699 matches
-
timp care se născuse cîndva și pierise prin voita mea ignorare (o autocenzurare absurdă), În chiar clipa ivirii lui. Și fără vreo altă deschidere verbală, Îmi prinse mîna stîngă În palmele ei mici, după care se agăță de privirea mea contrariată: - Ce repede uităm! spuse. Eu n-am uitat. Trec anii, domnule judecător, (rosti ultimele două cuvinte ca mîngîiere pe o catifea), și n-am uitat. N-am răspuns, nu puteam, nu știam ce să răspund. Între mine și ea stăruia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
Întuneric, Încercai s-o strig, și, pe neașteptate, Îi reauzii vocea: era totuși lîngă mine. - Au trecut douăzeci și doi de ani, vorbi. Ne-am gîndit În acest timp, mereu, unul la altul. Îți spun asta, pentru că te văd ușor contrariat. Te iubesc. În somn totul e posibil. Acum sunt iar pe pămînt ca Înainte - Îți spun numai ție - locuiesc la Maria di Pietrasanta, În Italia sunt soția unui mic patron care ține acolo un fel de restaurant, cam cum erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
răspunse, apoi Își puse mîinile pe umerii mei și dispăru - timp În care Keti se ivi În odaie, așa cum o știam: palidă, tînără, slabă. Nu Înțelegeam. Vocea ei ușoară mă Învălui - Am venit. - Dar mi-ai spus ultima dată, Întrebai contrariat, cînd te-am văzut În vis că nu mi te mai poți ivi decît În somn, că ești din nou pe pămînt, că ești măritată și trăiești În Marina di Pietrasanta, pe malul Mării Ligurice, că eu nu pot veni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
deschis brusc ferestrele. Rămase câtva timp nehotărât, cu albumul în mână. "Și al treilea trandafir? se auzi gândind. Unde vrei să-l pun? Lasă albumul, și arată-mi unde vrei să pun trandafirul. Al treilea trandafir..." Începu să râdă, amar, contrariat. "Sunt, totuși, un om liber", își spuse, așezîndu-se în fotoliu. Cu mare grijă și emoție, deschise albumul. Un trandafir proaspăt cules, mov, așa cum nu mai văzuse decât o singură dată până atunci, îl întîmpină în mijlocul paginii. Îl luă în mână
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mai pune piciorul în restaurant”. „Un elev practicant, aspirant la calitatea de ospătar, primise sarcina să numere în fiecare zi sticlele cu vin din depozitul restaurantului. Responsabilul localului observă de câteva ori că practicantul său numără până la 500, apoi renunță. Contrariat, îl admonestează: Ce înseamnă asta, tinere? De ce nu termini de numărat? Simplu, tovarășe responsabil! Dacă până la 500 nu lipsește nici una, credeți că există motive să lipsească tocmai din celelalte?!... „Ospătar! Două sticle cu vin. Alb sau negru? Dar... ce te
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
război, deci inapt serviciului militar activ, partea sedentară nu mai știa nimic de mine din momentul rănirii și ca atare mă considera dezertor. Când m-am prezentat maiorul Rednic m-a apostrofat: „Dezertorule!, unde ai stat ascuns până acum?” Vădit contrariat cer maiorului cu insistență să-și ceară scuze pentru insulta ce mi-a adresat, și-i prezint imediat actele doveditoare invalidității mele. În fața acestei probe, maiorul își prezintă scuzele de rigoare și ca să mai îndulcească atmosfera, mă invită politicos să
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
căi ocolite, solicită conducerii secției îngăduința de a lucra în schimburi diferite de cele în care lucra Ina. În acest fel, întâlnirile lor erau ocazionale și nu aveau nici durata și nici substanța dialogurilor de altă dată. Ina se arătă contrariată. Nu găsea rădăcinile acestei schimbări de atitudine a prietenei sale. Era chiar încercată de păreri de rău că Olga făcuse acești pași ai îndepărtării, deși ea nu și putea imputa ceva ce ar fi putut impieta asupra bunelor lor relații
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
evident! bombăni Stavrat. Nu încape, prin urmare, nici o îndoială că momentul nu e excesiv de fericit pentru a trata vânzarea unei moșii și încă la fața locului. Tatonările acestea se puteau face perfect și la București. ― Înțeleg reproșurile dumitale, ripostă Nadina contrariată. Dar de ce nu mi le-ai făcut la București? ― V-am prevenit că e periculoasă călătoria la țară și nu m-ați ascultat. ― Să lăsăm călătoria cu pericolele. Dacă-mi spuneai că nu se poate trata vânzarea acuma sau că
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
reuși să-l influențez eu pe Majestatea Sa, dacă m-ați pune un pic la curent. La urma urmei, trebuie să aflu, de dragul lui Tung Chih. Vorbele mele par să aibă sens pentru prințul Kung, căci începe să vorbească. Sunt contrariată să aflu că tratatul le permite străinilor să deschidă consulate la Peking. Fiecare țară și-a ales propria locație, nu departe de Orașul Interzis. Tratatul permite vaselor comerciale străine să navigheze de-a lungul coastelor chineze, iar misionarilor le este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
zic lui Li Lien-ying. Sub acoperirea psalmodiilor călugărilor, eu și prințul Kung schimbăm informații și discutăm despre planurile de viitor. Punem la cale un contraatac împotriva lui Su Shun, în vreme ce Nuharoo se ocupă să îl distreze pe Tung Chih. Sunt contrariată când prințul Kung îmi spune că Su Shun a mituit armata. Amândoi suntem de acord că el trebuie să fie eliminat. Întrebările mele sunt: Dacă îl arestăm pe Su Shun, vom avea sprijinul poporului? Vor profita străinii de haosul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
în bufetele unde poposea de la primele ore ale dimineții, transa bahică devenind o stare cronică, cvas-permanentă) cum se conturează adevărata etică a intelectualului, strict în spațiul culturii înalte, sau cu ajutorul unor contraste venind din viața privată (când Liiceanu îi relatează, contrariat, câteva episoade în care niște celebri "scriitori români la Paris" se pretează la niște gesturi mai mult decât penibile, Ivănescu le găsește scuze voit naive). Răspunsul e mereu altul decât cel scontat, concluziile așteptate sunt răsturnate, adevărurile - întoarse pe dos
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
fibră, atașant în frământările lui transpuse în alegorii cu miez politic și de o tensionată investitură morală. În fiecare din piesele lui Constantin Popa se percepe un zbucium în care revolta și disperarea se cheamă și-și răspund. Din idealism contrariat, din freamătul exasperării se zămislește o inconfortabilă dramaturgie, ce nu se rezumă la textele incluse în acest volum.** Calul verde... Ce-o fi asta? O năzăreală poznașă? O trăsnaie surrealistă? Dar varianta (de titlu) Unu plus unu fac trei? Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
-i prima hotărîre pe care mi-o dai peste cap... Mina: Iar îmi scoți ochii cu cavoul ăla! Ilie: Nu, gata cu cavoul! Nu mai cred în eli. Gata (mișcîndu-se, dă cu ochii de colțul camerei; se oprește, privește atent, contrariat) Mina, mi se par mie sau tu ai mutat niște lucruri de-acolo...! Mina: Nu, nu ți se pare. Le-am mutat. Ilie: Dar de ce?! Mina: I-am făcut loc... Ilie: Cui i-ai făcut loc?! Mina: Calului. Calului verde
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
rîde) Un cal? Unde? Mina: Acolo... Vera: Aha. Ce fel de cal? Mina: Verde. Vera: Frumos! Și eu să nu-l observ! Că doar e ditamai calul. (reușesc să rîdă amîndouă) Mina: Știu că-ți vine să rîzi dar... Vera: (contrariată) Dar ce?! Mina: Vera, mă tem că n-ai să pricepi nimic și-i mai bine să încheiem discuția asta. Vera: Stai, dragă, puțin. Ce să nu pricep? Mina: Chestia cu calul... Vera: Păi ce să nu pricep! Ce e
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
se vede nimic. Sună soneria, insistent, fără ca Mina s-o audă. Se aude cheia în yală, se deschide ușa și intră Ilie care are mîini un buchet mare de flori și un pachet cu prăjituri. O vede pe Mina) Ilie: (contrariat) Da' tu ce faci? Ei, Mina, ce Dumnezeu, nu mă auzi? (o apucă încet de umeri) Mina! Mina: (e prezentă) Da... Ilie: Am sunat la ușă. De ce nu mi-ai deschis? Mina: N-am auzit... zău că n-am auzit. Ilie
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
veniți? Delegatul: Eu, ca să zic așa, sînt trimisul special... Val: (derutat) Dar nu sînteți delegatul... Nu cu dumneavoastră m-am întîlnit... n-am fost împreună... berea... votca... la comitet... Delegatul: Nu, cred că mă confundați... Maria: (și ea grozav de contrariată) Da' și eu parcă v-aș cunoaște...! Nu-i așa, Irina, că dumnealui a fost aici în problema napilor... și... Delegatul: Tot ce se poate... poate mai demult... nu-mi amintesc... Oricum, napii nu mai sînt de actualitate. Piața internă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
a Artelor Frumoase din Caen: voia să-i arate ceva și să-i propună, desigur, finațarea unei expoziții. Ce-i arată? Mulaje după clitorisul personal, transformat În instalație. În seara aceleiași zile, acasă, Michel “examină cu atenție clitorisul lui Valérie.” Contrariată, amanta este calmată cu explicația: “E un demers artistic.” și finalul capitolului: “În fond, mi-am spus, această Sandra e mai degrabă o artistă bună; experimentul ei te incita să arunci o privire nouă asupra lumii.” Apare așadar Valérie, angel
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
În prag de secol XXI a acestor filozofeme, cu totul altfel tratate de Diderot cu vreo două sute treizeci de ani În urmă, scade valoarea literară a unui roman care-și așterne mesajul și cerințele interpretative ca un covor În fața cititorului contrariat; nemulțumit că i se livrează total de-a gata, spre final, că rolul său se reduce la acela de martor, că opera deschisă despre care citise el și-a Închis obloanele, s-a săturat să plutească În ambiguitate și s-
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
comună, cea care ne aranjase întâlnirea - o combinatoare profesionistă de suflete singure -, nu înțelegea ce se întâmplă și era tot mai stânjenită, interpreta tăcerea de gheață ca pe o reacție de respingere și nu știa cum să reacționeze. O simțeam contrariată de blocajul nostru aparent, mai ales că pețitul era viața ei și niciodată nu punea doi oameni față în față dacă nu era absolut sigură că se potrivesc... În toată cariera avusese un singur eșec: un cuplu gay care făcuse
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
vinovăție, două dintre „păcatele capitale” ale lumii contemporane. Fără să fi știut că la fel i-a zis și Zaharia Stancu în urmă cu trei decenii, l-am numit pe Bacovia „marele sfios”. Azi, reluînd Confesiunile lui Darie (1971) descopăr, contrariat, următoarea frază: „Cînd mă năpădesc amintirile mă gîndesc la marele poet și la marele sfios care a fost Bacovia”. Am pierdut un drept de autor, în schimb am dat peste o problemă pe care nu mi-o pusesem: de cîte
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
vieții, nu constituie altceva decât comportamente neadecvate față de diferitele solicitări sau exigențe ale unuia sau ale mai multor niveluri de integrare. „Fenomenul frustrației” este strâns legat, mai a gradul flexibilității psihicului persoanei la găsirea răspunsurilor la solicitările multiple și adesea contrariate ale mediului, grad care constituie și măsura adaptabilității sale. De asemenea, o insuficintă maturizare manifestată, de exemplu, în plan afectiv, axiologic sau volițional, afectează modul de percepere și evaluare corectă a situației conflictuale și posibilitatea traducerii eficiente, în acțiuni concrete
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de-al doilea criteriu, H.H. Kendler a relevat mai mulți factori de care depinde persistența unui răspuns, în condițiile repetării sau menținerii îndelungate a obstacolului frustrant, și anume: a) forța tendinței, trebuinței, sau scopului urmărit, b) tăria deprinderilor și obișnuințelor contrariate, c) poziția reacției în sistemul comportamental (adică importanța pe care noi o acordăm atitudinii de răspuns, pentru statutul și prestigiul nostru social). Referitor la posibilitatea subiectului de a găsi noi modalități de echilibrare, H.H. Kendler evidențiază câteva din formele de
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
acoperind numai doi dinți vizibili, ca niște așchii de os. Omul, a cărui vârstă desigur înaintată rămânea totuși incertă, zâmbea cu cei doi dinți, clipind rar și moale, întocmai ca bufnițele supărate de o lumină bruscă, privind întrebător și vădit contrariat. - Unchiul Costache? îndrăzni să deschidă gura tânărul, pe urmă, intimidat, refăcu întrebarea: Aici șade domnul Constantin Giurgiuveanu? Bătrânul clipi din ochi, ca și când n-ar fi înțeles întrebarea, mișcă buzele, dar nu răspunse nimic. - Eu sunt Felix - adăugă tânărul, uimit de
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
95% dintre indivizi emisfera stângă este dominantă (Guyton, 1996, p. 398). Lateralitatea se poate clasifica după următoarele criterii (Păunescu și Mușu, 1990): după natura ei: normală sau patologică. după intensitate: puternică sau slabă. după gradul de omogenitate: omogenă, neomogenă și contrariată. Conceptul de lateralitate este complex și presupune două noțiuni: dominantă laterală și preferință manuală. Dominanta laterală reprezintă predispoziția copilului de a folosi predilect un anumit membru, ochi sau ureche în activitățile ce solicită fidelitate, în timp ce preferința manuală reprezintă capacitatea de
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
nivel ușor peste medie, foarte ușor, nu strică, dar un nivel prea mult peste este, uneori, mult mai rău decât un nivel sub.) Un cititor poate pune cartea deoparte pentru a o relua atunci când a aflat mai multe; un ascultător contrariat te va părăsi, în spirit, și oricât ar mai dura prelegerea, nu va mai reveni niciodată. Nivelul potrivit pentru o comunicare este o parte din ceea ce trebuie să facă organizarea, dar, bineînțeles, primul și cel mai important lucru în organizare
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]