10,699 matches
-
tumbele lor nebune i cu splendidele i rapidele lor mic?i." Dintre membrii familiei, sl?iciunea Reginei este Mignon (Marioara, c??orit?cu regele Alexandru al Iugoslaviei), "gr?unică" i veselă Mignon, radioas?dup?ce-l nate pe Duan-Petru. Prin contrast, Elisabeta, soia Regelui George al Greciei, este "ar?oas? cu o privire mai degrab?crud?.. O fiin?tulbur?oare, misterioas?i bine f?ut?că s?i ?nebuneasc?pe b?băi." Ajunge s?i suceasc?mintea p??i cumnatului ei
Bucuriile și durerile unei regine by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9915_a_11240]
-
regizorului îi taie complet sonorul pentru a ne acomoda cu universul ecranat al surdo-muților, pentru care elementul vizual și gestualitatea preiau deficitul, raportîndu-l la o expresie mai acută a comunicării. Cînd nu mizează pe situații, regizorul focalizează asupra stărilor și contrastului dintre registrele conjugate ale lumilor diferite. Cu toate aceste rupturi deliberate de nivel, acțiunea cunoaște un crescendo de progresie dramatică, beneficiind în același timp de interstiții meditative, panoramări sau cadre simple, cadre aproape fotografice. Regizorul a reușit să obțină un
Babel : istoria lumii în 4 capitole by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9925_a_11250]
-
proximitatea centrului vedem poeme remarcabile, anunțând secvențele apoeticului copleșitor, dar care păstrează într-un fel sau altul legături cu versul premeditat. Registrul naturalist este neechivoc, strofa nu devine încă o pastă verbală omogenă, ci rămâne o țesătură atent realizată, cu contraste aranjate, cu imagini bine aduse din condei: "(închid ochii deschid gura/ niște scursori sunt zilele/ străzile tremură cu burta la stele/ mațele cântă duios -/ închid ochii deschid gura/ în locul lacrimilor/ din orbite/ se scurg bucăți de scuipat)" (Pentru nimic în
Scrisoarea unui provincial by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8934_a_10259]
-
ai întins mâna și ai început/ să îmi încâlcești părul - apoi/ totul în jur s-a acoperit de mătreață)" (Ars amandi). De observat, aici, ultimele reminiscențe ale poeticului. Autorul caută - încă - un final de climax și scontează pe efectul de contrast între sintagma latinească ridicată în titlu (sonoră, elegantă, sclifosită) și mizeria tristă de la subsol. În schimb, în secțiunea de Texte poetice, numai această formulă liminară mai prezintă un coeficient de (veche, convențională) ironie. Deja suntem înconjurați și îmbibați de spuma
Scrisoarea unui provincial by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8934_a_10259]
-
care a știut să se orienteze estetic și stilistic, să dribleze pîndele și să pasaze la momentul potrivit. Mai mult, a șutat la poartă, punctînd imbatabil la capitorul ce dă seamă de însăși esența muzicii: spiritul de variație și de contrast. A murit subit, oarecum surprinzător, după ce acum cîțiva ani s-a stins Xenakis. Apoi Ligeti...Oare ce-o fi în sufletul lui Pierre Boulez?
Variație și contrast by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8946_a_10271]
-
paradisiacă spre tărîmul infernului plăcerii, unde totul mai este posibil o dată. Și pentru ultima dată. Din lumea cenușie și devitalizată a bibliotecii lui Faust, uniformizată cromatic, scenografa Lia Manțoc aduce o culoare clară, negrul din fracul lui Mefisto, și, apoi, contrastul cromatic, movul intens, care țipă păcatul prin respirația taftalelor. Impresionant. "O, lună plină, de-ai vedea Azi ultima durere-a mea"... Am regretat imens că Ilie Gheorghe, unul dintre actorii noștri mari, speciali, cu un soi de înțelepciune scenică rară
Foarte scurtă istorie incompletă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8948_a_10273]
-
fotografia, de tip cabinet, realizată de Tomá� are dimensiunile de 6 x 9 cm, iar cea semnată de Brand, este ceva mai mare, de 6,5 x 10,5 cm. Fotograful praghez a lucrat în sepia, o culoare ștearsă, fără contrast, în timp ce fotograful ieșean a lucrat în alb-negru, păstrând întocmai proporțiile și fizionomia poetului, dar schimbând culoarea vestei, pentru a obține un contrast mai mare. Aici albul imaculat al cămășii este ca un blitz, în centrul imaginii, peste care se răsfață
Vesta lui Eminescu by Victor Macarie () [Corola-journal/Journalistic/8940_a_10265]
-
mare, de 6,5 x 10,5 cm. Fotograful praghez a lucrat în sepia, o culoare ștearsă, fără contrast, în timp ce fotograful ieșean a lucrat în alb-negru, păstrând întocmai proporțiile și fizionomia poetului, dar schimbând culoarea vestei, pentru a obține un contrast mai mare. Aici albul imaculat al cămășii este ca un blitz, în centrul imaginii, peste care se răsfață papionul, asortat și el la culoarea hainei. La Tomá�, portretul ocupă aproape întreaga suprafață de hârtie fotografică, la Brand, portretul este mai
Vesta lui Eminescu by Victor Macarie () [Corola-journal/Journalistic/8940_a_10265]
-
cu ocazia dezvelirii bustului poetului, de la Botoșani, 11 septembrie 1890, alături chiar de originalul după care au fost făcute aceste fotografii 12. Astfel, datorită, în primul rând, distribuirii lor într-un număr mai mare de exemplare sau poate și datorită contrastului accentuat, aspect ce place ochiului, fotografiile executate de Brand au fost tot mai des preluate de editori și gazetari, intrând astfel în circuitul editorial, o lungă perioadă de timp, în paralel cu fotografiile semnate de Jan Tomá�13; și asta
Vesta lui Eminescu by Victor Macarie () [Corola-journal/Journalistic/8940_a_10265]
-
paradisiacă spre tărîmul infernului plăcerii, unde totul mai este posibil o dată. Și pentru ultima dată. Din lumea cenușie și devitalizată a bibliotecii lui Faust, uniformizată cromatic, scenografa Lia Manțoc aduce o culoare clară, negrul din fracul lui Mefisto, și, apoi, contrastul cromatic, movul intens, care țipă păcatul prin respirația taftalelor. Impresionant. "O, lună plină, de-ai vedea Azi ultima durere-a mea"... Am regretat imens că Ilie Gheorghe, unul dintre actorii noștri mari, speciali, cu un soi de înțelepciune scenică rară
Mefisto by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8947_a_10272]
-
societatea comunistă multilateral dezvoltată". Cinismul lui Ilie Merce vorbește de la sine. Într-un decor luxos cu mobilă bidermeyer, așezat într-un fotoliu imperial, parlamentarul nu-și ascunde scîrba princiară față de cei "care se dau rotunzi"; regizorul, într-un joc al contrastelor, i-a alăturat imaginea Monicăi Lovinescu pe patul de spital, o umbră a trecutului grăitoare, o mărturie. Cît despre cei care s-au devotat comunicării cu orice risc a adevărului, toate aceste figuri, cu mici excepții, pîlpîie și se sting
Un exercițiu de libertate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8972_a_10297]
-
și a conflictelor, investigarea metamorfozelor, pentru a insista profitabil, cum și cât se cuvine, asupra ipostazelor feminității, în diversitatea funcțiilor narative, sociale și religioase. O atenție particulară pentru întreaga carte o reprezintă filierele, raportările, comparațiile, pentru a distinge similitudinile și contrastele, de la o etapă la alta și de un grup de texte la altul: relația dintre saga și Edda, luate împreună, pe de o parte, și Cântecul Nibelungilor, pe de altă parte. Acest comparatism intern este instrumentul principal al tezei și
Un tânăr germanist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8984_a_10309]
-
micului grup de muzeografi de la Tescani pentru a vedea, cu ochii lui, nevoile unor înzestrări reparatorii, a stat doar câteva minute și, cu superioară țâfnă, a plecat de unde venise, lăsându-i pe cei de față, vorba franțuzului, "bouche bée". (Prin contrast, slujitorii de la Centrul de creație "George Enescu" își amintesc că un alt ministru, Ion Caramitru, a stat la Tescani ore bune, înțelegând perfect rosturile și necazurile instituției, iar de Crăciunul acelui an 1999, așezământul a fost înzestrat, între altele - mare
Opacități by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8999_a_10324]
-
sonoră, timbralitatea ei aduce o altă culoare: complementară. Este voluntară, capricioasă. Dar permanent "fură cu ochiul" spre Corina. Are o impulsivitate care stimulează ansamblul în jocul intens, viguros. Dacă Apollo și Dionyssos sunt alături în artele frumoase, în acest grup contrastele de temperament individual se armonizează între parteneri: timbrul de catifea al violei (așa "răsare" singură în lucrarea lui Ravel), la Krzysztof Chorzelski eleganța discretă, eficiența violoncelului - Antoine Lederlin. La acest ultim concert, alături de cei patru, Mihaela Ursuleasa, la pian, și-
Rising stars - New generation by Ada Brăvescu () [Corola-journal/Journalistic/9013_a_10338]
-
omu-i mare, ca intelect, însă mic fizicește. Psihologie de popor mereu atacat. în mijlocul bătăliei furioase, are loc și un fenomen natural pe care darul de prozator al lui Neculce îl introduce în narație cu o fină intuiție a contrapunctului sau contrastului: cade o ploicică... întru acele vremi, cînd să bătč, venit-au un nouraș can mic și tropič de ploaie. Și avemu grijă să nu dč atunce năvală călărimea... Iar muscalii nici să mira și ne îmbărbăta și dzicč că mai
Aerul Europei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9032_a_10357]
-
personajului. Inițial, scenele sado-maso în care apare Irene concretizează o viziune de coșmar a unor orgii organizate într-un cadru sadian al unei mai puțin savante, cît clișeizate detracări, creînd personajului profilul unei victime supraviețuind unor experiențe extreme și un contrast cu ținuta sa plină de dignitate. Încetul cu încetul această poveste devine tot mai clară, dar și mai atroce. Irene Yaroshenko este o prostituată ucraineancă desantată în Italia, unde descoperă sub soarele meridional culorile coșmarului, dar și dragostea care vine
Necunoscutele lui Tornatore by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9038_a_10363]
-
era continuat de dinamica trupului, de poezia mimului, de condoarea figurii lui, a lui Chaplin, de tristeți multe, infinite, de singurătăți multe, infinite. Imaginile mă copleșeau după douăzeci de ani. Mergeam printr-un oraș isteric spre liniștea din mine. Jocul contrastelor. Afară, am lăsat frigul, panica, zgomotul. În sală era cald. Din toate punctele de vedere. Un soi de disponibilitate a publicului își făcea simțită prezența ab initio. Mihai Mălaimare a înaintat și biologic în povestea de demult. Vîrstele se succed
Actorul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9037_a_10362]
-
moarte. Vă veți simți ca într-un salon de înfrumusețare a cadavrelor. Nu știu dacă ați asistat vreodată la o autopsie. Șocul cel mare nu stă în scîrboșenia insuportabilă a unui trup care este ciopîrțit bucată cu bucată, ci în contrastul incredibil dintre urîțenia spectacolului de abator și mina indiferentă a medicului anatomopatolog. }ie îți vine să verși clătinîndu-te sub valurile de putoare viscerală, iar medicul, aflat parcă pe scena decernării unui premiu național, vorbește imperturbabil de docimazie, de depunerile ateromatoase
Spinul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9072_a_10397]
-
și după el aserțiunea a fost repetată de mulți. În pedagogie, modelul grădinii semnaliza trecerea de la pedagogia de tip rousseauist, în care copilul de dezvoltă liber, nu "tuns" geometric ca în grădinile baroce. Capitolul despre femeie și modă prezintă, în contrast, doamna nobilă de tip baroc, încorsetată și deformată, cu femeia care mizează pe naturalețe, de multe ori țărancă sau păstoriță, din grădinile englezești. Concepția despre moarte e modificată și ea odată cu idealurile de simplificare a vieții. Dispar reprezentările alegorice ale
O carte românească de istoria ideilor în Germania by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/9090_a_10415]
-
Grete Tartler "Estul rămâne est, vestul, vest"... spunea Kipling acum o sută de ani; "și niciodată nu se vor întâlni". Peste ani, celebrul său vers tot mai stârnește dispute. Probabil pentru a-și sublinia șocul în fața contrastelor, dar mai ales pentru a lupta cu o realitate care nu e a inimii sale, Gheorghe Mocuța a ales pentru noul său volum de versuri, călătorie. exil, această temă modernă, totuși rareori abordată de literatura română (așezată pașnic pe puntea
"Ciocnirea civilizațiilor" și poezia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9083_a_10408]
-
literatura română (așezată pașnic pe puntea Orient-Occident): prăpastia între culturi. Apărut dintr-o experimentare a limitei - călătoria poetului la Paris împreună cu fiul său, pentru tratamentul unei boli amenințătoare (din fericire, învinsă), volumul consacră un poet inconfundabil, pentru care dualitatea lumilor, contrastul între viață și moarte, pământ și cer, timp și nemurire... îmbracă haina "realităților în ciocnire". Motivul confruntării civilizațiilor mi se pare unul dintre cele mai interesante simboluri pentru camuflarea propriei stări de disperare. Contaminat de e.e.cummings, ca și
"Ciocnirea civilizațiilor" și poezia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9083_a_10408]
-
albe, sănătatea și împăcarea s-ar decanta datorită armoniei formei. * Ioan Șimon, născut în 1945, absolvent al Facultății de Filologie din Cluj, unul din laureații Festivalului național de poezie "George Coșbuc", face parte din aceeași stirpe a livreștilor preocupați de contrastul Orient-Occident. În recentul volum Descântece de dogmă adoptă ca structură rareori experimentatele rubaiate persane, intitulându-le Pseudo-rubaiate pentru rugul tău. Raportân-du-se la temele lui Omar Khayyam, poetul încearcă o abordare modernă și uneori parodică a stilului: În ritm de rock
"Ciocnirea civilizațiilor" și poezia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9083_a_10408]
-
sistematică. La articolele publicistice are alergie, contribuțiile "parțiale" îl deprimă. Din Destinul criticului tânăr (1945) se vede frenetica lui dorință de documentare și ambiția, aproape dureroasă, de cultură maximă. Ceea ce frapează însă la viitorul arhitect al criticii ideilor literare este contrastul dintre "impersonalitatea temelor" și "subiectivismul atitudinii". Ar fi fost de așteptat, din partea lui, o supraetajare peste pulsiunile omenești, peste inflexiunile... publicistice și afectele ce debordează în ele. Dimpotrivă, Adrian Marino își prezervă și apără impulsivitatea, fiind pasionat și polemic, iar
Despre obiectivitate (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9118_a_10443]
-
alături de alți camarazi în pădurea Pantelimon, cu aproape jumătate de veac în urmă) poate fi înțeleasă nu doar prin contextualizare, prin raportare la epoca febrelor extremiste. E nevoie și de o imagine răsturnată, pe care autorul o construiește meticulos. La contrastul psihologic-moral dintre cei doi frați vitregi (Vasi și Babis Vătășescu), Constantin }oiu adaugă o contrapondere ideologică, reclamând, aceasta, un termen diferit. Elementul complementar nu mai este acum omul ușuratic, fără convingeri ferme, în căutarea plăcerilor, ci Ideologul, la fel de inflexibil, de pe
Clopotul spart (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9228_a_10553]
-
înalț/ Numai cînd momentul e orb/ Și veninul fierbe în preajmă" (Cine?). Firește, această pace evocată cu o nostalgie naivă, "cu umilință dar și cu o nețărmurită încredere", după cum observa N. Balotă, posedă și o valență polemică. Ea reprezintă un contrast în raport cu postura actuală a poetului care locuiește într-o metropolă, simțindu-se - cum altminteri? - dezmoștenit, abandonat unui mediu pe care-l percepe în mod cronic ca ostil. E vorba aci de conjugarea a două atitudini. Pe de o parte pătimirea
Candoare și caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9272_a_10597]