1,033 matches
-
Employee stock ownership plans Drept de proprietate complet asupra muncii Cooperativele producătorilor FIG. 14.1 - Dimensiunile și exemplele ilustrative ale participării formale (apud Strauss) Strauss atenționează asupra faptului că formele concrete ale participării sunt dispuse în interiorul fiecărei dimensiuni într-un continuum, de la o putere slabă a angajaților până la o putere mare. El arată, de asemenea, că fiecare tip individual de participare se încadrează undeva între cele patru dimensiuni. De exemplu, cercurile de calitate aparțin nivelului departamental, presupun consultarea în comun, privesc
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nivelului departamental, presupun consultarea în comun, privesc cu precădere metodele de producție și nu necesită neapărat acordarea drepturilor de posesiune angajaților (Strauss, 1998, p. 18). G.A. Cole (2000, 2004) procedează oarecum asemănător cu Strauss, dispunând formele participării pe un continuum cuprins între zona deciziei controlate de management, la un pol, și zona deciziei controlată în comun de participanți, la celălalt pol. Se sugerează că în felul acesta pot fi surprinse mai bine diferitele grade de participare pe care angajații le
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
considerate „participare” numai în măsura în care angajații sunt consultați cu privire la deciziile ce le afectează munca, fără ca angajatorii să țină cont de părerea angajaților. Altele, în schimb, presupun o participare totală, controlul fiind deținut în întregime de participanți (în figura 14.2 redăm continuumul formelor participării după Cole). SHAPE \* MERGEFORMAT FIG 14.2 - Continuumul formelor participării (apud Cole) Demnă de reținut este și concluzia formulată de autorul citat: # În climatul actual de concurență acerbă, de cheltuieli publice reduse și de nevoia de a crea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
le afectează munca, fără ca angajatorii să țină cont de părerea angajaților. Altele, în schimb, presupun o participare totală, controlul fiind deținut în întregime de participanți (în figura 14.2 redăm continuumul formelor participării după Cole). SHAPE \* MERGEFORMAT FIG 14.2 - Continuumul formelor participării (apud Cole) Demnă de reținut este și concluzia formulată de autorul citat: # În climatul actual de concurență acerbă, de cheltuieli publice reduse și de nevoia de a crea organizații capabile de reacție se pare că atât organizațiile din
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
exercită o presiune asupra subordonaților pentru ca decizia grupului să fie de fapt decizia șefului). Formele participării nu sunt fixe, predeterminate, ci ele se pot afla, în funcție de felul cum sunt concepute și mai ales transpuse în practică, în oricare punct al continuumului (consultările subordonaților, dacă se soldează cu luarea în considerare a opiniilor exprimate de aceștia, s-ar putea amplasa în dreapta continuumului de mai sus; dacă se soldează însă cu ignorarea sau respingerea opiniilor subordonaților, se vor amplasa la stânga continuumului). În condițiile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ci ele se pot afla, în funcție de felul cum sunt concepute și mai ales transpuse în practică, în oricare punct al continuumului (consultările subordonaților, dacă se soldează cu luarea în considerare a opiniilor exprimate de aceștia, s-ar putea amplasa în dreapta continuumului de mai sus; dacă se soldează însă cu ignorarea sau respingerea opiniilor subordonaților, se vor amplasa la stânga continuumului). În condițiile existenței unor dificultăți reale de diferențiere și individualizare a formelor participării, încercările de clasificare propuse de diverși autori merită a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
punct al continuumului (consultările subordonaților, dacă se soldează cu luarea în considerare a opiniilor exprimate de aceștia, s-ar putea amplasa în dreapta continuumului de mai sus; dacă se soldează însă cu ignorarea sau respingerea opiniilor subordonaților, se vor amplasa la stânga continuumului). În condițiile existenței unor dificultăți reale de diferențiere și individualizare a formelor participării, încercările de clasificare propuse de diverși autori merită a fi apreciate cu atât mai mult. Problema clasificării formelor participării rămâne însă deschisă pentru anii următori în vederea elucidării
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ariei termenului de calitate. O altă dificultate provine din confuzia pe care o creează termenul de calitate totală. Cum poate fi obținută calitatea totală sau cum poate fi ceva mai bun de 100%? Kinlaw (1992) soluționează această problemă propunând un continuum al îmbunătățirii permanente, la un pol aflându-se strategia reactivă, iar la celălalt, strategia proactivă. Într-un caz este vorba despre reacția la un produs nou-creat, iar în celălalt, despre crearea unui produs nou. Îmbunătățirea calității poate avea loc în cadrul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
reacția la un produs nou-creat, iar în celălalt, despre crearea unui produs nou. Îmbunătățirea calității poate avea loc în cadrul fiecărui stadiu în parte, dar și între stadii (vezi fig. 14.3, apud Johns, 1998, p. 538). FIG. 14.3 - Un continuum al îmbunătățirii permanente Din cele de mai sus rezultă câteva noi caracteristici ale managementului calității totale: îmbunătățirea calității se obține prin progrese mici realizate în timp sau prin inovații radicale; îmbunătățirea calității presupune cu necesitate cunoașterea punctului în care ne
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
drept de proprietate asupra muncii Employee stock ownership plans Drept de proprietate complet asupra muncii Cooperativele producătorilor Tabelul 14. SEQ Fig. 14. \* ARABIC 1 − Dimensiunile și exemplele ilustrative ale participării formale SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 14. SEQ Fig. 14. \* ARABIC 2 − Continuumul formelor participării (apud Cole) FIG. 14.3 − Un continuum al îmbunătățirii permanente SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 14. SEQ Fig. 14. \* ARABIC 3 − Un model posibil, aproximativ, al participării Fig. 14. SEQ Fig. 14. \* ARABIC 4 − Rezultatele experimentului lui Lewin referitor la
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Drept de proprietate complet asupra muncii Cooperativele producătorilor Tabelul 14. SEQ Fig. 14. \* ARABIC 1 − Dimensiunile și exemplele ilustrative ale participării formale SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 14. SEQ Fig. 14. \* ARABIC 2 − Continuumul formelor participării (apud Cole) FIG. 14.3 − Un continuum al îmbunătățirii permanente SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 14. SEQ Fig. 14. \* ARABIC 3 − Un model posibil, aproximativ, al participării Fig. 14. SEQ Fig. 14. \* ARABIC 4 − Rezultatele experimentului lui Lewin referitor la schimbarea comportamentului alimentar Fig. 14. SEQ Fig. 14. \* ARABIC
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
principală pe care o putem aduce viziunii lui Marshall se referă la idealizarea apartenenței cetățenești. Viața concretă ne arată că există și alți poli de identificare pentru indivizi: „Între public și privat, civil și civic, universal și particular, imaginea unui continuum este mai potrivită pentru a reprezenta cetățenia trăită decât cea a frontierei sugerate de teorie” (ibidem, p. 39). Credințele, alegerile sexuale sau familiale, gusturile, deși aparțin În mod evident sferei private, se Înscriu și În sfera publică a practicilor autorizate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
comparația este favorabilă, identitatea socială a individului este pozitivă; În caz contrar, ea este percepută negativ, ceea ce poate da naștere unor strategii de (re)valorizare identitară. Susținătorii teoriei auto-categorisirii (Turner et alii, 1987) consideră că Între cei doi poli ai continuumului care unește identitatea personală și identitatea socială există „paliere” care reprezintă tot atâtea niveluri posibile de categorisire. Fiecare palier necesită principii de diferențiere și de comparare care Îi sunt proprii, permițând astfel să fie evidențiată, În funcție de context, o categorie sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
termeni de profit economic și social, ele nu vor putea niciodată elimina cu totul idiomurile minoritare, care vor continua să fie purtătoare ale altor valori și să-și asume alte funcții. În orice caz, indivizii se vor situa Într-un continuum al interlectului, oscilând Între doi (sau mai mulți) poli lingvistici, În care intervin alternanțe și amestecuri de coduri. O persoană bilingvă (sau multilingvă) și, a fortiori, o comunitate bilingvă nu sunt „dublu monolingve”: ele Își folosesc repertoriul mai extins ca
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
deoarece timpul implicat de un proces, inerent evenimentului pe care îl reprezintă construcția verbală, este adesea modificat de actanți și de circumstanțele frazei. De aceea, s-a creat posibilitatea inventarierii tipurilor de procese care substituie aspectului imperfectiv și perfectiv un continuum de patru grade: stări (a iubi), activități (a respira), realizări (a naște) și finalizări (a strănuta). Procesele din tipul stării se caracterizează prin absența limitelor inițiale și finale, precum și prin absența schimbării: ea are părul blond; el simte căldura soarelui
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o bază de date perceptive și într-un cîmp al forțelor ce articulează subiectul cu contextul său social, istoric și cultural. Prin urmare, nu există un transfer, o codificare a lumii în limbă, ci mai degrabă un contract și un continuum, motiv pentru care praxematica respinge dihotomia între datele lingvistice și datele extralingvistice, deoarece aceste date sînt legate de reprezentările lingvistice. Pe de altă parte, există o veritabilă corespondență între sintaxă și conținuturile spațio-temporale, în lingvistica praxematică, spusul este întotdeauna legat
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1925), profesor britanic, specialist în gramatică, fondator al funcționalismului lingvistic. Lucrări de referință: Explorations in the Functions of Language, Edward Arnold, London, 1973; Learning How to Mean, Edward Arnold, London, 1975; Linguistic Studies of Text and Discourse, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2002; On Language and Linguistics, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2003; On Grammar, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2005; The Language of Science, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2006; Computational and Quantitative Studies, (ed. Jonathan
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de referință: Explorations in the Functions of Language, Edward Arnold, London, 1973; Learning How to Mean, Edward Arnold, London, 1975; Linguistic Studies of Text and Discourse, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2002; On Language and Linguistics, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2003; On Grammar, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2005; The Language of Science, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2006; Computational and Quantitative Studies, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2006. Phillippe HAMON (n. 1940), profesor francez
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Arnold, London, 1973; Learning How to Mean, Edward Arnold, London, 1975; Linguistic Studies of Text and Discourse, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2002; On Language and Linguistics, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2003; On Grammar, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2005; The Language of Science, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2006; Computational and Quantitative Studies, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2006. Phillippe HAMON (n. 1940), profesor francez de teoria literaturii, stilistică și istoria literaturii la Sorbona
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Linguistic Studies of Text and Discourse, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2002; On Language and Linguistics, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2003; On Grammar, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2005; The Language of Science, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2006; Computational and Quantitative Studies, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2006. Phillippe HAMON (n. 1940), profesor francez de teoria literaturii, stilistică și istoria literaturii la Sorbona. Lucrări de referință: Du Descriptif, Hachette, Paris, 1981; Le Personnel du
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Publishing, 2002; On Language and Linguistics, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2003; On Grammar, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2005; The Language of Science, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2006; Computational and Quantitative Studies, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2006. Phillippe HAMON (n. 1940), profesor francez de teoria literaturii, stilistică și istoria literaturii la Sorbona. Lucrări de referință: Du Descriptif, Hachette, Paris, 1981; Le Personnel du roman, Droz, Genève, 1983; Texte et idéologie, PUF, Paris, 1984; La
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Univers, București, 1981) și Principes de Grammaire, 1769. James Robert MARTIN (n. 1950), profesor la Universitatea din Sydney, specialist în lingvistică, analiza discursului, teoria genurilor. Lucrări de referință: (în colab. Cu Rose, D.), Working with Discourse: Meaning beyond the clause, Continuum, London, 2003; Shidoni gakuha no SFL : Haridi gengo riron no tenkai, Rīberu Shuppan, Tokyo, 2005; (în colab. cu Rose, D.), Genre Relations: Mapping Culture, Equinox Publishing, London, 2008; (în colab. cu Rose, D.), Learning to Write, Reading to Learn: Genre
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
religioasă și implicațiile religiei asupra vieții cotidiene. Opțiunea pentru credința și practica religioasă nu este întâmplătoare. Cele două ne oferă informații atât despre internalizarea religiei (credința religioasă), cât și despre manifestarea exterioară a religiozității practică religioasă. Cele două reprezintă un continuum al aceluiași fenomen: manifestarea religiozității le nivel individual. Relația dintre credința și practica religioasă este similară celei dintre valori / credințe și comportament. Am optat pentru definiția dată de Rokeach (1973) valorilor, ca fiind "credințe de durată că un anumit mod
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
clarificate mai tîrziu. Pe lîngă cele opt moduri prezentate pînă acum, alte trei trebuie menționate aici. Cel mai important dintre acestea este Fluxul Conștiinței (FC), cunoscut și ca Monolog Interior Direct - el se află dincolo de Gîndirea Directă Liberă, într- un continuum gîndire-reprezentare: ca și GDL, acesta reprezintă sursa gîndurilor personajului la timpul prezent și la persoana întîi, dar de obicei este mai introspectiv, mai puțin ordonat sau „gramatical”, bazîndu-se mai mult pe conexiuni deductive implicite, adică este mai puțin cenzurat decît
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
fluxul conștiinței sau pentru „ciocnirea” a două voci: alinierea este identificată, apoi este definită funcția (sau „naturalizarea”) de către cititor. Termenul „aliniere” ne ajută, de asemenea, să reținem că, în funcție de indicatorii lexico-gramaticali și de efectul narativ sau estetic, există un continuum de la cuvintele ce aparțin narațiunii pure către cele care aparțin numai personajului, cu un număr variabil de puncte pe acel continuum. Asemeni lui McHale și alții (Ginsberg, 1982; Pascal, 1977), Jefferson recunoaște că o sursă- cheie a impactului propoziției DIL
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]