2,278 matches
-
proactive, vor căuta persoane și informații care să îi ajute să influențeze situațiile în care se află după bunul plac. Se pare că locul controlului intern este asociat și cu personalitatea rezilientă ceea ce indică adecvarea crescută a limitei interne a constructului (Cooper, Cooper & Eaker, 1988). Jennings (1990) a realizat un studiu care își propunea evaluarea relației dintre stresul profesional și non profesional, locul controlului, suportul social și simptomele psihologice resimțite de asistenții medicali șefi. Au colectat date de la 300 de asistenți
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
momentelor dificile. În general indivizii tind să creadă că sunt mai puțin expuși decât alții la diferite boli sau evenimente negative legate de starea de sănătate. Această tendință a fost numită optimism comparativ (Radcliffe & Klein, 2002) și diferă de alte constructe legate de optimism cum ar fi optimismul dispozițional sau strategic. Spre deosebire de optimismul dispozițional, care se referă la expectanța generală că lucruri bune se vor întâmpla, optimismul comparativ este specific unui domeniu sau altul și include conceptul de comparație socială. Deși
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
semnificației globale, găsirea unui sens al evenimentului și concentrarea asupra beneficiilor percepute. Autorii descriu procesul de semnificare ca depinzând de interacțiunea dintre istoricul de viață, trăsăturile de personalitate, specificul experienței traumatice, și contextul sociocultural în care trauma a avut loc. Constructe învecinate cu cel de semnificare sunt beneficiile percepute și creșterea posttraumatică. Ultimul concept este mai amplu decât celelalte înglobând toate procesele care ajută persoana să se refacă după un eveniment traumatic și să obțină o serie de beneficii personale în urma
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
sau ineficiente. Încercările individului de a rezolva sarcinile interne sau externe ce par a depăși resursele de care acesta dispune la un moment dat, sunt integrate în cadrul conceptului de burnout. Deși aparent ușor de înțeles și definit, burnout-ul este un construct controversat iar literatura de specialitate lansează idei diferite în încercarea de a-l operaționaliza. Skinner et al. (2003) au realizat un inventar critic al sistemelor de clasificare a strategiilor de burnout. Au analizat peste o sută de astfel de sisteme
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
directly lived by the person. Vicarious trauma is defined as the transformation of the specialist's interior experience as a result of empathic engagement to the survivors' of traumatic events and their traumatic material (Saakvitne & Pearlman, 1996). Burnout is a construct used to describe emotional exhaustion and depersonalisation as negative reactions to professions with important interpersonal tasks. Burnout is not limited to professionals who work with traumatised persons. Prevention and intervention efforts require a good knowledge of risk and protective factors
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
promițătoare. Dincolo de toate orientările literare tangente, lirica lui Viorel Dinescu este înclinată spre o esențializare a imaginii, prin renunțarea la contactul cu imediatul, înlocuit cu un inventar intangibil, peste care ninge din aștri, în vreme ce iubita, corelată, pe deplin, cu acest construct, e îndemnată să-și abandoneze preocupările teoretice (Ecuațiile tale ciudate), în care o vagă urmă de atmosferă domestică - Chipul tău îmi surâde prin aburul unui ceai / Printre abscise și coordonate - nu reușește să îmblânzească universul rece care o absoarbe, iubirea
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
1957). Se deosebește prin modul original de construcție și validare de metoda evaluării cunoscută în literatura anglo-saxonă, de testul sociometric, de tehnicile de scalare, de metoda de a. a elevilor, prin ei înșiși a lui I. Găvănescu și de metoda constructelor personale. Este cunoscută inițial ca metodă a "Foii de observație vocațională", iar ulterior ca metodă de apreciere obiectivă (a.o). (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Autochestionare (engl. selfquestionarz, fr. autoquestionnaire) tehnică ce reprezintă un mijloc de stimulare și
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
oricărei valori. Astfel Încît doar prin raportare la această lume naturală, sau „natură“ trebuie să ne măsurăm lumea noastră omenească. Sau, ca să mă exprim altfel, virtualitatea are un stăpîn: realitatea. Farkas sare din scaun: — Te contrazici singur! Realitatea este un construct! El Diablo, nerăbdător, pune un nod În gîtul lui Farkas, făcîndu-l să tacă. Cară-te, Farkas. Evident că Wakefield se contrazice. Dar natura este terenul lui și Îi place să audă laude la adresa ei. — Da, domnule Farkas, dar Realitatea este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
rătăcirile reveriei. În realitate, oamenii moderni, ca și lumea În care trăim, sînt compuși cu meticulozitate și proiectați riguros, niște creaturi vădit neautentice și mecanice. Dar Wakefield refuză să creadă acest lucru. El crede că, deși realitatea poate fi un construct, ea este clădită pe altceva, pe ceva autentic; și că el poate descoperi acel ceva. Maggie și Wakefield mai fac dragoste o dată În camera lui de hotel, apoi ea Îl conduce la aeroport prin cîmpurile Înzăpezite. Clădirile bondoace, moderne ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
este vorba în cazul unui autor extrem de laborios, timid și discret, care nu a îndrăznit niciodată să ia o poziție publică „revoltată”... Poate de o revoltă interioară, tăcută. Rămîne totuși întrebarea dacă nu cumva avem de-a face cu un construct retrospectiv, pus în circulație de către mitografii avangardiști ai lui Urmuz. În studiul introductiv la antologia Avangarda în literatura română (Ed. Minerva, București, 1983, p. 19-29), Marin Mincu reia aceeași idee: „Metoda scriiturii urmuziene o premerge pe aceea a suprarealiștilor, folosind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pentru sociologie un câmp explicativ nou: variațiile structurilor produse de factorii politici devin mult mai ample decât în societățile stabile. Producerea strategiei: cunoaștere științifică sau cunoaștere instituțională?tc " Producerea strategiei\: cunoaștere științifică sau cunoaștere instituțională?" Strategiile de acțiune sunt un construct social care utilizează, în ponderi diferite, două tipuri de cunoaștere: cunoașterea științifică, produsă de sistemul academic, și cunoașterea instituțională. O analiză mai atentă a modului de constituire a strategiei tranziției scoate în evidență faptul că ea nu a fost produsul
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
tot mai accentuat realist-critică. Capitolul 8tc "Capitolul 8" Spre o teorie explicativă a tranzițieitc "Spre o teorie explicativă a tranziției" Câteva elemente ale constituirii unei sociologii a tranziției au fost deja formulate în capitolele anterioare. Strategia tranziției este atât un construct cognitiv, cât și unul social, rezultat al interacțiunii unui larg număr de actori sociali, cu interesele, percepțiile, temerile lor. În capitolul de față mă voi concentra asupra a două probleme: pe de o parte, analiza critică a strategiei tranziției, pe
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
activă a vieții omului se exprimă în capacitatea lui de a alege varianta proprie de viață și de a o structura în maniera în care îi convine, ceea ce face ca în anumite limite, modul lui de viață să fie un construct sui-generis, personal și specific, să devină stil de viață<footnote Ibidem, pp. 144-145. footnote>. Apărut în anii ’70, conceptul de „stil de viață” sau, altfel spus, life style s-a bucurat de o atenție deosebită din partea specialiștilor, literatura de specialitate
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
activă a vieții omului se exprimă în capacitatea lui de a alege varianta proprie de viață și de a o structura în maniera în care îi convine, ceea ce face ca în anumite limite, modul lui de viață să fie un construct sui-generis, personal și specific, să devină stil de viață<footnote Ibidem, pp. 144-145. footnote>. Apărut în anii ’70, conceptul de „stil de viață” sau, altfel spus, life style s-a bucurat de o atenție deosebită din partea specialiștilor, literatura de specialitate
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
de o doctrină de inspirație creștină, care să ofere cheia eliberării din mecanismul tiranic „stăpân-sclav”4. În cadrul economiei politice, Marx denumește „iluzie” tot ceea ce ține de regimul cultural de funcționare a realității. Critica adusă valorii de schimb - care este un construct simbolic similar ordinii lingvistice - ne arată că Marx credea în „mitul originii”. Marx afirmă tacit existența unui început în care lucrurile se bucurau de o natură preexistentă oricărui act de semnificare culturală. Marx mai credea în posibilitatea separării funcției economice
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
internaționale. Această distincție este, pe de o parte, o problemă de incluziune (ceea ce aparține omului), iar pe de altă parte, o chestiune de excluziune (ceea ce este străin omului). Aceeași judecată se poate aplica și la funcționarea statului. Statul, ca un construct de identitate, reprezintă un fenomen de excluziune a celuilalt pentru a-și construi frontierele cu cei incluși în teritoriu. Totodată, statul este un pericol (amenințare, dezordine, anarhie) asupra celuilalt, atunci când intervine asupra locuitorilor unui teritoriu pentru a le afecta identitatea
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
forte ale unor centre decizionale cu adevărat eficiente. Studiile de natură constructivistă ale lui Peter Katzenstein, Emmanuel Adler, Michael Barnett, Glenn Chafetz completează înțelegerea conceptului de "securitate" din punctul de vedere al epistemologiei constructiviste, în sensul că securitatea reprezintă un construct social care evoluează în timp, dacă se au în vedere evenimente care au schimbat radical lumea: căderea comunismului, lupta anti-apartheid, revoluțiile din lumea arabă. Literatura de specialitate încadrează comportamentul statelor pe arena internațională prin ceea ce se numește "dilema securității": întărirea
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
de gestionare a crizelor (numite "Petersberg")74, astfel: umanitare și de evacuare, menținere a păcii, gestionarea crizelor cu forțe luptătoare, restabilire a păcii. (art. 17 alin. 2 Tratatul de la Maastricht). Tratatul de la Amsterdam (iunie 1997) a constituit mai mult un construct juridic, decât politic, deși s-au reluat unele idei politice europene valoroase din conținutul Actului Unic European și s-au îmbunătățit unele prevederi din Tratatul de la Maastricht. Din punct de vedere juridic, principalul aport adus de acest tratat a fost
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
aceste dificultăți au fost anticipate în modelul meu inițial referitor la societatea deschisă. Am vorbit de instabilitate și deficitul de valori intrinsece, însă am lăsat de o parte o considerație importantă: de ce trebuie să le pese oamenilor de adevăr? întregul construct al societății deschise se bazează pe ipoteza că adevărul contează: adevărul absolut rămâne inaccesibil, dar, cu cât ne apropiem mai mult de realitate, cu atât este mai bine. Am discutat despre dorința de certitudine, dar am considerat căutarea adevărului ca
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
În ceea ce privește asigurarea imaginii fidele și transparenței În raportarea financiară și sunt sintetizate caracteristici ale fraudei și riscului de fraudă. În plan teoretic, pornind de la tipologia fraudei, În studiu sunt rezumate și exemplificate principalele scheme de fraudă și ilustrați indicatorii-semnal asociați. Constructul științific argumentează utilizarea analizei economico-financiare În depistarea fraudelor și evaluarea riscului de fraudă, În baza unor referințe recunoscute În literatura de specialitate. În planul cercetării aplicative, caracterul inovator al studiului este susținut de aplicarea cercetării interdisciplinare, prin analiza problematicii fraudei
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
în urma studiilor efectuate pe comunitățile primitive, Levy-Bruhl, pe baza elementelor iraționale detectate la nivelul gândirii acestor subiecți, extrapolează și asupra credințelor (sociale) caracterul ilogic, irațional. Dar nici chiar matematica nu a fost acuzată de ilogicitate pe motiv că vehiculează un construct irațional „i”. Pe de altă parte, nici o idee cu un conținut ilogic nu este de la sine irațională sau neobiectivă. Credința poate fi impregnată cu iraționalitate, dar în globalitatea sa rămâne obiectivă. • Psihologică: acestea (credințele) angajează în totalitatea lor sistemul psihic
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
care insistau, după cum se știe, asupra caracterului autonom al literaturii față de realitate, referent, lume. Din acest unghi de vedere, nu ar fi cu totul lipsită de interes nici investigarea „ficțiunii teoretice” înțeleasă nu numai în sensul schițat mai sus, de construct represiv și solipsist, ci și ca aspirație a discursului (a oricărui tip de discurs!) de a redobândi calitatea paradisiacă sau utopică a „fabulei”. Metateoria va fi așadar una dintre metodele de care se va servi din plin prezentul demers, iar
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
frontiere trasate în mod arbitrar. Nu este însă mai puțin adevărat că o atare împrejurare (inseparabilă de tendința autorilor contemporani de a denunța mecanismele imitației și arbitrarul semnului poetic) apare acompaniată, în contrapondere, de posibilitatea de a testa permanent un construct sau altul de realitate prin evidențierea implicațiilor sale asupra practicilor noastre. Cu alte cuvinte, noutatea paradigmei postmoderniste ar consta tocmai în această simultaneitate și interferență a lumii „reale” cu lumile posibile și chiar cu cele imposibile. Dacă o asemenea perspectivă
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
tematică în cadrul căreia eroul joacă un rol central. Așadar, genul nu poate fi redus doar la dimensiunea lingvistică, chiar dacă presupune utilizarea unor procedee specifice de limbă și stil. Din această perspectivă, triada tradițională epic, liric, dramatic ne apare ca un construct discutabil, în măsura în care este constituită din termeni extrem de eterogeni. Deși nu contestă evidența că, în ultimă instanță (simplificând mult lucrurile din rațiuni de ordin teoretic), marii parametri ai sistemului generic se reduc la trei tipuri de constante (tematice, modale și formale
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
sau o floare din realul tradițional sunt echivalente cu un copac sau cu o floare a realității simbolice”. În fapt, din toată această echilibristică abilă transpare cu claritate un lucru: că avem de-a face, la urma urmelor, cu un construct de realitate, de o vastă eterogenitate, foarte asemănător cu ceea ce Jean Baudrillard desemnează prin „hiperreal”. Însă marea contradicție a poeticii optzeciste, opoziția între latura ei ludic-textualistă și cea (micro)realistă, biografistă, rămâne nerezolvată. Deși și-o asumă deschis, nici Mircea
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]