1,488 matches
-
Constituție, potrivit cărora "Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime". Este consacrată astfel o componentă de bază a principiului disponibilității, si anume dreptul persoanei interesate de a sesiza instanțele judecătorești. Legiuitorul constituant a considerat acest drept ca fiind strâns legat de voință persoanei ce se pretinde vătămată în drepturile sau interesele sale legitime. Această rezultă din faptul că, în timp ce prevederile art. 128 din Constituție consacră expres dreptul procurorului de a exercita căile
DECIZIE nr. 71 din 5 martie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141857_a_143186]
-
de a exercita căile de atac, nici un alt text constituțional nu prevede posibilitatea procurorului de a porni procesul civil, iar dispozițiile art. 21 fac referire numai la persoana interesată, în ceea ce privește momentul inițial al sesizării instanței. Apare astfel evidență voința legiuitorului constituant că declanșarea procesului civil să fie atributul persoanei interesate. Altfel spus, declanșarea procesului civil reprezintă o chestiune privată, iar ulterior, o dată sesizate instanțele de judecată, procesul civil capătă un caracter public. Din acest motiv participarea în cadrul unui proces civil deja
DECIZIE nr. 71 din 5 martie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141857_a_143186]
-
trebuit redactat prin raportare la Constituția din 1991 și nu prin asimilarea unor reglementări anterioare, edictate în momente în care legiuitorul nu era constrâns de o dispoziție constituțională similară celei înscrise în textul actual al art. 130 alin. (1). Legiuitorul constituant a înțeles să confere procurorului un anumit rol în reprezentarea intereselor generale ale societății, din moment ce a așezat dispozițiile referitoare la Ministerul Public în capitolul referitor la lt; lt;Autoritatea judecătorească gt; gt; și nici o lege organică sau ordinară nu poate
DECIZIE nr. 71 din 5 martie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141857_a_143186]
-
106 alin. (2) din Legea fundamentală". Se considera că raportarea neconstituționalității ordonanței, în ansamblul său, la prevederile art. 72 alin. (3) lit. f) și k) din Constituție este, de asemenea, neîntemeiată, "având în vedere că singura condiție stabilită de legiuitorul constituant pentru adoptarea ordonanțelor de urgență este cea referitoare la existența cazului excepțional, utilizarea altor proceduri constituționale, așa cum este legea specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domeniul legilor organice, nefiind obligatorie, cu atat mai mult cu cât
DECIZIE nr. 335 din 3 decembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 272/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 şi a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit, în integralitate, precum şi a dispoziţiilor art. 6 alin. 1, art. 8 alin. 1, art. 13, art. 20, art. 23 alin. 2, art. 94 alin. 2, art. 246 alin. 2, art. 248 alin. 2, art. 249, art. 252 alin. 1 lit. b), art. 254 lit. c), art. 262, art. 286 şi ale titlului X din aceasta, aprobată prin Legea nr. 200/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148859_a_150188]
-
constituțional, bazele organizării și funcționării autorităților comunale și orășenești, precum și cele privind consiliul județean, fără a reglementa un statut special pentru autoritățile administrației publice de la nivelul municipiului București. Astfel, din analiza celor două texte constituționale se poate deduce intenția legiuitorului constituant de a lăsa pe seama legii organice această reglementare. Or, tocmai aceasta s-a și realizat, prin dispozițiile cuprinse în cap. V al Legii nr. 215/2001 , intitulat "Administrația publică a municipiului București", capitol în care este cuprins și textul de
DECIZIE nr. 322 din 26 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 57 şi 96 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147731_a_149060]
-
constituind totodată o componentă a regimului special de protecție și asistența a copiilor și tinerilor în realizarea drepturilor lor. În ceea ce privește încălcarea art. 26 alin. (2) din Constituție, este evident că prin persoană fizică îndreptățită să dispună de ea însăși legiuitorul constituant a avut în vedere individul matur, dotat cu discernământ și suficientă experiență de viață, care are posibilitatea de a-și valorifica acest drept în deplină cunoștință de cauză, ceea ce nu se regăsește în persoana unui minor, lipsit de capacitate de
DECIZIE nr. 82 din 25 februarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 alin. 3 din Codul familiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148567_a_149896]
-
o dispoziție procedurală, cu caracter special, care nu are altă semnificație decât aceea de precizare a instanței competențe să soluționeze categoria de litigii pe care cele două acte normative o reglementează și nicidecum de modificare a Legii contenciosului administrativ. Legiuitorul constituant a prevăzut că domeniul contenciosului administrativ va fi reglementat prin lege organică, iar, conform art. 125 alin. (3) din Constituție, "Competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege". Rezultă deci că dispozițiile din Legea nr. 506/2001 , potrivit cărora
DECIZIE nr. 7 din 14 ianuarie 2003 referitoare excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 506/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 privind soluţionarea contestaţiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finanţelor Publice şi, în subsidiar, a dispoziţiilor art. 10 alin. (1^1) şi art. 12 alin. (1) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 , astfel cum a fost aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 506/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148581_a_149910]
-
I. Referitor la aprecierea autorilor sesizării, în sensul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2001 încalcă dispozițiile art. 114 alin. (1) din Constituție, deoarece modifică o lege organică: Prin art. 114 alin. (4) teza întâi din Constituție legiuitorul constituant care "a abilitat Guvernul să emită ordonanțe de urgență" nu a definit sintagma lt; lt;caz excepțional gt; gt; aplicabilă acestei situații, insă Parlamentul și Curtea Constituțională au competența legală să precizeze cu privire la existența situației excepționale care a determinat Guvernul
DECIZIE nr. 173 din 12 iunie 2002 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143140_a_144469]
-
puțin trei generații". Unele legi ordinare, cum este legea administrativă din 14 August 1938 face aplicațiunea principiului etnic cuprins în art. 27 și 67 din Constituție hotărînd că Rezidenții Regali, trebuie să fie români de origine. În aceste condițiuni legiuitorul constituant distinge noțiunea de român sau cetățean român de origina - noțiune juridică și politică majoră - de noțiunea de cetățean român, care reprezintă o creațiune formală legală. 3. Sectorul vieții economice și sociale, reprezintă fără îndoială aspectul necesar al vieții politice. În
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
enumerate în textele constituționale și în legile ordinare; că românii, sînt egali înaintea legii, fără nicio altă preocupare. Preciziunea unor datorii în textul acestei Constituțiuni avea un caracter cu totul întâmplător. Nu formă o grije specială și esențială a legiuitorului constituant. Mai mult încă, recunoașterea drepturilor nu reprezenta un echivalent sau o urmare necesară și etică a împlinirii datoriilor fundamentale. Constituția din 27 Februarie 1938 formulează în titlul ÎI numit "Despre datoriile și drepturile românilor", două capitole și anume: capitolul 1
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
bucură de libertatea constiintii, de libertatea muncii, de libertatea învățămîntului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea de asociație și de toate libertățile din care decurg drepturi în condițiunile statornicite prin legi". Spre deosebire deci de art. 5 legiuitorul constituant în art. 10 întrebuințează termenul "român", nu "cetățeni români fără deosebire de origine etnică și credința religioasă". Fără îndoială că legiuitorul constituant nu s-a gândit să desființeze libertatea de muncă pentru unii cetățeni români, dar libertatea de muncă este
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
toate libertățile din care decurg drepturi în condițiunile statornicite prin legi". Spre deosebire deci de art. 5 legiuitorul constituant în art. 10 întrebuințează termenul "român", nu "cetățeni români fără deosebire de origine etnică și credința religioasă". Fără îndoială că legiuitorul constituant nu s-a gândit să desființeze libertatea de muncă pentru unii cetățeni români, dar libertatea de muncă este un drept sprijinit pe împlinirea datoriilor. Esențial este însă concluziunea că, nu se poate vorbi de egalitate în această materie, între cetățenii
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
Principiul reglementării drepturilor evreilor, fără preocuparea de a le ridică calitatea de cetățeni români, câri, în economia proiectului, nu prezintă nici o însemnătate. 2. Distincțiunea juridică și politica între români de sânge și cetățeni români, cu toate urmările vroite ale legiuitorului constituant. 3. Fixarea noțiunii "evreu" pe criteriul ritului, criteriul mai restrictiv decât criteriul pur biologic, unit însă cu criteriul sângelui, așa cum se prevede în art. 2; criteriul sângelui însă, în sistemul decretului nu are un conținut fizic, ci etic, așa cum am
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
Articolul 1 (1) Se constituie Comisia pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea unor texte din Constituția României, adoptată în ședința Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 21 noiembrie 1991 și aprobată prin referendumul național din 8 decembrie 1991. ... (2) Inițiativa privind revizuirea Constituției aparține parlamentarilor, în condițiile art. 146 alin. (1
HOTĂRÂRE nr. 23 din 25 iunie 2002 privind constituirea Comisiei pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142928_a_144257]
-
că "prin reglementarea în Legea fundamentală a accesului liber la justiție au fost avute în vedere instanțele de drept comun. Atunci când a dorit să prevadă că unele litigii trebuie soluționate de anumite instanțe, în speță de cele de contencios administrativ, constituantul a consacrat acestui drept un text distinct, respectiv, art. 48". Potrivit opiniei președintelui Camerei Deputaților, dispoziția cuprinsă la art. 2 lit. d) din Legea nr. 29/1990 reprezintă o limitare a dreptului persoanei de a se adresa instanței de contencios
DECIZIE nr. 135 din 23 aprilie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. d) din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142946_a_144275]
-
art. 1685 și 1688 din Codul civil, art. 480, alin. 2 din Codul Comercial și de la dispozițiunile oricăror legi în vigoare pe tot cuprinsul României, băncile vor putea încheia convenții de gaj, fără a lua gajul din posesia debitorului sau constituantului. În acest caz, gajul se considera valabil constituit prin singurul efect al semnării convenției. Debitorul sau constituantul îl va deține pentru bancă creditoare, raspunzind de conservarea să. Gajul devine opozabil față de terți, prin transcrierea făcută în conformitate cu dispozițiunile art. 480, alin
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 27 iunie 1997*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135811_a_137140]
-
oricăror legi în vigoare pe tot cuprinsul României, băncile vor putea încheia convenții de gaj, fără a lua gajul din posesia debitorului sau constituantului. În acest caz, gajul se considera valabil constituit prin singurul efect al semnării convenției. Debitorul sau constituantul îl va deține pentru bancă creditoare, raspunzind de conservarea să. Gajul devine opozabil față de terți, prin transcrierea făcută în conformitate cu dispozițiunile art. 480, alin. 6 și 7 din Codul Comercial (a se vedea și alte precizări din lege)". Legea 63 (Decretul
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 27 iunie 1997*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135811_a_137140]
-
signature of official veterinarian)(4) ................................................... (numele cu majuscule și titlul) (nom en lettres majuscules, qualification et titre) (name în capital letters, qualification and title) ──────────── 1) Facultativ/Facultatif/Opțional 2): n - numărul de unități care formează eșantionul; n - nombre d'unites constituant l'echantillon; n - number of units comprising the sample; m - valoare-prag pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat ca satisfăcător dacă numărul bacteriilor în totalitatea unităților de eșantion nu depășește valoarea lui m. m - valeur-seuil pour le nombre de bacteries
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 15 iulie 2002 privind importul şi comercializarea fainei de peste şi din alte animale marine, cu excepţia mamiferelor, şi ale produselor, inclusiv amestecuri, altele decât alimentele pentru animalele de companie, care conţin aceste produse. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144792_a_146121]
-
punctul de vedere exprimat inițial. 5. Prin stabilirea unei competențe speciale în sarcina curților de apel nu au fost încălcate prevederile art. 125 alin. (3) din Constituție, întrucât, potrivit acestui text constituțional, competența instanțelor judecătorești se stabilește prin lege. Legiuitorul constituant ori de câte ori se referă la noțiunea de lege are în vedere legea ordinară, al cărei domeniu poate face și obiectul ordonanțelor simple. Guvernul apreciază totuși că dispozițiile art. 8 alin. (1) din ordonanță criticată încalcă prevederile art. 21 din Constituție, întrucat
DECIZIE nr. 174 din 12 iunie 2002 cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Băncii Române de Comerţ Exterior - Bancorex - S.A. şi fuziunea prin absorbire a acestei bănci cu Banca Comercială Română - S.A., cu modificările ulterioare, astfel cum a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 702/2001 , în ansamblul sau, precum şi a dispoziţiilor art. 1, 2, 6, 7, 8 şi 9 din aceeaşi ordonanţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145410_a_146739]
-
pentru declanșarea procedurii prevăzute de Legea nr. 64/1995 . 3. Cu privire la susținerea că Guvernul a fost abilitat să emită acte normative cu caracter general și impersonal, în timp ce ordonanță adoptată are un evident caracter individual, Curtea observa următoarele: De principiu, legiuitorul constituant nu a limitat posibilitatea Parlamentului de a adopta exclusiv legi cu caracter general, stabilind în "Secțiunea a 3-a - Legiferarea", la art. 72, categoriile de legi, si anume: "Parlamentul adoptă legi constituționale, legi organice și legi ordinare", iar la art.
DECIZIE nr. 174 din 12 iunie 2002 cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Băncii Române de Comerţ Exterior - Bancorex - S.A. şi fuziunea prin absorbire a acestei bănci cu Banca Comercială Română - S.A., cu modificările ulterioare, astfel cum a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 702/2001 , în ansamblul sau, precum şi a dispoziţiilor art. 1, 2, 6, 7, 8 şi 9 din aceeaşi ordonanţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145410_a_146739]
-
în patrimoniul societăților comerciale și al regiilor autonome constituite în locul fostelor întreprinderi de stat. Or, potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție "Legile și toate celelalte acte normative rămân în vigoare, în măsura în care ele nu contravin prezenței Constituții". În ceea ce privește proprietatea, legiuitorul constituant a prevăzut la art. 135 existența proprietății publice care aparține exclusiv statului sau unităților administrativ-teritoriale. În afara bunurilor prevăzute expres la art. 135 alin. (4) din Constituție, textul respectiv prevede că "și alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al
DECIZIE nr. 214 din 11 iulie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 15/2001 privind reglementarea situaţiei juridice a rezervoarelor, conductelor de tranSport al ţiţeiului şi al produselor petroliere, a statiilor de pompare şi a celorlalte instalaţii şi echipamente aferente, aprobată prin Legea nr. 68/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144600_a_145929]
-
art. 1685 și 1688 din Codul civil, art. 480, alin. 2 din Codul Comercial și de la dispozițiunile oricăror legi în vigoare pe tot cuprinsul României, băncile vor putea încheia convenții de gaj, fără a lua gajul din posesia debitorului sau constituantului. În acest caz, gajul se considera valabil constituit prin singurul efect al semnării convenției. Debitorul sau constituantul îl va deține pentru bancă creditoare, raspunzind de conservarea să. Gajul devine opozabil față de terți, prin transcrierea făcută în conformitate cu dispozițiunile art. 480, alin
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445]
-
oricăror legi în vigoare pe tot cuprinsul României, băncile vor putea încheia convenții de gaj, fără a lua gajul din posesia debitorului sau constituantului. În acest caz, gajul se considera valabil constituit prin singurul efect al semnării convenției. Debitorul sau constituantul îl va deține pentru bancă creditoare, raspunzind de conservarea să. Gajul devine opozabil față de terți, prin transcrierea făcută în conformitate cu dispozițiunile art. 480, alin. 6 și 7 din Codul Comercial (a se vedea și alte precizări din lege)". Legea 63 (Decretul
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445]
-
Europene a Drepturilor Omului; - nu constituie o discriminare, care ar însemna o încălcare a unui principiu constituțional, faptul că prin aplicarea unor prevederi legale anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor interese subiective; - legiuitorul constituant sau cel ordinar, prin dispoziții constituționale ori prin dispoziții legale, poate stabili regimuri diferite în raport cu natura unor autorități și cu atribuțiile acestora. Acest tratament privește chiar exercitarea unei singure căi de atac (recursul). Este cazul sentințelor care privesc infracțiunile săvârșite
DECIZIE nr. 295 din 7 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146333_a_147662]
-
republicata, în sensul concretizării condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească o lege sau o ordonanță pentru a putea fi supusă controlului de constituționalitate pe calea excepției, chestiune prejudiciala, ridicată în fața instanței judecătorești, este, in cvasitotalitate, justificată și corespunde voinței constituantei. În sistemul românesc de control de constituționalitate a legilor neadoptandu-se posibilitatea declanșării controlului pe baza sesizării de către orice persoană a Curții Constituționale, prin "actio popularis", se are în vedere declanșarea acestui tip de control doar pe cale incidentala, prin excepții
DECIZIE nr. 316 din 19 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 166/2001 pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, precum şi a dispoziţiilor art. 79 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001 şi ale art. 23 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146662_a_147991]