1,993 matches
-
ISTRATI, Nicolae (1818 - 1.XI.1861, Fălticeni), poet, prozator și publicist. Fiu al unei contese poloneze, Ecaterina (n. Ilski) și al paharnicului Gavril Istrati, I. se trage dintr-o familie de boieri de viță veche, din care se și ridicase domnitorul Eustratie Dabija. Rămas orfan, nu are parte de o instrucție sistematică, dar, cu ambiția
ISTRATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
însă nu reușește să impună, de-a lungul timpului, si o literatura „feministă” propriu-zisă. Publică poeme Claudia Millian, căreia i se iau și interviuri. Sărina Cassvan, figură proeminenta a mișcării de emancipare a femeii, scrie despre Elenă Văcărescu sau despre contesă de Noailles, alte poete prezente aici fiind Maica Smara, Dahlia Nour, Maria Baiulescu, Maria Bart-Săvescu. Poetul neîncoronat al revistei este Ion Minulescu (Rânduri pentru păserile călătoare, Rânduri în cinstea celei care a plecat, Rânduri pentru plopii-n ploaie). Sunt incluse
GAZETA FEMEII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287195_a_288524]
-
incursiunea în varii medii sociale. Scriitor cultivat, pe alocuri livresc, cu propensiuni pentru erudiția istorică (heraldica și genealogia, exploatate într-o etalare cvasiștiințifică, dar dezlânată în plan epic), G. resuscită în Vest, un roman al Timișoarei, o legendă tenebroasă despre contesa Elisabetha Báthory, presupusă favorită a lui Mihai Viteazul. Romanul se desfășoară pe mai multe planuri, insuficient asamblate, într-o construcție epică nu prea riguroasă, într-o „cavalcadă narativă” amețitoare și oarecum prolixă. În centru se află frământările sentimentale și detectivistice
GESTICONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287227_a_288556]
-
asamblate, într-o construcție epică nu prea riguroasă, într-o „cavalcadă narativă” amețitoare și oarecum prolixă. În centru se află frământările sentimentale și detectivistice ale tânărului cadet Constantin (Dinu) Dragu, fascinat de identitatea multiplă și misterioasă a Minolei Bodony, descendenta „contesei sângeroase”. În Vest autorul face încă o dată dovada rafinamentului în descripția de medii și epoci și a capacității de a jongla cu suspansul. Cele câteva poezii românești rămase de la el - Portretul străbunicei, Cobalt, Sonet - și un grupaj scris în franceză
GESTICONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287227_a_288556]
-
Stan Velea, București, 1967 (în colaborare cu Remus Luca), Aniela, București, 1975; Alina și Czeslaw Centkiewicz, Copiii din Țara de gheață, București, 1969, Nu i-a călăuzit Steaua Polară, pref. trad., București, 1980; Anka Kowalska, Sâmburele, București, 1972; J. I. Kraszewski, Contesa Cosel, București, 1973; Krystyna Berwinska, Con amore, București, 1982; Tadeu Hâjdeu, Scrieri alese, îngr. și pref. trad., București, 1985. Repere bibliografice: Velea, Interferențe, 96, passim; Stan Velea, Literatura polonă în România, București, 2001, passim. St.V.
LINŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287821_a_289150]
-
Maeterlinck și Ion Minulescu - „trei cerșetoare: Visul, Dragostea, Durerea” -, pastelul impresionist, cu cețuri irizate și „cocorii pistruind paloarea serii”, badinerii rococo, pantofi de mătase, Pierrotul alb etc. Nou e însă personajul liric, insolit pentru spațiul românesc, marcat sensibil de lectura Contesei de Noailles, la care trimit nu doar accesele de superbie, îndrăzneala imaginilor senzuale, scepticismul religios și chiar apostazia, plânsul pe „răscoliri de jar și de cenușă”, dar și tema regenerării după mari căderi, cu auzul deschis la „bătaia forțelor eterne
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
literare. Sunt reținute versuri de Mihai Eminescu și Nichita Stănescu - parțial traduse în engleză -, se dă prioritate poeților și scriitorilor români din Canada sau de pe continentul american: Ștefan Baciu, Eglantina Dașchievici, Eugen Enea Caraghiaur, George Alexe, Nicolae Novac, Mircea Andrieșanu, contesa De Silaghi Sirag, Stela Vinițchi, Gheorghe Rădulescu, Radu Florin Pintea, George Corbu ș.a. Amplu reprezentate sunt creațiile lirice ale lui Radu Gyr. Fără a colabora direct, Mircea Eliade figurează în paginile revistei cu reflecții și scrisori inedite sau prin schițele
TRICOLORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290272_a_291601]
-
sesiunile din iunie 1938 și din martie 1939. Pe când era încă elev, în 1931, debutează în publicația brăileană „Columna lui Traian” cu o traducere în franceză a poeziei Povestea teiului de Mihai Eminescu, urmată de tălmăciri din Friedrich Nietzsche și Contesa de Noailles. Câteva recenzii și un studiu îi apar, în 1933-1934, în revista „O geană de lumină”, a elevilor Liceului „Gh. Lazăr”. Ulterior se pare că îl acompaniază, folosind vreun pseudonim nedivulgat, pe Horia Ghiea și pe Ștefan Baciu în
TROST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]
-
Al. Macedonski. Prozatorii revistei sunt Gr. H. Grandea, D. Marinescu-Marion (inepuizabil autor de scrieri umoristice), Traian Demetrescu, D. Teleor, D. Stăncescu, I.S. Spartali, Corneliu Scurtu. Alături de romanele-foileton care se tipăresc alternativ și în „Universul” (Fr. Mastriani, Oarba din Sorento și Contesa de Montès, J.-E. Richebourg, Coroana de spini ș.a.), se traduce din Ivan Turgheniev (traducători: H.St. Streitman, sub pseudonimul H. Certăneanu, și I. S. Spartali), Goethe și Robert Reinick (versuri tălmăcite de Carol Scrob), Catulle Mendès (versiuni de Traian
UNIVERSUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290366_a_291695]
-
Patimele junelui Werther (1875) și Afinitățile („Pressa”, 1879-1880), fragmente din Schopenhauer (Despre religiune, „Convorbiri literare”, 1898) și proză de Adolf Mützelburg (Stăpânul lumei, „Pressa”, 1870-1871). A mai tradus din Heinrich Zschokke (Blondinul din Namur. Pașa de la Buda, 1873), Edmond Hahn (Contesa falsă, 1873), Friedrich Gerstäcker (Plutașul, 1874), Wilhelm Hauff (Othelo, 1875). Din franceză a transpus romanul lui F. Le Prince, Mâna de mort (I-IV, 1869), urmare la Contele de Monte-Cristo de Al. Dumas. Cu rare excepții, când apar improprietăți lexicale
VERMONT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290495_a_291824]
-
construcții sintactice greșite, limba în care V. și-a făcut traducerile este cursivă și câteodată chiar elegantă. Traduceri: F. Le Prince, Mâna de mort, I-IV, București, 1869; [Autor neidentificat], Misterele unui harem. Istorie criminală turcească, București, 1873; Edmond Hahn, Contesa falsă, pref. trad., București, 1873; Heinrich Zschokke, Blondinul din Namur. Pașa de la Buda, București, 1873; Friedrich Gerstäcker, Plutașul, pref. trad., București, 1874; Goethe, Patimele junelui Werther, pref. Gr. H. Grandea, București, 1875; Wilhelm Hauff, Othelo, București, 1875. Repere bibliografice: A. D
VERMONT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290495_a_291824]
-
Noul index), Tudor Vianu (Mizeriile literaturii, Critica literară și răspunderea morală, Două tipuri filosofice), George I. Duca (Petre Neagoe), Mihai Moșandrei (Sensul naturii în artă, Poezie și critică, Poezia și dl Călinescu, Câteva idei limpezi despre poezia obscură), Petru Comarnescu (Contesa Anna de Noailles - poetesă a trăirii solemne, Paul Valéry și Parisul), Pericle Martinescu (Amiel sau Despre incurabila tristețe, De la Byron la Malraux), Octav Șuluțiu (Între Molière și Caragiale) ș.a. Compartimentul literaturii originale este, în această etapă, de asemenea mai bogat
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
Face parte, ca membru fondator, din Asociația Cineaștilor din România. Personalitate culturală complexă, S. debutează editorial în 1928, cu Aspecte literare, culegere de eseuri despre autori români - Martha Bibescu, I. Al. Brătescu-Voinești, Otilia Cazimir, Paul Zarifopol - și francezi - Jean Giraudoux, Contesa de Ségur, André Maurois. Cu siguranța intelectualului înzestrat cu o solidă formație filosofică și cu o metodă critică riguroasă, dar nu lipsită de eleganță și chiar de umor, sunt abordate, de asemenea, probleme de teorie și estetică literară, precum exotismul
SUCHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290006_a_291335]
-
Honoré de Balzac, Jean Louis. Copilul renegat, București, 1984, Mireasa furată, București, 1997; Frédéric Soulié, Castelul din Ronquerolles, I-II, București, 1985; Eugène Sue, Paiața, I-II, București, 1987; Maurice Leblanc, Misterul eșarfei purpurii (Confidențele lui Arsène Lupin), București, 1991, Contesa de Cagliostro, București, 1992, O crimă în pași de dans, București, 1992, Domnișoara cu ochii verzi, București, 1992; Pierre de Coulevain, Obsesia iubirii, București, 1991, Nobilimea americană, București, 1998, Triumful Evei, București, 2000; Archibald Joseph Cronin, Doamna cu garoafe, București
POPA MAZILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288902_a_290231]
-
1941-1946). Colaborează la „Clopotul”, „Opinia publică”, „Aurora”, „Steaua”. La „Țara nouă” (Cluj, 1939-1940) și la „Tribuna” este și redactor. A semnat cu pseudonimul Horia Guguianu cărțile scrise pentru copii între 1941 și 1944, între care și prelucrări după Frații Grimm, Contesa de Ségur, Oscar Wilde. Mai utilizează iscăliturile Maria Decusară, Iona Mușat, Ioana Mușat. Romanul Răscoala iobagilor (1951) prezintă într-o manieră tradițională revolta țăranilor iobagi sub conducerea lui Gheorghe Doja. Critica vremii a incriminat cartea, considerând „necorespunzătoare”, „deformată”, prezentarea faptelor
MUSAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288322_a_289651]
-
din timpul domniei lui Mihai Viteazul sau în scrisorile acestuia către soli, încearcă să restabilească adevărul istoric în legătură cu personalitatea lui Vlad Țepeș, transformat de o întreagă literatură în vampirul Dracula, aruncând anatema, în chip ce ține deja de tradiție, asupra contesei Elisabeta Bathory, care ar fi fost „un vampir adevărat, cu atât mai înspăimântător cu cât este o femeie”. În fine, antologând texte, insistă asupra unor chestiuni controversate din publicistica eminesciană, pe care le abordează nenuanțat, dintr-un unghi lipsit de
NEDELCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
secolul al XVIII-lea prezentat în romanul Crișan (1977). Răscoala condusă de Horea, Cloșca și Crișan, mai bine zis preliminariile ei, fusese evocată și într-un roman anterior, Măreasa (1975), în centrul căruia se află, de asemenea, un caracter aprig, contesa Magda Teleki, un personaj real. De altfel, aproape tot ce scrie P. pornește dintr-o realitate imediată sau istoric dovedită. Senin este autorul doar în prozele care evocă satul copilăriei, ca în volumul de debut. Cu romanul Temeri (1985; Premiul
PETRISOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288797_a_290126]
-
, Anna, contesa de (15.XI.1876, Paris - 30.IV.1933, Paris), poeta, prozatoare și eseista. Este primul dintre cei trei copii ai Ralucăi /Rachel (n. Musurus), de origine cretana (tatăl ei, Constantin Musurus Pasă, fost ambasador al Porții Otomane la Londra, tradusese
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
1910, 35-45; André Gide, Jurnal. Pagini alese. 1880 - 1951, tr. și pref. Savin Bratu, București, 1970, 120 -121; Madame de Noailles et leș Roumains, „Revue roumaine”, 1912, 4; Octavian Goga, Din umbră zidurilor, București, 1913, 84-86; S. B. [Sebastian Bornemisa], Contesa de Noailles. Gânduri și îndemnuri culturale, CZ, 1922, 3; René Lalou, Histoire de la littérature contemporaine, Paris, 1924, 408-414; Joseph Bédier, Paul Hazard, Histoire de la littérature française, ÎI, Paris, 1924, 305-306; Iorga, Oameni, III, 370-371; Al. Tzigara- Samurcaș, „Le Poème de
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
551 (semnează François Mauriac, Jean Cocteau, Maurice Martin du Gard, Léon Paul Fargue, Roger Martin du Gard, Léon Blum, Fernand Gregh, Edmond Jaloux ș.a.); Elenă Văcărescu, Memorii, tr. Aneta și Ion Stăvăruș, pref. Ion Stăvăruș, Cluj-Napoca, 1989, 166-181; Horia Furtună, Contesa de Noailles, București, 1933; Louis Barral, Anna de Noailles, CL, 1933, septembrie; Petru Comarnescu, Kalokagathon, îngr. Dan Grigorescu și Florin Toma, introd. Dan Grigorescu, București, 1985, 251-252; Colette, Discours de réception à l’Académie Royale de Langue et Littérature Françaises
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
1976, 42; Maria Platon, O poeta a luminii și a soarelui, CRC, 1976, 52; Titus Bălașa, O carte despre Anna de Noailles, R, 1977, 9; Elisabeth Higonnet, Anna de Noailles, coeur innombrable. Biographie. Correspondance, [Paris], 1989; Gabriela Stoica, Ultima Șeherezadă. Contesă Anna Brâncoveanu de Noailles, București, 1991; Dicț. scriit. rom., III, 480-481; Cornelia Ștefănescu, Destinul unei întâlniri. Marcel Proust și românii, București, 2001, 63-93. G.O.
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
menționând câteva vârfuri: Plutarh, legendara carte a lui Boswell despre Samuel Johnson, fulgurantele biografii (Brief Lives) lăsate de John Aubrey (1626-1697), savuroase miniaturi fragmentare și digresive ale contemporanilor săi, între care Shakespeare, Sir Walter Raleigh, Hobbes, William Petty, Mary Herbert, contesa Pembroke (sora supraviețuitoare și legatara literară a lui Sir Philip Sidney). Mi-e greu să citesc romanul lui Bellow cu gândul la toate aceste exemple ilustre, fie și pentru că Plutarh, Boswell și Aubrey au fost considerabil mai binevoitori cu cei
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Ecaterina Vărzar, Alice Gabrielescu ș.a.); Vl. Feodorov, Fântâna cu apă limpede, București, 1965 (în colaborare cu Ecaterina Vărzar); Madame de La Fayette, Principesa de Clèves, pref. Elena Vianu, București, 1966, Principesa de Montpensier. Zaïde. Principesa de Clèves. Istoria Henriettei de Anglia. Contesa de Tende, București, 1984 (în colaborare cu Dolores Toma); Jules Renard, Scrieri alese, pref. Paul Miclău, București, 1967 (în colaborare cu Marcel Gafton și Modest Morariu); Raymond Radiguet, Neastâmpăr. Bal la contele d’Orgel, pref. Richard Regwald, București, 1968; Înlănțuit
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
prin constituirea unei splendide „bibliotheca dominialis”. Soții Csăky, îndrăgostiți de literatura occidentală, achiziționează, încă din perioada studiilor lor vieneze, o sumă considerabilă de volume în limbile franceză și germană. Produsele iluminismului francez sunt citite cu deosebit interes, în special de contesa Iulia Csăky. Saloanele castelului de la Homona sunt impregnate de aerul noului timp, un cercetător de la începutul secolului nostru asemuindu-le cu acelea pariziene ale lui Marc Deffand. Adeptă a Luminilor europene, familia va inaugura pe domeniul de la Illésfalu un parc
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de sine, într-un poem cu adieri de franciscanism. Cu „un accent frumos” (G. Călinescu), tradiționalismul lui B. denotă și o fericită petrecere pe la școala modernă. SCRIERI: Darul voievozilor, Craiova, 1925; Prour pentru porți uitate, Craiova, 1934. Traduceri: Elena Văcărescu, Contesa de Noailles, Miresme de departe, Câmpulung Muscel, 1927 (în colaborare cu A. Pop-Marțian). Repere bibliografice: C. D. Fortunescu, „Darul voievozilor”, AO, 1925, 20; C. D. Fortunescu, „Miresme de departe”, AO, 1927, 31; Lovinescu, Scrieri, IV, 427, 434, VI, 96; C.
BALCESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285582_a_286911]