6,506 matches
-
mediile complementare pe care N. Gheran le evocă în memorii și o face cu perceptibilă însuflețire: casele de creație de la Mogoșoaia, de la Cumpătu, de la Pelișor, localurile-reper ale lumii artistice bucureștene din epocă („Ambasador”, „Lido”, „Bordei”, „Pescăruș”, „Boema”, „Podgoria”, „Katanga”, barurile „Continental” sau „Melody”) și, desigur, restaurantul Doamnei Candrea, o incintă culturală de neocolit. Viața nu era chiar cenușie în anii de atunci și evocatorul lor depune convingătoare mărturii în această privință. Printre altele existența boemei care „nu ținea seama de nicio
Despre o lume apusă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4457_a_5782]
-
acestea se desfășoară în aer liber (drumeții, sporturi de sezon, cură heliomarină) și care favorizează tratarea sau prevenirea unor afecțiuni. Ea este influențată de poziția țării pe Glob, ce determină clima temperată, de poziția țării în continent, ce determină caracterul continental, la care se adaugă caracteristicile suprafeței terestre: altitudinea, expoziția și înclinarea reliefului, prezența învelișului vegetal (în principal forestier), proximitatea unei întinderi de apă ș.a.. Dispunerea teritoriului pe diferite trepte atitudinale impune o serie de caracteristici specifice fiecărui etaj climatic, diferențiate
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
află Biserica Sf. Mihail și Statuia lui Matei Corvin. Laturile pieții cuprind mai multe clădiri celebre: Palatul Banffi, care adăpostește în prezent Muzeul de Artă, în partea de est; clădirea fostei primării și cea a Băncii Naționale în sud; Hotelul Continental în sud-vest. Alba Iulia este orașul martor a numeroase evenimente, multe din ele cu rezonanță în conștiința națională. Majoritatea monumentelor istorice și medievale se găsesc între zidurile cetății, construite între anii 1715-1738, pe locul vechiului castru roman. Se remarcă: Catedrala
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și pescuitul sportiv și Canalul Bega, care traversează Timișoara, aducând un plus de valoare turistică marelui oraș, prin estetica creată și posibilitatea navigației. Știați că... Podul de la Cernavodă a fost lucrarea inginerească cea mai grandioasă de acest fel din Europa continentală, din perioada construirii sale și încă mult timp după aceea? Construit în 5 ani (octombrie 1890 - septembrie 1895), de către o echipă condusă de inginerul român Anghel Saligny, podul dintre Fetești și Cernavodă era la vremea aceea cel mai lung din
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Sursa principală de apă a bazinului Lohan o formează precipitațiile atmosferice și, prin aceasta, cunoașterea variațiilor cantitative și calitative, în timp și spațiu, prezintă și o deosebită importanță practică. Studiul acestui element meteorologic scoate și mai mult în evidență caracterul continental al climei din acest bazin și rolul pe care-l au condițiile naturale de aici în repartiția precipitațiilor. Media anuală de precipitații în intervalul luat în considerare (1983 - 2003) a fost de 525,9 mm, deci mai mică decât media
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
albia minoră puțin adâncă a multor văi (0,5 - 1,5 m) favorizând producerea inundațiilor care acoperă aproape întreaga suprafață a albiei majore. Regimul hidrografic torențial pe care-l au pâraiele din această unitate naturală se datorează atât climatului temperat continental, cât și lipsei de iazuri, defrișării pădurilor din ultimul secol și practicării arăturilor în pantă. 3. ASPECTE MORFOMETRICE ALE REȚELEI HIDROGRAFICE. Datele asupra rețelei hidrografice au fost obținute prin cartometrie pe harta bazinului Lohan, scara 1:25.000. La baza
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
mai-septembrieă temperatura medie lunară depășește 100C. Evoluția mediilor lunare ale temperaturii aerului determină o amplitudine anuală de 21, 50C. Temperatura medie anuală este de 9, 30C (deci situată în intervalul 9-100Că ceea ce poate fi considerat ca o evidențiere a caracterului continental al climei. Trecerea de la iarnă la vară și invers se face relativ uniform și echilibrat, diferențele dintre temperaturile medii ale lunilor de primăvară și de toamnă este de ordinul a 4-50C. Caracteristicile termice ale climatului zonei Breaza sunt întregite și
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
poate de milenii, datini și obiceiuri fumoase, tradiții în meșteșuguri și artă populară. Intervenția omului a modelat formele de relief, făcând să apară, ici-colo, chiar schimbarea cursurilor de apă, corectând natura. Datorită amplasării geografice, localitatea Breaza beneficiază de un climat continental temperat, moderat sedativ, fără prea mari contraste ale principalilor parametrii meteorologici. În localitate există o ionizare medie a aerului, dar predominant negativă pentru majoritatea zonelor, iar radioactivitatea naturală nu depășește fondul natural al mediului. Cadrul geostructural în care se conturează
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
4 Zone cu apartamente în blocuri cu instalații de apă rece,calcă și canalizare, cu preparare centralizată a apei calde 150...180 1,20/1,35 Notă: 1 - Pentru Kzi valorile de deasupra liniei sunt date pentru localitățile cu climă continentală temperată, iar valorile de dedesubt sunt date pentru localitățile cu climă continentală excesivă. Definirea climei de face pe baza numărului anual de zile de vară (n) ca medie multianuală, cu temperatura maximă măsurată ³ 20°C, astfel n < 80 - climă continentală
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
și canalizare, cu preparare centralizată a apei calde 150...180 1,20/1,35 Notă: 1 - Pentru Kzi valorile de deasupra liniei sunt date pentru localitățile cu climă continentală temperată, iar valorile de dedesubt sunt date pentru localitățile cu climă continentală excesivă. Definirea climei de face pe baza numărului anual de zile de vară (n) ca medie multianuală, cu temperatura maximă măsurată ³ 20°C, astfel n < 80 - climă continentală temperată; n > 80 - climă continental excesivă. 2 - Valorile orientative pentru qg(i
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
continentală temperată, iar valorile de dedesubt sunt date pentru localitățile cu climă continentală excesivă. Definirea climei de face pe baza numărului anual de zile de vară (n) ca medie multianuală, cu temperatura maximă măsurată ³ 20°C, astfel n < 80 - climă continentală temperată; n > 80 - climă continental excesivă. 2 - Valorile orientative pentru qg(i)Ă pot fi mărite funcție de:mărimea zonei sau centrului populat, densitatea populației (loc/ha) și tipul de locuințe;zona geografică precizată prin limite de altitudine, climă, valori ale
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
dedesubt sunt date pentru localitățile cu climă continentală excesivă. Definirea climei de face pe baza numărului anual de zile de vară (n) ca medie multianuală, cu temperatura maximă măsurată ³ 20°C, astfel n < 80 - climă continentală temperată; n > 80 - climă continental excesivă. 2 - Valorile orientative pentru qg(i)Ă pot fi mărite funcție de:mărimea zonei sau centrului populat, densitatea populației (loc/ha) și tipul de locuințe;zona geografică precizată prin limite de altitudine, climă, valori ale precipitațiilor anuale; - statutul localității: urban
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
umană și economică. Pentru caracterizarea climatică a teritoriului studiat s-au folosit date de la stațiile meteorologice de la Iași, Strunga, Cotnari, Podu Iloaiei, Pașcani și din Atlasul Climatic al României. Clima județului Iași se încadrează în clima specifică Podișului Moldovei: temperat continentală, cu influențe de ariditate în cea mai mare parte a teritoriului, și scandinavobaltice în extremitatea vestică. Relieful de dealuri, de podiș, ariile depresionare și culoarele de văi principale joacă un rol important în crearea de diferențieri în câmpul de repartiție
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Relieful de dealuri, de podiș, ariile depresionare și culoarele de văi principale joacă un rol important în crearea de diferențieri în câmpul de repartiție teritorială a carateristicilor climatice. Regimul climatic are o pronunțată nuanță de continentalitate influențată iarna de anticiclonul continental eurasiatic, iar în perioada caldă de anticiclonul Azorelor. Temperaturile medii anuale au oscilat între 9,5°C (perioada 1961-2009) la stația Iași, 8,3°C (perioada 1986-2008) la stația Pașcani, 7,9°C (1987) și 10,9°C (1990) la
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
redusă decât media precipitațiilor înregistrate la stațiile învecinate ca urmare a efectului de foehnizare produs prin circulația descendentă a aerului ce coboară dinspre dealurile din nord-vestul și vestul teritoriului spre Câmpia Moldovei. Regimul anual al precipitațiilor atmosferice este de tip continental, cu un singur maxim în luna iunie (88,7 litri / m 2) și un singur minim, în luna februarie (28,4 litri / m 2) . Cantitățile medii lunare (iunie și februarie) sunt mai mari în nord-vestul , vestul și sudul județului. Cele
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
în care s-au instalat. Astfel, vom întâlni denumiri precum поморцы (pomoreni)- staroverii stabiliți în regiunea Mării Albe și în Țările Baltice, ветковцы (vetkovieni) - cei din Vetka (Belarus), karjaki, pentru cei stabiliți pe râul Kerjeneț (Rusia). În America de Nord (SUA, partea continentală, Alaska și Canada) rușii de rit vechi sunt cunoscuți sub denumirea de Old Believers (traducerea engleză a rus. cтароверцы- „vechi credincioși”). În lucrarea Lipovenii. Studii lingvistice, capitolul Staroverii din America, Victor Vascenco înfățișează deplasările starovere din Primorie și China spre
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
este Radu Mercea-Iacobeni? Dacă aș fi reporter la ziarul Făclia, aș răspunde simplu și direct: „un om al zilelor noastre!” (indicând, desigur, și cel mai indicat corp de literă cu care trebuie citit...). Dacă aș fi un client al barului Continental, aș spune: „băiat bun, de-al nostru!”, și aș comanda „încă o vodcă mare pentru tovarășu’!... Dacă aș lucra în „cultură”, aș răspunde fără ezitare: „Un băiat de talent, dom’le! Pute de talent Radu ăsta!” Și l-aș propune
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
faptul că, prin imprudențele sale, a compromis relațiile Germaniei cu Rusia. Napoleon a intrat în război cu întreaga Europă; dacă aș încerca să-i definesc politica, aș putea spune că aceasta a avut drept scop căutarea, prin forță, a alianțelor continentale. Mergând de la Madrid la Moscova, împăratul voia să impună, mai ales Spaniei și Rusiei, să facă parte din sistemul creat de el împotriva Angliei. Grație cerului, aceste exemple nu sunt dintre cele pe care o democrație ar putea fi tentată
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
1. Lamborghini Aventador - 340.000 de euro 2. Ferrari FF - 272.800 de euro 3. Ferrari 458 Challenge - 260.000 de euro 4. McLaren MP4-12C - 240.000 de euro 5. Mercedes-Benz SLS AMG GT - 235.000 de euro 6. Bentley Continental GT Speed - 220.000 de euro 7. Mercedes-Benz S63 AMG - 158.000 de euro 8. Aston Martin V12 Vantage Roadster - 150.000 de euro 9. Bufori La Joya - 150.000 de euro 10. Lexus LS600HL - 120.000 de euro” În
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Murphy spune că „Progresul nu face decât să înlocuiască o neplăcere cu alta”. Intr-un episod din serialul tv. ”Indiana Jones” eroii ajung într-o insulă situată în Oceanul Pacific.Aici cei doi tineri s-au plâns de lipsă binefacerilor civilizației continentale. Un englez stabilit de mai mult timp pe insulă i-a contrazis.” Aici este civilizația!Viața simplă.Aerul e sănătos.Oceanul ofera hrană zilnică.Râurile nu sunt poluate.In pomi sunt fructe exotice.Animalele nu sunt periculoase.Soarele încalzește zilnic
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
să aibă, pe cât posibil, statutul de persoane legale în țările lor. Trebuie să fie întemeiate în concordanță cu Carta Olimpică și statutul acestora trebuie să fie aprobat de CIO. 2. CIO poate recunoaște asociații de CNO-uri formate la nivel continental sau mondial, ca de exemplu: Asociația Comitetelor Naționale Olimpice (ANOC); Asociația Comitetelor Naționale Olimpice din Africa (ANOCA); Consiliul Olimpic din Asia (OCA); Organizația Sporturilor Pan americane (PASO); Comitetele Naționale Olimpice ale Oceaniei (ONOC); Comitetele Olimpice Europene (EOC), cu condiția ca
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
după alegerea lor. Provocarea finanțării JO a fost o idee repetată în istoria olimpică. Însuși baronul Pierre de Coubertin, fondatorul Mișcării Olimpice, JO de la Paris din 1924 a permis intrarea publicității pentru prima dată. Compania Coca-Cola, cel mai longeviv sponsor continental, a avut un contract de marketing cu Mișcarea Olimpică încă din 1928. 100 ani de marketing olimpic 1896, JO de la Atena. Comitetul de organizare s-a confruntat cu grave dificultăți financiare și a căutat suport de la un bine cunoscut donator
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
să construiască activități de succes dezvoltate de fiecare OCOG, care să ducă la îmbunătățirea structurii marketing cu fiecare JO; Să se asigure de distribuția veniturilor în mod echitabil în întreaga Mișcare Olimpică - inclusiv OCOG-urilor, CNO-urilor și asociațiilor lor continentale, FIS-urilor și altor Organizații Internaționale Sportive recunoscute și să furnizeze suportul financiar al federațiilor nou constituite; Să se asigure că lumea întreagă poate vedea și trăi (experimenta) JO prin intermediul televiziunii libere, prin satelit; Să reducă comercializarea necontrolată a JO
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
cercetare a publicației The Economist a arătat că, în Marea Britanie, țara de origine a employer brandului, la capitolul awarness, brandul de angajator avea procentajul cel mai mic dintre toate țările investigate (36%). Celelalte procente ale studiului sunt: 38% în Europa continentală, 42% în SUA și 48% în Asia-Pacific4. În plus, doar 62% din persoanele intervievate care reprezentau departamentele de resurse umane auziseră de brandul de angajator. În 2006, datele sunt mai bune, indicând o creștere a notorietății. Un studiu din 2006
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
shown that in the United Kingdom, the originating country of the employer brand concept, regarding awareness, the employer brand had the lowest percentage among all the investigated countries (36%). The other percentages of the study are as follows: 38% in continental Europe, 42% in USA and 48% in the Asian-Pacific region**. Furthermore, only 62% of the interviewed persons, representing human resources departments, had heard of the term "employer brand". In 2006, the statistics are betrer, showing an increase in notoriety. A
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]