindu-le doar oportunitatea de a acționa ca atare. Comunitățile legate de crize sunt concepții ale comunității catalizate de vremuri și nu de elemente intelectuale. Un exemplu elocvent este reprezentat de mișcarea ecologistă. Atenția deseori conjuncturală pe care o primesc nu este neapărat o declarație de aprobare, ci un semn al imposibilității ignorării. Există numeroase comunități la baza cărora găsim aspecte ce pot fi identificate cel mai ușor cu ajutorul așa numitelor concepte "tribale", cum ar fi
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
PNL și PD ar trebui să meargă separat îl depășea pe cel al susținătorilor ideii de alianță. Liderii liberalilor și ai democraților trebuiau, deci, să-i convingă pe români că tandemul lor politic va fi mai mult decât o construcție conjuncturală, cu scopuri pur electorale, adică o formulă de colaborare mult mai elaborată, care să poată fructifica potențialul electoral al celor două partide. Pe scurt, că Alianța nu va fi o nouă Convenție. Iar calea de urmat era aceea de a
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
similare reglementau comportamentul membrilor Alianței și în ceea ce privește ocuparea funcțiilor de vicepreședinte CJ și viceprimar. În practică, aceste reglementări au rămas literă moartă, în multe cazuri unii dintre consilierii liberali și democrați aleși preferând, fie din motive personale, fie din rațiuni conjuncturale, să subscrie unor înțelegeri cu alte partide, inclusiv cu PSD. De altfel, defecțiuni în funcționarera parteneriatului PNL-PD s-au înregistrat și în campania pentru turul secund al scrutinului pentru primari, fiind semnalate cazuri în care Protocolului Alianței nu a fost
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
pentru acea organizație (Wilson, 1992). Deși unii teoreticieni fac anumite recomandări de tip rețetă pentru realizarea structurilor organizaționale, totuși nu sunt dovedite decât corelații slabe între parametrii de performanță și cei de formă ai organizației. Practic, nu există decât rezolvări conjuncturale și o permanentă căutare a unei structuri mai bine adaptate momentului. O schimbare structurală va fi strict personalizată de trecerea de la o situație inițială dată și unică la o situație dorită de perspectivă. Noua structură, ca și cea veche, are
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de trecerea de la o situație inițială dată și unică la o situație dorită de perspectivă. Noua structură, ca și cea veche, are același caracter de unicitate. În consecință, se poate concluziona că adaptarea structurală rămâne o chestiune imperfectă și strict conjuncturală, utilizând o formulare de referință: „Structura cea mai bună este cea mai simplă structură cu care se realizează ce s-a dorit” (Drucker, 1974). 10.1.3. Particularități ale structurilor organizaționale în Româniatc "10.1.3. Particularități ale structurilor organizaționale
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
fi la Köln, Hanovra, Frankfurt, Paris, Londra, dar și la Cairo, pentru a păstra legătura cu zone geografice unde a existat și există o tradiție a relațiilor comerciale bilaterale. Procesul de căutare a unor noi clienți este accelerat de elementele conjuncturale asociate unor zone geografice cu potențial conflictual, cum sunt cele din Orientul Apropiat, dar asociate și reducerii marjei de câștig în cazul unor clienți care oferă prețuri inacceptabile. I.8. Managementul resurselor umanetc "I.8. Managementul resurselor umane" Povestea oricărei
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
comun pentru contextul lor de operare, în paralel cu elemente specifice asociate produselor sau clienților lor. Un număr de probleme generate de mediul general sunt ușor de remarcat și în cazul altor firme românești, dar impactul este diferit, în funcție de situația conjuncturală. „Problema de deschidere” o reprezintă chiar cadrul legal de operare pentru un grup de firme. Legislația românească este neadaptată acestor realități organizaționale și fiecare grup inovează un aranjament care să fie și în conformitate cu interesele asociate unei operări eficiente. Alternativa integrare
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
destul de comodă din multe puncte de vedere, în același timp trebuie să înțeleagă că această discontinuitate este una schematică și ideologică. Este evident însă că orice demers de armonizare, supus unei onestități academice, este dator să prezinte și diversele nealinieri conjuncturale, care de cele mai multe ori nu fac decât să îi susțină teoria de unificare care inevitabil este supusă evoluției istorice, deși este necesar să nu se procedeze printr-o metodă procustiană, angajată ideologic, de forțare a asemănărilor. Acceptând, măcar ipotetic pentru
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
estimat. Cuvintele grecului sunt (și nu spunem că asta e un merit ori un defect) înfeudate regulilor versatile ale confruntării politice. Rafinamentul cultural e, în această ordine a lucrurilor, efect al unei necesități pedagogice și civice, și nu un act conjunctural determinat de voința ori inspirația umană. Adevărul este o lecție de verticalitate antropică și un ingredient al „sănătății” lumii omului. În anumite ipostaze, el poate pune în pericol echilibrul fragil al democrației. Asta pentru că adevărul nu dispune fără excepție de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
umane se află, conform lui Pareto, un anumit număr de constante care se actualizează sub forme diferite, dar pe care le regăsim în toate societățile; acestea sunt „reziduurile”, adică „ceea ce rămâne” după ce a fost eliminat tot ce era superficial sau conjunctural. Aceste reziduuri, care pot fi împărțite în șase categorii, sunt expresia sentimentelor proprii naturii umane; categoriile de reziduuri sunt, în fond, „familii de sentimente”. În privința rolului elitei conducătoare, primele două categorii sunt cele mai pertinente. Este vorba despre „instinctul combinațiilor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ea a permis reapariția în sferele conducătoare a unui personal politic care beneficiase de mult mai multă influență sub Republicile a III-a și a IV-a (ibidem, p. 126). În arierplanul unei mari stabilități a elitei conducătoare, unele variații conjuncturale se datorează, în mod esențial, variațiilor de importanță ale „căilor partizane”. Instaurarea celei de-a V-a Republici a însemnat creșterea influenței înalților funcționari și menținerea unei mari părți a personalului politic în poziția de „subelită”. După schimbarea majorității în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Pareto, § 2056). Această adaptare lentă prin resursele interne ale elitei participă la fenomenul global al reproducerii sociale, pentru că nu implică nici o implementare masivă de elemente externe. Se întâmplă însă ca asemenea treceri intersectoriale, departe de a fi de natură pur conjuncturală, să aibă caracteristicile unei schimbări de regim. Comparații referitoare la Ungaria, Polonia, Republica Cehă și Germania de Est arată că, după prăbușirea regimurilor de democrație populară, un număr important de foști membri ai nomenclaturii au intrat foarte repede în posesia
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Economist Intelligence Unit, 2000). Abordarea dezvoltării sociale prin intermediul indicilor a fost criticată (Atkinson et al., 2002) iar alternativ sunt utilizate seturi de indicatori relevanți pe dimensiuni ale dezvoltării. Printre obiecțiile apărute, menționăm: eterogenitatea dimensiunilor, selecția indicatorilor în urma unor opțiuni metodologice conjuncturale, arbitrarietatea ponderii acordate indicatorilor în scorul total. Însă nu doar măsurile compozite au dezavantaje metodologice, ci și seturile de indicatori în cazul cărora „impresia generală este că dimensiunile măsurate în cadrul unor sisteme de indicatori nu sunt corelate” (Lindenberg, 2002). Alte
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
naturale, climatul afacerilor, calitatea clasei politice care gestionează economiile naționale etc., toate acestea, comparate cu partenerul de afaceri - corporațiile transnaționale - orientează clar mersul globalizării, tendințele, de la cel puternic la cel mai slab, de la cel bogat la cel sărac. Această asimetrie (conjuncturală, istorică etc.) poate fi identificată și prin ceea ce numim decalaje economice între țări, avantaje comparative și competitive, „forță” economică, obiective strategice puse în joc, influențe de ordin geopolitic etc. Dimensiunile „forței economice” pot fi sesizate și din următoarele date: la
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
să se adapteze la o lume în care nu mai există o distincție clară între intern și internațional, afaceri interne și afaceri externe. Transformativiștii privesc globalizarea ca un proces istoric pe termen lung, marcat de contradicții și modelat de factori conjuncturali; apar stratificări globale în care unele state, societăți și comunități devin din ce în ce mai angrenate în ordinea globală, în timp ce altele devin marginalizate. Economiile naționale sunt reorganizate de procesele globalizării economice, astfel încât spațiul economic național nu se mai suprapune peste limitele teritoriale naționale
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
UE, pe primul loc al volumului ISD în străinătate se situa Germania, iar pe ultimul loc, România. Efectele investițiilor străine directe (ISD). În mod ideal, efectele ISD ar trebui să se repartizeze echivalent asupra investitorilor și a țărilor (firmelor) gazdă. Conjunctural însă, pot apărea asimetrii între cele două părți, recunoscând presiunea posibilă a celui puternic, cu bani, asupra celei care are nevoie de ISD, de cele mai multe ori, într-o manieră stringentă pentru susținerea dezvoltării economice, de exemplu. Efectele ISD depășesc aportul
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
țară în 2011 au fost consecința acestei datorii uriașe pe care SUA o folosește în mod cronic, favorizată de regimul de mare putere economică, de dolarul ca monedă de schimb mondial și de posibilitatea de a tipări dolari în cazuri conjuncturale. Comentând o asemenea situație atipică în economia mondială, Vladimir Putin, prim-ministrul Rusiei, afirma: „SUA parazitează economia mondială întrucât, pe baza monopolului dolarului, America trăiește pe credit fără acoperire, aruncând o parte din datorie pe seama economiei mondiale.” Deoarece FMI, BM
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
atenție, afecțiune, de a stabili și întreține relații sociale satisfăcătoare, etc.). În cadrul lor, participarea ca membru este voluntară iar un singur angajat al unei organizații poate fi membru al mai multor grupuri informale. Aceste grupuri se pot structura în jurul intereselor conjuncturale ale oamenilor sau pot consolida adevărate prietenii între membrii organizației care, în contextul raporturilor profesionale, descoperă parteneri pe baza caracteristicilor comune (vărstă, etnie, opinii politice, etc.). Grupurile de interes sunt compuse din angajați ai unor grupuri de comandă sau de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]