2,322 matches
-
dreptului de utilizare a pământurilor, un act de mediere juridică, un ansamblu de dezbateri privind cauza unor evenimente nefaste, eforturi de interpretare a unor fenomene și semnale, o decizie comună la nivelul „elitei politice” și o sumă de acte de consacrare simbolică a Înțelegerii (economice și politice), Înțelegere mediată de o comuniune de rudenie. Între acestea găsim alte acțiuni pe care gândirea modernă le etichetează drept magice: interpretarea morții, acuzațiile reciproce de vrăjitorie, credința În existența unor puteri mistice și a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pentru răul produs. În acest caz Însă, vinovăția vrăjitorească este egal distribuită. Dezechilibrul este produs prin escaladarea actelor vrăjitorești, iar deciziile liderilor și ceremoniile instituite au ca scop oprirea acestei spirale a violenței magice, considerată periculoasă pentru binele comun și consacrarea noului echilibru social. Escaladarea acuzațiilor de vrăjitorie și utilizarea pedepselor capitale pentru rezolvarea crizei reprezintă un fenomen specific Europei postmedievale și relației dintre autoritățile ecleziastice și grupurile acuzate de vrăjitorie, dintre imaginarul colectiv modelat de aceste procese interminabile și vechile
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
lor este una aparte, marcată de Însemne specifice congregației (pelerina, tiara, toiagul, toba, amuletele). Adesea sunt Însoțiți de un animal-emblemă (corbul vrăjitorului divin Odin); c) comunitatea lor poate fi organizată ca o societate secretă, bazată pe rituri de inițiere și consacrare și (În tradițiile europene) pe sacrificii sângeroase ( G. Weckman, 1987, vol. XIII, pp. 151-154); d) aceste comunități organizează Întâlniri, care se desfășoară În locuri și În momente neobișnuite, diferite de cele ale ceremoniilor sau sărbătorilor umane consacrate. Timpul lor predilect
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
societățile, acest ritual Își ia numele de la termenul latin sacrificium, format prin contopirea cuvintelor sacer (sfânt) și facere (a face). Cu alte cuvinte, sacrificiul este o acțiune care Îi sacralizează pe cei implicați În realizarea ei: „Sacrificiul implică Întotdeauna o consacrare. În orice sacrificiu, un obiect trece din domeniul comun În domeniul religios: el este consacrat ș...ț În sacrificiu, consacrarea iradiază dincolo de lucrul consacrat. Printre altele, ea atinge persoana morală care susține ceremonia” (M. Mauss, H. Hubert, 1997, pp. 49-59
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Cu alte cuvinte, sacrificiul este o acțiune care Îi sacralizează pe cei implicați În realizarea ei: „Sacrificiul implică Întotdeauna o consacrare. În orice sacrificiu, un obiect trece din domeniul comun În domeniul religios: el este consacrat ș...ț În sacrificiu, consacrarea iradiază dincolo de lucrul consacrat. Printre altele, ea atinge persoana morală care susține ceremonia” (M. Mauss, H. Hubert, 1997, pp. 49-59). La modul generic, sacrificiul „implică oferirea a ceva unei forțe spirituale, oricare ar fi forma acesteia, În credința că ea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
suplicatio), fie pentru a depăși unele nenorociri precum bolile, catastrofele naturale sau fenomenele meteorologice defavorabile (secete, inundații) sau războaiele, fie pentru a reuși Într-un proiect - Începerea unei construcții, declanșarea unei confruntări, inaugurarea unei expediții În zone necunoscute sau nefavorabile, consacrarea unor obiecte (de la temple la arme). În sfârșit, sacrificiile pot viza expierea unei greșeli (considerată a fi cauza unei pedepse divine): sacrificiile ar intra aici Într-un ciclu ritualic de cerere a iertării, conciliere și propițiere. Comentând mecanismul simbolic al
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
animale ce reprezintă răul absolut, precum șarpele sau păianjenul, sau animale care, deși domestice, au o atitudine negativă față de om, precum calul și pisica. Medierea În interpretarea clasică a sacrificiului, conturată de Hubert și Mauss (1997), acest ritual produce o consacrare a umanului (profan): victima este sacralizată În gestul oferirii ei către divinitate, iar actul imolării aduce sacralizarea celor care participă la ceremonial. Conceptul de consacrare se referă la o „alterare radicală a mediului, prin stabilirea În interiorul lumii vizibile a unor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În interpretarea clasică a sacrificiului, conturată de Hubert și Mauss (1997), acest ritual produce o consacrare a umanului (profan): victima este sacralizată În gestul oferirii ei către divinitate, iar actul imolării aduce sacralizarea celor care participă la ceremonial. Conceptul de consacrare se referă la o „alterare radicală a mediului, prin stabilirea În interiorul lumii vizibile a unor forme definite, concrete, de interacțiune cu divinul” (D. Gold, 1987, vol. IV, p. 59). Prin consacrarea unui obiect, loc, persoană sau grup se stabilește o
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
aduce sacralizarea celor care participă la ceremonial. Conceptul de consacrare se referă la o „alterare radicală a mediului, prin stabilirea În interiorul lumii vizibile a unor forme definite, concrete, de interacțiune cu divinul” (D. Gold, 1987, vol. IV, p. 59). Prin consacrarea unui obiect, loc, persoană sau grup se stabilește o legătură privilegiată Între acestea și puterile supraumane, primele fiind transformate de contactul (material sau spiritual) cu cele din urmă. Sacrificiul reunește astfel Sacrificatorul (persoana care Îndeplinește sau comandă acest ritual și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unilateral antagonică. El Își propune să limiteze efectele negative care emană din polul superior și, În același timp, să obțină acceptul acestuia de a favoriza metamorfoza lui B În A. Mai profundă este ambivalență care marchează relația dintre imolare și consacrare. Așa cum a observat J. Gernet ( În analiza ritului Bufoniei din Atena antică): „Orice sacrificiu comportă un sacrilegiu: actorii se acuză aici pentru faptul că victima este un obiect al venerației și interdicțiilor. Căci ea este un bou folosit la munca
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
s-a pierdut, solicită o atitudine de reverență religioasă În ceea ce Îl privește” (1968, p. 392). Continuând această direcție de analiză, Marcel Detienne (1997b, p.143) scoate În evidență construcțiile simbolice prin care religia greacă media Între crima sângeroasă și consacrarea prin sacrificiu: În ziua de 14 a lunii Skirophorion, Atena celebra sărbătoarea Bufoniilor, literal „uciderea boului”. În centrul ritualului, un sacrificiu dramatic: profitând de neatenția stăpânului său, un bou de plug se apropie de altarul lui Zeus Polieus și se
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ceremonial o sinteză Între categoriile temporale și cauzale: acel „Înainte” (starea sau epoca ce trebuie depășită) funcționează și ca o cauză a ceea ce va urma: un „Între” (etapa și mijloacele prin care se produce transformarea) și un „după” (formele de consacrare a trecerii și de recunoaștere a inserției În societate, În conformitate cu noul statut), care devine efectul stării inițiale. În felul acesta, elementele rituale nu au sens și nu devin inteligibile decât prin raportarea la secvența anterioară, care le determină și explică
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
provocate de natură sau de societate, când o persoană este total deschisă pentru a primi anumite Învățăminte. Tensiunea este amplificată de ritual, iar rezolvarea situației este căutată cu disperare” (B. Myerhoff, 1982, p. 113). Aceste condiții excepționale facilitează transmiterea și consacrarea moștenirii culturale, afirmarea unității grupului și menținerea structurilor de putere (statuturi, ierarhii, roluri sociale). În consecință, aceste rituri consacră structura socială, transmițând „un mesaj despre ordine și predictabilitate” (B. Myerhoff, 1984, p. 157). Riturile de trecere ale viețiitc "Riturile de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
anumite momente-cheie, anumite „praguri” considerate esențiale În devenirea personală. Această transformare de tip biologic este exprimată și consacrată prin semne culturale, care o ipostaziază Într-un moment simbolic unic. De obicei, nu există o corespondență mecanică Între schimbarea biologică și consacrarea ei În plan ritual: un rit precum botezul creștin intervine la multe zile după nașterea propriu-zisă. Riturile de inițiere sau consacrare nu au loc În momentul În care maturitatea sexuală a devenit evidentă (prima menstruație, de exemplu). De asemenea, În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care o ipostaziază Într-un moment simbolic unic. De obicei, nu există o corespondență mecanică Între schimbarea biologică și consacrarea ei În plan ritual: un rit precum botezul creștin intervine la multe zile după nașterea propriu-zisă. Riturile de inițiere sau consacrare nu au loc În momentul În care maturitatea sexuală a devenit evidentă (prima menstruație, de exemplu). De asemenea, În multe civilizații, riturile funerare au loc după câteva zile, chiar săptămâni de la decesul propriu-zis. Riturile de trecere combină manifestările care se
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
gonească pe Nebunul cel Rău, lumea va fi profanată și distrusă de poftele sale fără limită). Ciclul ritualic Începe prin afirmarea puterii bărbaților (care pot intra În contact cu eroul fondator Lone Man) și se termină prin inversarea rolurilor și consacrarea puterii femeilor asupra naturii și societății (doar femeile Îl pot goni pe Nebunul cel Rău, ale cărui pofte inversau ordinea firească a Împreunării sexuale și amenințau fertilitatea cosmică; doar femeile, afirmând public puterea lor asupra creației și vieții, pot ordona
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
este mișcarea lineară, solemnă, ordonată a unui grup printr-un spațiu determinat, către o destinație cunoscută, cu scopul de a depune o mărturie, a adora un anumit obiect, a performa un anumit ritual, a Îndeplini o promisiune, a obține o consacrare sau a vizita un altar. ș...ț Spațiul procesiunii este linear. ș...ț Procesiunea nu este o mișcare În jurul unui obiect sacru, ci către un anumit loc. Chiar dacă se reîntoarce la punctul de plecare, circuitul ei nu este, În mod
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mediat de specialiști ai sacrului sau de reprezentanți oficiali), aceste manifestări se desfășoară În locuri bine cunoscute, deschise oricui, locuri Încărcate de o semnificație culturală Împărtășită de toți participanții (spre exemplu, Arcul de Triumf ca mod de materializare, amintire și consacrare atât a victoriei militare Împotriva invadatorilor, cât și a identității naționale). Deoarece permit multor oameni să asiste ca spectatori pe străzi sau prin intermediul transmisiilor de radio și televiziune (ulterior, a relatărilor din presa scrisă), paradele și procesiunile dau o imagine
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Tot În structura paradelor și procesiunilor (laice) stă dualitatea dintre traseul „către” și cel „de la”. Cercetătorii (D. Bryan, 2000, pp. 143-151; B. Blehr, 1999, pp. 178-180; N. Jarman, 1997, pp. 101-106) au constatat că În prima parte domină elementele de consacrare a ordinii sociale (așa cum au fost descrise mai Înainte), dar În partea a două există o tendință de inversare, de transformare a sistemului paradei și procesiunii În sărbătoare și, uneori, chiar În carnaval. În sfârșit, foarte adesea elementele de contestare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Spațiul către care tinde un pelerinaj este În mod tipic un loc asociat fie cu apariția unei divinități În fața oamenilor, fie cu facilitarea unui contact uman cu divinul. ș...ț Dintr-o altă perspectivă, el poate fi Înțeles ca o consacrare a teritoriului, prin apariția unor divinități, a căror putere este una sui generis, dar care au ales să se manifeste Într-un loc anume și pentru o populație anume (J. Eade, M. Sallnow, 1991, p. 6). Spre exemplu, În Europa
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
acest lucru din perspectiva negării, a derizoriului și a ludicului). De asemenea, trăirile pelerinilor sunt asemănătoare experiențelor specifice riturilor de inițiere prin elemente morfologice precum asumarea unui rol și negarea rolurilor sociale anterioare, așteptarea unei transformări, intensitatea experiențelor, recunoașterea și consacrarea de către grup a noii identități sociale, crearea unui cadru ritual care oferă șansa unei reevaluări a reprezentărilor culturale specifice mediului originar, o mitologie specifică organizată În jurul unor teme precum moartea și nașterea, proba inițiatică, figurile adjuvante, intervenția divină, iluminarea etc.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a sensurilor religioase, cât și pentru reinterpretarea neoficială a acestora, a conflictelor dintre fundamentaliști, secte și grupuri confesionale, pentru a conduce la consens și communitas, sau dintre aceștia și mișcări de opoziție, pentru separare și diviziune. Într-adevăr, procesul de consacrare a unui loc drept „centru” sacru și de dezvoltare a unui sistem de pelerinaje permanente este intim legat de existența și de abilitățile organizaționale și promoționale ale unui grup de oficianți ai ceremoniilor magico-religioase. Analizând pelerinajele de la Lourdes, J. Eade
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
au Încadrat În schema fixată de imaginarul social. Concertul a permis realizarea „mutației” pe care o râvnește orice pelerin, a condus la acea transfigurare În așteptarea căreia ei se puseseră În mișcare: Întâlnirea cu idolul a oferit celor prezenți o „consacrare”, le-a dăruit o experiență prin care ei se vor deosebi de ceilalți, de cei absenți, le-a dat sentimentul că au primit și poartă cu ei, dacă nu un obiect magic, cel puțin un mesaj de sorginte aparte, poate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Carnavalul Înmănunchiază rituri În mișcare (parade, procesiuni și defilări), concursuri și performanțe teatrale, acțiuni de tip magic (mascarea propițiatorie, rituri verbale de denigrare), rituri de inversare, anumite secvențe de tip șamanic (atingerea unor stări de extaz), rituri de trecere și consacrare, rituri sacrificiale de tipul „țapului ispășitor”, elemente ale sărbătorilor (anularea obligațiilor uzuale, consumul de alimente și băuturi, dansul și râsul etc.), toate Însoțite de jocuri de Îndemânare sau noroc. Formele de manifestare specifice carnavalului modern sunt determinate de calendarul catolic
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ale indivizilor pe care vârsta Îi legitimează ca judecători, repere morale sau sfătuitori Înțelepți; d) declarații ostile la adresa autorităților, parodierea acțiunilor Puterii; e) puneri În scenă spontane sau semielaborate ale unor instanțe prin care se manifestă puterea: judecata, spânzurarea, excomunicarea, consacrarea, comemorarea; f) „sacrilegii”: utilizarea liberă a unor formule, de obicei blasfemii la adresa bisericii, jigniri la adresa categoriilor sociale prestigioase sau ofense la adresa autorității. În planul formelor manifeste, aceste inversiuni funcționează ca „o revanșă de o zi” a celor umili (J. Heers
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]