1,533 matches
-
scrise pe marginea articolului nostru: "...Articolul lui George Vulturescu apărut în Tribuna (nr. 16, apr. 1989) întitulat "Cărțile vechi" la Eminescu și biblioteca lui Borges este o fericită încercare (și chiar o fericită intuiție!) de apropiere, venind mai ales dinspre contemporaneitate, a acestor poetici. Echivalentul "cărților vechi" iubite de Eminescu cu biblioteca lui Borges este detectat exact. Biblioteca tatălui în care se cufundase micul Jorge Luis, va fi însăși persoana acestuia, destinul lui marcat de "profundele etajere ale trecutului". Nu altfel
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
continuitate între cele două cicluri (preșcolar și școlar mic), prezentăm aici și caracteristicile copilului de 6-7 ani, considerat în lucrarea avută în vedere ca ,,școlar începător" (în acest sens, se poate considera ca relevantă și sintagma ,,grupă pregătitoare" utilizată în contemporaneitate): ,,alfabetizarea relații de competiție; admiterea tutelei; diversificarea învățării; jocul cu reguli, submisia la reguli". 2.2. Aspecte particulare ale limbajului preșcolarilor Între egocentrism și socializare, între individual și general, între autocomunicare și comunicare, între situativ și contextual, limbajul copilului preșcolar
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
calculator (IAC) Instruirea asistată de calculator (IAC) este metoda didactică valorificată în condițiile utilizării calculatorului ca mijloc în accesarea anumitor softuri educaționale 193 care facilitează, într-o anumită măsură, desfășurarea demersului instructiv-educativ contemporan. Caracteristici și repere aplicative ( Dezvoltarea tehnicii în contemporaneitate recomandă această metodă, inclusiv din perspectiva costurilor implicate. Valorificarea metodei instruirii asistate de calculator implică utilizarea unor soft-uri de diferite tipuri: de exersare, consolidare, prezentare interactivă de noi cunoștințe, stimulare de idei și sugestii, asociere sau deschidere la domenii
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ea este aceea a antropologiei filosofice", adică, în termenii "fenomenologici" ai autorului, aceea "a unei științe fundamentale a esenței și structurii eidetice a omului"32. Momentul constituirii acestei "științe fundamentale", cum o socotea Scheler, a rămas în conștiința filosofică a contemporaneității. Poate de aceea, în contextul "procesului umanismului" (al unei probleme care vizează ceea-ce-este omul contemporan), George Uscătescu privea astfel începuturile conștiinței de sine a antropologiei filosofice, făcând referire la unul dintre antropologii cu operă semnificativă din perioada postbelică: "dacă, aparent
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
C. Rădulescu-Motru așază în relații de condiționare reversibilă cultura și civilizația. Unii filosofi ai timpului, între care Spengler, Keyserling, Berdiaev, găsesc, cum știm, o prăpastie între acestea două, cultura fiind însăși "viața" spiritualității, iar civilizația, moartea ei. Astfel, potrivit lui Berdiaev, contemporaneitatea pune problema legăturii dintre creație (cultură) și viață (existență sau civilizație), problemă care semnalează o criză a culturii. De altminteri, cultura ca atare este "un eșec al creației". "Potrivit esenței ei profunde și potrivit sensului ei religios, cultura este un
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Șanț„Agață la Veneția pentru a realiza orchestrația operei și a participat la repetiții. Teatrul La Fenice l-a forțat pe Verdi și pe Piave (acesta din urmă în calitatea sa de director al premierei) să abandoneze plasarea acțiunii în contemporaneitate și să o relocheze înspre anul 1700. Este adevărat că nici cenzură venețiana nu i-ar fi permis lui Verdi să aducă pe scena o costumație de toate zilele. Această măsură l a supărat enorm pe Verdi, dar în final
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
limpede că se poate face o carieră de excepție și fără să fi fost obligat să tocești la fizică în cei mai frumoși ani ai inocentei adolescențe. Și a dat o serie de exemple din realitatea istorică, dar și din contemporaneitate, de mari personalități total nepricepute la fizică. Printre alții, și Președintele țării, un elev model, a fost mediocru la disciplina fizică, fapt care l-a privat de locul unu pe liceu, deși ar fi meritat această distincție din plin. Prin
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
persani? Mai vechea Întrebare de mai sus, avansată acum câteva secole, și generată de Încercările (eșuate?) de a deveni ceea ce nu suntem, de accedere Într-o altă cultură, de a Înțelege (și) un alt registru spiritual, a fost preluată În contemporaneitate mai ales În discursurile asupra interculturalității. Multe voci Încearcă să explice modalitățile de transgresare culturală Într-o epocă a globalizării și a internaționalizării valorilor. Dar cum putem să ne „mutăm” spiritual - ca indivizi și colectivitate - spre altceva? E firesc, e
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
trebuie să le mărturisim În felul nostru cultural, intelectual, spiritual. Biserica trebuie să vadă În intelectual o competență binevenită pentru gestionarea unor chestiuni sectoriale ce solicită cunoștințe și abilități specializate. Răspunsurile pe care Biserica este chemată să le dea În contemporaneitate sunt atât de complexe și delicate, Încât devine obligatorie expertiza de specialitate și apelul la competențele dinafară, validate ca atare. Nu Întotdeauna ea are instrumentele care Îi sunt necesare și nu are de fiecare dată „ochiul” format și calitatea necesară
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
specializați la nivelul unor eparhii pe linie juridică, socială, culturală și educațională. E un Început bun, ce anunță o schimbare de optică. Intelighenția propulsează modele de cercetare, prefigurări discursive care pot fi captate gradual și de cei ce readuc În contemporaneitate opere teologice fundamentale, translează credința În limbajul cultural al epocii. Valorile religioase, tezaurizate În decursul istoriei, trebuie „traduse” mereu Într-un limbaj contemporan, care să-i asigure cuprinderea și Înțelegerea necesară. Cantonarea Într-un limbaj „popesc”, arhaic, defazat este În defavoarea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
îngr. Mircea Handoca, pref. George Gibescu, București, 1973. Repere bibliografice: Mircea Eliade, Soarta scriitorului tânăr, VRA, 1936, 459; Eugen Jebeleanu, Pe drumurile infernale din Vâlcea, ADV, 1936, 16192; E. Lovinescu, Memorii, III, București, 1937, 108-118; G. M. Zamfirescu, Mărturii în contemporaneitate, București, 1938, 206-216; Ilea, Mărturisirile, 42-46; Brădățeanu, Istoria, II, 364-365; Firan, Profiluri, 14-18; Dicț. scriit. rom., I, 62-63; Lovinescu, Sburătorul, III, 190, 217, 44, passim, V, 9, 12, 16, VI, 129, 305, 573-575. T.N.
AMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285315_a_286644]
-
din istoria românilor, focalizate pe mari personalități politice (domnitorii Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul). Documentarea minuțioasă se îmbină cu înclinația, motivată ideologic, a scriitorului pentru raportarea trecutului la prezent (și invers), spre a degaja permanențe, cauzalități, repere valabile în contemporaneitate, pe plan moral și civic. Edifiante patriotic, piesele lui A. nu sunt vulgar schematice ori convenționale, fiind recunoscută capacitatea lui de a-și materializa ideile (rolul conducătorului în istorie, chestiunile legate de exercitarea puterii, angajarea patriotică) în conflicte dramatice plauzibile
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu) și Dicționarul analitic de opere literare românești (coordonat de Ion Pop). Sunt comentarii pertinente la opere și autori atât din perioadele mai vechi ale literaturii române (cronicarii, pașoptiștii ș.a.), cât și din contemporaneitate (I. D. Sârbu ș.a.). Segmentul temporal cercetat cu predilecție este secolul al XIX-lea. Bazându-se pe evaluări generale temeinic argumentate, stăpânind cu autoritate detaliile informației, autoarea interpretează nuanțat și din perspectivă modernă scriitori de nivel valoric variabil, respectiv pe Costache
ANTONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285388_a_286717]
-
Ardealului (în special din Slavici), dar ulterior simplitatea construcției cedează locul unor amplificări care angrenează atât personajele, cât și situațiile. Proza scurtă și primele romane au ca punct de plecare viața provinciei bănățene și ardelene, cu precădere ceea ce ține de contemporaneitatea autorului. Uzând mai cu seamă de descripții și de notații rapide, prozatorul pare a prelua mijloacele artistice ale reportajului literar, accentuând însă asupra componentei psihologice a personajelor și lăsând în plan secund prezența socialului din reportaj. Mediile preferate sunt cele
ARIESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285451_a_286780]
-
Cu ieșirea de la baza sistemelor monetare naționale, aurul încheie o lungă perioadă în care a jucat mai întâi rolul de marfă, apoi prin dimensiunea de podoabă și articol de lux ajunge să fie folosit ca mijloc de schimb, iar în contemporaneitate aurul revine la calitatea sa de marfă obișnuită. Marc Bloch a considerat prezenta permanentă a aurului în viața umană ca "firul universal al istoriei monetare"575. Capitolul V Moneda din hârtie 576 1. Delimitări conceptuale 577 Moneda din hârtie sau
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
va înlocui definitiv metalul monetar și va deveni, printr-un mecanism complex de emisiune și garantare, însăși simbolul valorii. Această evoluție va fi însă una complexă și îndelungată în timp, dacă vom ține cont că din secolul X î.Hr. până în contemporaneitate au trecut aproape 3000 de ani de folosință a monedei de hârtie. Engels 588 vorbește despre uzura monedei metalice și despre apariția monedei de hârtie în acest context. Poate fi vorba și despre asta, numai că explicația este una simplă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
banului are două sensuri. Putem obține efecte favorabile sau nu, în funcție de modul cum gândim și cum aplicăm politicile economice și monetare. Dacă obținem un efect favorabil sau nu, vina nu este a banului, ci a celui care folosește banul. În contemporaneitate funcția de producție este una extrem de complexă, folosința monedei depinzând nu numai de contextul intern economic, ci și de cel extern. Folosința banului poate fi anti ciclică sau pro ciclică. Ea poate contribui la dezvoltare economică sau la accelerarea crizei
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și se leagă una de cealaltă. Concepția evreiască asupra timpului este una liniară el are un început și un sfârșit. Evreii cred în progresul istoric și cred că acest progres are loc în lumea aceasta"889. În același timp, în contemporaneitate știm, prin contribuția matematicii și fizicii, că sistemul nostru solar, cosmosul în care ne aflăm, se află într-o continuă expansiune și îmbogățire. Știm că azi ne aflăm într-o permanentă mișcare, într-o călătorie 890 și că practic nu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
exprimă și depun mărturie despre o istorie semantică Întortocheată, plină de confruntări și de răsturnări de Înțelesuri, despre numeroase dezacorduri Între accepțiuni diferite și despre judecăți de valoare și constructe culturale specifice unor epoci și curente de gândire. Prelungirea până În contemporaneitate a moștenirii Greciei antice Înseamnă că cercetătorii moderni „au rămas cumva În interiorul tradiției clasice”, astfel Încât ei „au privit și au văzut miturile cu ochii grecilor Înșiși” (J.-P. Vernant, 1974a, p. 211). Cuvântul mit s-a format din grecescul mythos
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cunoașterea științifică, economia, viața politică și industriile culturale care constituie, Împreună, lumea modernă. Ceea ce interesează este mecanismul prin care mythos a dobândit valori care Îl diferențiau radical de logos și Îl asociau cu ceea ce a ajuns mitul să desemneze În contemporaneitate: a) evocarea unor lucruri legate de un trecut nedefinit; b) construcția narativă; c) caracterul fictiv; d) capacitatea de a emoționa; e) valoarea de model exemplar. Această transformare s-a produs ca rezultat al unei bătălii pentru autoritate, desfășurată Între două
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
greșeala eroului. După a treia pedeapsă, vinovatul se găsește Într-o stare de pierdere totală a puterilor (dacă este zeu) sau se vede condamnat la pieire (dacă este ființă umană). Numeroasele studii care s-au referit la noile mitologii ale contemporaneității (R. Barthes, 1997; C. Berlioz, 1983; M. Pouchelle, 1983; M. Real, 1989; B. Riffenburgh, 1993; C. Rivière, A. Piette, 1988; G. Segré, 1997 etc.) arată că mitologiile moderne fac frecvent apel la modelul eroic: R. Barthes (1997) relevă faptul că
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vădește eseul dedicat lui V. Alecsandri. C. abordează în Vasile Alecsandri-prozator (Profilul memorialistului) (1977) sectoare ale operei mai puțin cercetate (proza, corespondența, jurnalul), fără a le ignora pe celelalte. Prima parte a lucrării țintește la o situare a scriitorului în contemporaneitate și realizarea unui portret original ca perspectivă critică. Autoarea reconstituie, cu uneltele criticului și istoricului literar, cadrul spiritual în care a înflorit memorialistica generației pașoptiste. Profilul diferențial al seducătorului memorialist, trasat în partea a doua a eseului, este o contribuție
CURTICAPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286605_a_287934]
-
de ani când a început să lucreze într-o redacție, aceea a revistei „Rampa”; articolele sale de aici sunt scrise cu nerv, cu un anume aplomb și vădesc dorința de a-și spune părerea despre cele mai acute probleme ale contemporaneității. Se va impune cu adevărat în 1927, anul în care va începe să redacteze pagina culturală a ziarului „Politica” (unde semna și Radu Veniamin), nu atât datorită comentariilor cronicilor sale, cât inițierii anchetei privind specificul național. La începutul lui 1929
COMARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
o carte de memorialistică, înfiripată într-un lung dialog între C., căreia îi aparține ideea, și Mariana Sipoș. Realizată la Paris, întâlnirea are drept scop nu doar fixarea în chip durabil a amintirilor scriitoarei, ci și trezirea amneziilor care domină contemporaneitatea, cu alte cuvinte, stimularea „organului gânditor” al generației „uituce”. Relatările fiind dominant din lumea literară, se alcătuiește treptat și parțial „mica istorie literară” a deceniilor cinci, șase și șapte. La mai bine de jumătate de secol, C. se distanțează fără
CREMENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
ori magie, preludează Princepele lui Eugen Barbu. În proiectul romantic al scriitorului, „zorile renașterii” nu cuprind decât o singură scriere epică, Stăvilare. Se aleg apele, ultimul roman al lui B. și totodată cel mai nerealizat. Înscris în ciclul romanesc dedicat contemporaneității, Neamul Coțofănesc a fost interzis de sinodul Bisericii Ortodoxe Române, odată cu Icoane de lemn de T. Arghezi și Marele Duhovnic de V. Eftimiu. Ficțiunea epică este săracă, dar suplinită printr-o neistovită imaginație lubrică și ample digresiuni jurnalistice. Scriitorul ar
BARNOSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285651_a_286980]