1,333 matches
-
fluviale, cât și la cele maritime din proximitate. În unele situații, aceste orașe sunt puncte de racord în care se articulează transporturile de uscat cu cele fluviale și aeriene: Cairo, cu trei porturi fluviale, patru aeroporturi (două internaționale), spre care converg mai multe magistrale rutiere și feroviare; Khartoum - port fluvial, punct de intersecție a două rute feroviare și mai multor căi rutiere. Această categorie de orașe se bucură de un profil funcțional complex (de servicii și industrial). Orașele situate la intersecția
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
târg) în jurul căruia, de regulă, au și luat naștere localitățile în cauză. Unele din aceste orașe sunt noduri de conexiune cu marile “porți aeriene”, precum capitala marocană Rabat (aeroportul internațional Salé - unul din cele mai mari din Africa), spre care converg numeroase magistrale rutiere și feroviare, suplinind astfel rolul modest al portului oceanic local; Riyad (cu cel mai mare aeroport din lume ca suprafață - 22.500 ha), Dubai, Cairo, Jeddah sunt principalele plăci turnante ale traficului aerian din Orientul Mijlociu, cu perimetre
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
versul eminescian „și din oglindă luminiș/ pe trupu-i se revarsă/ pe ochii mari, bătînd Închiși/pe fața ei Întoarsă” Își găsește ca Într un speculum dublul chaucerian. De unde se poate concluziona că În cadrul imaginarului colectiv tehnicile și modalitățile de expresie converg către un același centru ordonator de sensuri și iconuri. Intre eminescianul ochi Închis afară dar deșteptat Înlăuntru și cugetul oglindă chaucerian puntea sintagmatică este realizată de mai vechea scolie biblică unde ni se relatează „Urechea mea auzise vorbindu-se de
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
aceea concretizată prin influența pajului - care stă sub regimul nocturn, care vrea să o desacralizeze, să o coboare În mundan, În ungher, În materialitatea cea mai normală, către staturile pragmatice ale existenței. Una este apolinică, cealaltă este dionisiacă. Două terapeutici converg către fată. Una este terapeutica ascensională, cealaltă este una descensională. Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. Nacela salvatoare Luceafărul propune „scheme axiomatice ale verticalizării” dimpreună cu o „practică ascensională. Altfel spus mijloace de a atinge cerul. Am atins cerul sunt nemuritor
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
spus mijloace de a atinge cerul. Am atins cerul sunt nemuritor spune șamanul.” Scara figurează o ruptură de nivel care face posibilă trecerea de la un mod la altul. (Eliade) ... În termeni bachelardieni Luceafărul Îi propune fetei o „pteropsihologie” În care converg aripa, Înălțarea, săgeata, puritatea și lumina... „ușor el trece ca pe prag/ pe marginea ferestrei / și ține-n mînă un toiag./” Întîlnim aici funcția sociologică a suveranității sceptrul, toiagul e Încarnarea sociologică a proceselor de Înălțare. Dar sceptrul mai este
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
pentru a sugera continuitatea de profunzime a poeticii sale (printre Imaginile de pe strada Kanta întâlnim, bunăoară, un căutător de gunoaie "îmbrăcat la costum și cravată/ (toate luate de la Second Hand)/ cu ochelari fumurii". Tot nou este scenariul entropiei spre care converg sensurile celui mai lung poem din carte, Nunta câinilor, amestec bine dozat de himeric și cotidian tratat verist, de alegorie și confesiune denudată de artificii. În celelalte texte cu miză identitară, se mizează fie pe imagistica tare, de extracție expresionistă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
rendant hommage à ces belles épaules, si connues du tout-Paris officiel, et qui étaient leș fermes colonnes de l'empire" [Zola, La Сurée, p.242]. Interpretată mitico-simbolic, Pariziana este o constelație de imagini generate de câteva scheme și prototipuri care converg într-o imagine fascinantă a femeii moderne 48. Pariziana preia trăsăturile mai multor mituri consacrate: ale Evei biblice, ale lui Narcis, ale lui Bonaparte, ale lui Don Juan, ale femeii fatale 49. Mecanismul mitizării prin recurgere la prototip se bazează
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
vorbi, contopindu-se cu parizienii autohtoni. Femeile, în special, excelează în schimbarea identității, vestimentația sofisticată a secolului al XIX-lea ajutându-le în acest sens83. Identitatea Parizienei este sursa de confuzie și complexitate. Mai multe tipuri de opoziții și apropieri converg în delimitarea identității ei: femeia franceză/femeia străină, Pariziana/ provinciala, mondenă/alte clase sociale, Parizianul/Pariziana. Acestea ar putea constitui obiectul unor studii aparte, de aceea ne-am propus doar să sintetizăm anumite aspecte pertinente ale acestor opoziții care ar
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
circumstanțele existenței, fie de lege, fie de tradiție 238. Calendarul monden este supraîncărcat cu evenimente. Înțelegem prin s c e n a reprezentarea dramatică în ficțiune [Lojkine; Jucan, p.23], mizanscena unui eveniment, construită că transgresare a ritualului în care converge eficientă narativa cu cea scenica [v. Lojkine, La scène de român. Méthode d'analyse, Armând Colin, Paris, 2002]239. Nicolae Panea menționează cu justețe că "orice cod social oficial ascunde o dinamică ondulatorie: pe de o parte, efortul oricărui sistem
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Luzi, care aduceau un suflul înnoitor și o percepție diferită asupra tradiției literare. Astfel, tradiția nu este numai o grațioasa inerție a timpului, ci o ierarhie de valori întrutotul aplicabile, atât de bine stabilită încât își însușește noile limbaje ce converg în ea afirmă Alfonso Gatto, dovedind că poeții noii generații doreau să dialogheze cu trecutul, regasind și recuperând valențele etimologice ale cuvintelor, așa cum Leopardi o făcuse în Canturi, preluând ecouri ale vechilor scrieri latine și grecești.181 Au existat așadar
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Dacă Germania este principala putere din Europa și una dintre primele din lume, aceasta se datorează, în particular, sistemului său național de inteligență economică. Contrar modelului american, marele merit al sistemului german este de a avea un centru spre care converge ansamblul fluxurilor de informații. Acest centru a fost constituit în secolul al XIX-lea, atunci cînd Germania lui Bismarck și-a început sfidător propria revoluție industrială, pentru a răpi Marii Britanii leadership-ul în materie de comerț mondial. Interpenetrarea capitalului bancar și
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
economiei germane. Modelul german de inginerie a informației se bazează înainte de toate pe un profund sentiment colectiv de "patriotism economic". Acest consens asupra noțiunii de interes economic național este unul dintre principalele atuuri culturale ale competitivității germane. Fluxurile de informații converg spre un centru, melanj de interese ce asociază băncile, marile grupuri industriale și societățile de asigurări. Acest centru nu este o instituție clar identificată, ci mai curînd o rețea relațională de decidenți, care nu depășește cîteva zeci de persoane. Lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
și exploatarea speculativă a lumii sensibile în termenii sensibilului. Regăsim aceeași abordare la Julia Kristeva, când stabilește locul semiotic pentru intertextualitate: gândire care gândește gândirile și se gândește pe sine. În semantica lor ontică, mitul și intertextul au sensuri care converg. "Istoria este lectura progresivă a lumii și a ei înseși; scriitura este un mod privilegiat al acestei lecturi" (Helbo:1978, 11). Intertextualitatea nu se limitează la rescriere, după cum mitul nu presupune doar reluarea unui traseu, ci trăirea nouă a unei
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
coaste-n risipă..."(Eminescu: 2011, II, 44). Ne așteptam ca cerul să fie înalt. Și munții. La Eminescu se realizează o permutare adânc/înalt, care confirmă plastic faptul că sensul celor două (sub aspect semantic, dar și ca orientare spațială) converge în etimologicul punct de plecare comun: alta,-um,-us. Adâncimea înălțimilor este transferată, gradual, spiritului. De la adâncimea spiritului, nu mai este decât un pas până la adâncimea (citește înălțimea) altei dimensiuni, paradisiace. Fig. I Familia lexicală a cuvântului adânc. Prezența în
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
însuși mecanismul intratextualității eminesciene (atât cât am putut să-l înțelegem): informații din cele mai diferite domenii conduc la formulări expresive și percutante în paginile de literatură, altfel spus, hipo texte din câmpuri discursive mai mult sau mai puțin îndepărtate converg în același hipertext. Să ne oprim, de pildă, la memoria identității ätman-Brahman din proza [Archaeus] și din poeme. Viziunea sinecdotică asupra relației stabilite între făptura muritoare și divinitate, între om și Dumnezeu, între individ și Univers se naște în primul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
treabă" (p.45). Nici un detaliu nu scapă atenției supradimensionate a eroului care este după insistența cu care încearcă să o sugereze un rațional. Întreaga lui acțiune evidențiază inteligență, eficiență și, mai presus de toate, posibilitatea de premeditare. Împreună, ele nu converg spre profilul socio-psihologic al unui psihopat. Cel puțin așa crede și se stăduiește să ne convingă și pe noi naratorul criptic al lui Poe. În ce constă însă acțiunea, remarcabilă prin ingeniozitatea ei? Deși caracterul ambiguu-fabulos al povestirii se opune
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
ar părea, chiar la apogeul transformării sale? Pentru a răspunde convingător la întrebare trebuie să spunem mai întîi cu claritate cine este Bartleby, omul care oferă prilejul unei asemenea tranformări. Marea majoritate a interpretărilor critice, oferite, în timp, lui Bartleby converg spre posibila diatribă marxistă a alienării sau, cel puțin, spre refuzul (nietzschean, avant la lettre) al oricărei forme de constrîngere socială. Astfel, individul reperabil într-un context capitalist dat devine o entitate depersonalizată, dezumanizată, redusă la gestica mașinăriei liniare, programate
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
realiza, [la Ana Blandiana n. a.], ca membră a șaizeciștilor, printr-o analiză, la nivelul aproape fiecărui poem, configurând, în fapt, imaginarul liric al poetei, comentat cu varii grile, din diverse unghiuri ale lexicului, ale temelor, ale viziunii lirice. Toate acestea converg spre a nuanța schimbarea care s-a produs, în Generația '60, la nivelul discursului poetic, inclusiv în poezia Anei Blandiana, atât de consonant cu cea a lui Nichita Stănescu sau Marin Sorescu"71. Argumentul adus în favoarea acestei identități poetice nu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
imagini între emițător și destinatar, construcție care, mutatis mutandis, răspunde principiului aristotelic al "adecvării" ("tò prépon"). Noțiunea are o filiație impresionantă, revendicată din ipostaze diverse: "intersubiectivitate" (Benveniste), "dialogism" (Bahtin), "intenție colectivă" (Searle), "intenționalitate reunită" (F. Jacques), "negociere" (Kerbrat-Orecchioni), ipostaze ce converg spre o definire contractuală a actului vorbirii, în general, care implică existența a doi subiecți în relație de intersubiectivitate, existența de convenții, de norme și acorduri ce reglează schimburile "langajiere", existența cunoașterilor comune ce permit să se stabilească o interînțelegere
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
El este o persoană sau un grup de persoane ce are inițiativa producției, organizează și conduce o întreprindere, combinînd factorii de producție cu scopul obținerii de profit maxim de pe urma diferențelor de prețuri. Întreprinzătorul este pivotul întregului mecanism economic, spre el converg toți factorii de producție și de la el pleacă veniturile acestor factori (dividendul, dobînda, salariul etc.). Jean-Baptiste Say a fost printre primii autori care au scos în evidență rolul întreprinzătorului privind diagnoza situației economice, stabilirea unui plan de acțiune, organizarea și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ar fi relația dintre inflație și prosperitate) constă tocmai în a ignora definițiile și conceptele logice pentru a crea pure abstracțiuni cărora se încearcă a li se da un conținut empiric. 11.4.2. Costurile inflației Cele mai multe teorii și opinii converg în ideea că inflația nu ar fi benefică pentru o economie sănătoasă. Aceasta deoarece existența ei poate ascunde o mare iluzie și doar atît, anume un PIB nominal, o simplă sumă care maschează multe aspecte "murdare". PIB-ul real, pe
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
reiau deci lucrările lui Walras în anii 1950 și caută să demonstreze ansamblul condițiilor necesare existenței unui echilibru general walrasian. a) Metoda lui Arrow și Debreu Arrow și Debreu aplică o teoremă matematică potrivit căreia un sistem de ecuații multiple converge spre un punct de echilibru dacă funcțiile sînt continue și limitate. Concret, aceasta implică două lucruri: * valoarea ofertelor și cererilor variază regulat, într-o manieră continuă; * această valoare este cuprinsă între o limită inferioară și una superioară, ea neputînd tinde
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
sistem de prețuri asigură echilibrul general al ofertelor și cererilor efective. De ce? Deoarece nu există mecanisme care să permită convergența spre acest sistem de prețuri. Dacă, de exemplu, oferta se dovedește superioară cererii pe piața bunurilor de consum, prețurile neputînd converge rapid spre un nou echilibru, întreprinderile vor ajusta cantitățile la prețurile inițiale, vor reduce producția și vor utiliza mai puțină muncă și capital. Acest prim dezechilibru se raportează atunci pe celelalte piețe. Cererea de bunuri de investiții se diminuează și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
poveștii, aceasta păcătuiește prin dezlînare, dialoguri inepte și evocări interminabile... Iată că un mare "premiant" nu face neapărat unanimitate în privința originalității narative, drept e însă că majoritatea opiniilor, inclusiv de pe numeroasele bloguri literare pe care francezii de cultivă cu asiduitate, converg spre ideea că tînărul scriitor cu nume ciudat le-a oferit unul din cele mai frumoase și profunde romane de iubire ale ultimilor ani. Dar și o reflecție amară asupra involuției societății contemporane și a tot mai sistematicei îndepărtări a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
sugera că deși postmodernismul a împrumutat o parte din denumirea sa de la modernism, el reprezintă o entitate teoretică și practică independentă de modernism. În acest din urmă sens, este clar precizată paradigma rupturii de modernism, din moment ce cele două noțiuni nu converg către definirea unui tot unitar, ci împărtășesc cel mult o continuitate de ordin terminologic. După cum se poate observa din această sumară analiză a relației dintre modernism și postmodernism sub semnul metonimiei, complexitatea acestui cuplu conceptual și a legăturii lor este
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]