2,265 matches
-
induc procesul de transformare malignă a celulelor gazdă. Primul experiment de verificare a funcției oncogenelor celulare în animale transgenice a fost realizat, în anul 1984, în laboratorul lui Philip Leder. Aici a fost mimată activarea myc celulară prin generarea de constructe moleculare în care c-myc a fost exprimată sub influența elementului LTR al MMTV - virusul tumorii mamare de șoarece -, care este un promotor puternic, inductibil cu hormoni glucocorticoizi. Constructele au fost injectate în pronucleii ovulelor fecundate de șoarece, obținându-se descendenți
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Philip Leder. Aici a fost mimată activarea myc celulară prin generarea de constructe moleculare în care c-myc a fost exprimată sub influența elementului LTR al MMTV - virusul tumorii mamare de șoarece -, care este un promotor puternic, inductibil cu hormoni glucocorticoizi. Constructele au fost injectate în pronucleii ovulelor fecundate de șoarece, obținându-se descendenți transgenici care conțin constructul MMTV/myc, integrat în ADN din linia germinală. Doi dintre șoarecii transgenici rezultați, precum și descendenții lor au dezvoltat carcinoame mamare. Aceasta a reprezentat prima
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
c-myc a fost exprimată sub influența elementului LTR al MMTV - virusul tumorii mamare de șoarece -, care este un promotor puternic, inductibil cu hormoni glucocorticoizi. Constructele au fost injectate în pronucleii ovulelor fecundate de șoarece, obținându-se descendenți transgenici care conțin constructul MMTV/myc, integrat în ADN din linia germinală. Doi dintre șoarecii transgenici rezultați, precum și descendenții lor au dezvoltat carcinoame mamare. Aceasta a reprezentat prima dovadă experimentală a capacității unei oncogene celulare de a induce boala neoplazică, la un animal intact
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
GENETICĂ ȘI TERAPIA GENICĂ ÎN TRATAMENTUL CANCERULUI ȘI AL ALTOR BOLI CU ETIOLOGIE VIRALĂ 32.1. VACCINURILE PE BAZĂ DE ADN RECOMBINANT - VACCINURI GENETICE Vaccinarea ADN deschide o eră nouă în istoria medicinii umane. Ea are la bază realizarea unui construct molecular reprezentat în esență de un plasmid recombinant, purtător al unei gene codificatoare pentru o proteină cu valoare de antigen, pe care celulele specializate ale sistemului imunitar îl recepționează ca nonself, declanșând răspunsul imun. Antigenul aparține structurii de suprafață a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ale sistemului imunitar îl recepționează ca nonself, declanșând răspunsul imun. Antigenul aparține structurii de suprafață a unui agent infecțios, din grupa virusurilor extrem de periculoase pentru viața omului. Condiția esențială, sine qua non,pentru asigurarea securității vaccinării genetice este ca în cadrul constructului plasmidic să nu fie introduse secvențe ce aparțin genelor care condiționează patogenitatea/infecțiozitatea agentului infecțios. Gena de origine virală inserată în plasmidul recombinant (vaccin ADN) trebuie să rămână funcțională și să codifice proteina cu rol de antigen ce va fi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
raportat că injectarea directă de plasmide care conțin genele codificatoare ale proteinelor regiunii centrale, gena rev și gena învelișului HIV-1, a indus răspunsul imun umoral și celular specific anti-HIV. Prin utilizarea unor metode variate de introducere a ADN și realizarea constructelor de expresie corespunzătoare, s-a obținut imunizarea pe bază de ADN, la diferite animale de laborator. Astfel, s-a stimulat imunitatea față de virusul herpes simplex, virusul hepatitei B (HBV), HTLV-1, HIV-1, apoi față de antigenul de suprafață al virusului hepatitei C
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
fi pe termen lung și realizat în condițiile sintezei unei cantități reduse de anticorpi, de ordinul nanogramelor. Utilizarea lipidelor de transport, a anesteziei locale și a „armei biologice bazată” pe ADN adsorbit la suprafața particulelor de aur coloidal, permite introducerea constructului de expresie în celulele-țintă, asigurând realizarea vaccinării ADN in vivo. Nivelul de ordinul nanogramelor al vectorului de expresie este suficient pentru inducerea răspunsului imun prn tehnologia « pistolului » genetic, pe când în tehnica injectării intramusculare sau intradermale sunt necesare nivele cantitative ale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
consecutive de reparare, ceea ce facilitează și transferul genic în sistemul dual de introducere a genelor. Tipul de plasmid influențează eficiența expresiei genice și inducerea răspunsului imun. Cele mai multe cercetări au utilizat promotorul imediat timpuriu al citomegalovirusului uman (HCMV) în realizarea unor constructe plasmidiale, pentru a intensifica expresia genică la nivelul situsului de injecție (Foecking și Hofstetter, 1996). În vederea ameliorării eficienței expresiei genice, consecutive transferului ADN in vivo, au fost însă utilizați și alți promotori. Cele mai multe cercetări asupra vaccinării genetice au fost realizate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ale vaccinării ADN este capacitatea acesteia de a induce răspunsul imun mediat celular, specific față de celulele tumorale care exprimă antigenul. Au fost realizate tratamente antitumorale cu vaccinuri ADN care țintesc în mod specific celulele melanomului, prin injecții directe intratumorale cu constructe ADN care au gena β-galactozidazei sub controlul direct al unui promotor cu specificitate melanocitară (Vile și Hart, 1993). Vaccinul a stimulat expresia β-galactozidazei în melanoamele B16 la șoarecii singenici, nu însă și în tumorile Colo 26. Aceste experiențe au evidențiat
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de suprafață a limfomului murin BCL1, sub controlul repetiției lungi terminale a virusului sarcomului Rous (RSV LTR). Injectarea intramusculară a plasmidului a indus sinteza anti-Id, la aproximativ 50% dintre șoareci, cu reactivitate față de celulele tumorale BCL1. S-au realizat și constructe care codifică pentru IL-2 sau GM-CSF. Studiile au demonstrat eficiența vaccinurilor ADN în stimularea unui răspuns imun specific față de antigenele tumorale. Modelul limfomului este unul dintre puținele modele disponibile pentru evaluarea efectelor vaccinului ADN față de antigenele specific tumorale. Unele încercări
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sistemele moleculare CMH I și CMH II. Vaccinarea ADN a fost aplicată și în controlul malariei (Doolan și colab., 1998), utilizându-se un vaccin ADN PyCSP care a indus protecție la șoareci BALB/c față de sporozoitul Plasmodium yoelii, agentului malariei. Constructul (vaccinul) ADN a cuprins gena proteinei de suprafață a sporozoitului, desemnată Py SSP2. Autorii au realizat și un vector pentru « uz uman », cu expresie îmbunătățită, desemnat VR 1012 (Hartikka și colab., 1996). În acest vector, expresia genei inserate este controlată
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
L. Davis (1998) a construit vectori de expresie care conțin diferite părți ale genei proteinei anvelopei care pot produce una sau mai multe forme ale proteinei anvelopei, deoarece inițierea internă poate avea loc la oricare dintre codonii ATG incluși. Trei constructe au utilizat promotorul citomegalovirusului (CMV) spre a dirija expresia genei S (pCMV-S care exprimă proteina S), gena pre-S2 + S (pCMV - S2S care exprimă proteina M+S) sau gena pre- S1 + pre- S2 + S (pCMV - S1S2S care exprimă proteina L
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
spre a dirija expresia genei S (pCMV-S care exprimă proteina S), gena pre-S2 + S (pCMV - S2S care exprimă proteina M+S) sau gena pre- S1 + pre- S2 + S (pCMV - S1S2S care exprimă proteina L+M+S). Un al patrulea construct conține gena pentru întreaga anvelopă, dar exprimă doar regiunile pre S2 + S (proteinele M+S), deoarece acest construct este dirijat de promotorul endogen HBV, situat în cadrul domeniului pre-S1 (pHBV - S2S) (Davis, 1998). După infecția naturală pot fi detectați atât anticorpi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
exprimă proteina M+S) sau gena pre- S1 + pre- S2 + S (pCMV - S1S2S care exprimă proteina L+M+S). Un al patrulea construct conține gena pentru întreaga anvelopă, dar exprimă doar regiunile pre S2 + S (proteinele M+S), deoarece acest construct este dirijat de promotorul endogen HBV, situat în cadrul domeniului pre-S1 (pHBV - S2S) (Davis, 1998). După infecția naturală pot fi detectați atât anticorpi anti-HBs, cât și anticorpi anti-HBc. Anticorpii anti-HBs oferă imunitate protectoare și toate vaccinurile utilizate până în prezent au fost
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
șapte reprezentanți ai familiei care produc infecții la om: HSV-1, HSV-2, citomegalovirusul uman (CMV), virusul varicela-zoster, virusul Epstein-Barr, virusul herpes uman-6 și virusul herpes uman-7. Infecțiile cu asemenea virusuri sunt litice și latente. Rouse și colaboratorii (1998) au utilizat un construct ADN pe baza plasmidului pcDNA I, utilizând promotorul imediat timpuriu al CMV, pentru a controla expresia genelor ICP27 și gB ale HSV-1. Vaccinul ADN a fost administrat șoarecilor BALB/c, de șase săptămâni, prin injecție intramusculară, repetată la o săptămână
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
injectarea parenterală directă a ADN plasmidic cu un facilitator de preluare a ADN și de expresie, reprezentat de bupivocaină. Preluarea și exprimarea directă a ADN in vivo permite prezentarea peptidelor virale, bacteriene sau tumorale, ale căror gene sunt inserate în constructul plasmidic, exprimare care este realizată în contextul ambelor clase de antigene CMH I și II. Injectarea parenterală a unui vector de expresie desemnat HIV-1-gp 160, în prezența bupivocainei, a indus răspunsul imun umoral și celular față de proteina antigenă gp 160
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în studiu. În plus, terapia genică urmărește întreruperea multiplicării virale, pe calea manipulării ADN, ARNm sau a altor componente celulare. O abordare mai puțin tradițională care poate fi considerată ca o combinație între imunoterapie și terapia genică este vaccinarea cu constructe de acizi nucleici (vaccinuri ADN). Teoretic, imunizarea genetică directă mimează aspectele vaccinurilor atenuate, deoarece stimulează deopotrivă compartimentul umoral și pe cel celular al răspunsului imun, evitându-se însă riscurile infecției cu virusul atenuat. Obstacolele majore în realizarea unui vaccin anti
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
care au exprimat proteina gp 160 au fost izolate prin legarea lor specifică la anticorpi monoclonali anti-gp 160. Expresia ulterioară a acestei proteine a fost determinată prin analiza Westernblot. Ulterior, s-a raportat exprimarea proteinei specifice virusului HIV-1, utilizând alte constructe genetice și alte izolate HIV-1. Constructele au fost injectate intramuscular la șoareci, utilizând și facilitatorul bupivocaina hidrocloridă care stimulează diviziunea miocitelor, inducând regenerarea musculară intensă, având loc creșterea ratei preluării acidului nucleic și, în cele din urmă, intensificarea răspunsului imun
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
au fost izolate prin legarea lor specifică la anticorpi monoclonali anti-gp 160. Expresia ulterioară a acestei proteine a fost determinată prin analiza Westernblot. Ulterior, s-a raportat exprimarea proteinei specifice virusului HIV-1, utilizând alte constructe genetice și alte izolate HIV-1. Constructele au fost injectate intramuscular la șoareci, utilizând și facilitatorul bupivocaina hidrocloridă care stimulează diviziunea miocitelor, inducând regenerarea musculară intensă, având loc creșterea ratei preluării acidului nucleic și, în cele din urmă, intensificarea răspunsului imun. Vaccinurile genetice au indus expresia proteinei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
poate fi evaluată, dar s-a evidențiat faptul că o asemenea strategie imunologică ar putea fi aplicabilă la om. Studii privind vaccinarea ADN anti-HIV-1, precum și studii de imunoterapie cu imunogeni plasmidici ADN au fost efectuate și la cimpanzeu. Inocularea unui construct ADN de tip HIV-1MN, incluzând gena proteinei de înveliș, a stimulat răspunsul imun celular și umoral, protector față de doza înaltă de virus heterolog HIV-1 SF2. Animalele de control au dezvoltat infecția după inocularea aceleiași doze de virus. Acesta este primul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
doze de virus. Acesta este primul exemplu de protecție conferită de un vaccin ADN, la cimpanzeu (Boyer și colab., 1997). Rămâne de văzut dacă diversitatea antigenică a HIV poate fi învinsă prin utilizarea antigenelor multiple simultane sau dacă sunt necesare constructe cu diferite specificități antigenice ale învelișului. Vaccinarea ADN a fost evaluată pentru utilitatea sa ca un posibil mijloc imunoterapeutic. Injectarea vaccinului ADN cu gena pentru proteina învelișului a indus creșterea titrului anticorpilor specifici față de gp 120 și gp 41, atât
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cel neinfectat. Rezultatele încurajatoare, alături de absența oricărei toxicități, consecutive vaccinării genetice a celei mai apropiate specii de specia umană, justifică, în opinia unor cercetători, aplicarea vaccinării genetice anti-SIDA, la om. Primele încercări în clinica umană au fost realizate cu același construct ce conține gena pentru proteina învelișului. Vaccinul genetic (vaccin ADN) la om a fost administrat la 20 de voluntari seropozitivi, cu peste 500 limfocite CD4+/ml, în trei injecții, la interval de 10 săptămâni, cu creșterea progresivă a dozei de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
limfocite CD4+/ml, în trei injecții, la interval de 10 săptămâni, cu creșterea progresivă a dozei de vaccin ADN codificator al glicoproteinelor de înveliș. Rezultatele preliminare nu au evidențiat efecte adverse la cele trei doze (30, 100 și 300 µg construct) (Mac Gregor și colab., 1996). Titrul anticorpilor față de glicoproteinele de înveliș a fost cel mai înalt la pacienții care au primit doza de 100 µg. Activitatea CTL a crescut, dar încărcătura cu virus a rămas nemodificată. Vaccinul nu a influențat
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
fost acea că injectarea vaccinului genetic (ADN) este capabilă să inducă creșterea intensității răspunsului imun, atât umoral, cât și celular, la om. Efectele vaccinului genetic sunt evaluate la persoane voluntare seronegative pentru HIV-1. Au început probele clinice pentru un alt construct vaccin al ADN gag/pol. Studiile au evidențiat răspunsul imun de novo, ca rezultat al inoculării la om, a ADN plasmidic. Warner și colaboratorii (1998) care au condus aceste studii, au utilizat vectori retrovirali în cercetarea imunoterapiei virusului imunodeficienței umane
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cu valoare de celule negative pentru telomerază. Într-un alt experiment, cele șapte linii celulare de cancer de prostată au fost tratate cu un ARN antisens de 19 mer, împotriva componentei ARN a telomerazei, desemnat spA4-anti (MG) hTR 2-5A-lincat. Acest construct molecular a fost proiectat să prezinte unele erori de împerechere. În calitate de control s-a utilizat un 2-5A-lincat la ARN antisens. Pentru a amplifica eficiența transducției acestui oligonucleotid 2-5A anti-hTR, el a fost introdus într-un liposom cationic numit lipofectamină, constatându
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]