4,884 matches
-
UE sprijină crearea unui nou model de dezvoltare În mod evident, strategiile Uniunii Europene se manifestă prin efectul spillover (propagare) și asupra unor sectoare și categorii care nu sunt direct implicate, dar angrenarea acestora generează pârghii importante de realizare a convergenței economice, teritoriale și sociale. Facilitarea acestui efect este responsabilitatea fiecărui stat membru. Pentru intervalul actual, 2010-2020, modelul de dezvoltare propus și adoptat de Uniunea Europeană este „creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”, cu Ținte clare pentru cele trei direcții, conform tabelului
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
crizei și introducerea variabilei „om”, cu valorile, potențialul și aspirațiile sale, ca alternativă indirectă, dar poate mai eficientă, de ieșire din impas. 2.3. Ecoknowledgence (ecognosgența) Timpul schimbării! Perioada de criză, modul extensiv de exploatare a naturii, rata scăzută de convergență, iată doar câteva dintre cele mai problematice aspecte ale actualului model de dezvoltare. Acest subcapitol descrie conceptul de ecoknowledgence (ecognosgență), văzută ca un mix dintre dezvoltarea ecologică durabilă, folosirea intensivă a cunoașterii prin metodologia Knowledge Management și convergență, ca obiectiv
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
scăzută de convergență, iată doar câteva dintre cele mai problematice aspecte ale actualului model de dezvoltare. Acest subcapitol descrie conceptul de ecoknowledgence (ecognosgență), văzută ca un mix dintre dezvoltarea ecologică durabilă, folosirea intensivă a cunoașterii prin metodologia Knowledge Management și convergență, ca obiectiv al Politicii de Coeziune a UE. Ca o consecință a introducerii acestui nou concept, avem de-a face cu principiul ecoknowledgezation, acesta fiind strategia de decuplare a progresului socioeconomic de la rezervorul de resurse naturale, având scopul precis de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
demarare a unei mișcări de conștientizare a avantajelor dezvoltării durabile, nu neapărat pentru un viitor atât de ambițios, dar măcar mai sănătos și mai stabil. La drept vorbind, În cazul actualului model de dezvoltare economică, nu prevalează sensul explicit al convergenței În dauna concurenței acerbe, al emergenței În pofida performanței cu orice preț, creșterii calității În detrimentul sporirii stocurilor și așa mai departe. Din nefericire, trăim Într-o mentalitate inflaționistă. Din punct de vedere psihologic, această abordare inflaționistă este promotoarea falsei prosperității: nevoia
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Într-unul nou, durabil: ecoknowledgence (ecognosgența). Acesta este un mod deconectat (unplugged) de dezvoltare, adică decuplarea ratei de creștere economică de la folosirea nechibzuită a resurselor naturale, În contextul folosirii intensive a cunoașterii ca resursă nelimitată, având scopul de a realiza convergența reală, În care toate statele să poată concura cu aceleași avantaje și cu șanse egale de a prinde din urmă Țările cele mai dezvoltate. În ciuda acestei schimbări, este util să aducem mulțumirile necesare vechiului model pentru beneficiul creării premiselor dezvoltării
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
În special a celor neregenerabile. Valorificarea cunoașterii reprezintă un factor endogen de producție alături de capital și forță de muncă. Această nouă paradigmă este aptă să furnizeze o dezvoltare durabilă reală, un mediu Înconjurător mai curat, iar peste toate, reprezintă oportunitatea convergenței reale. Prin convergență reală Înțelegem șanse egale și pentru regiunile nu atât de dezvoltate, o competiție onestă, care are În vedere folosirea resursei cunoaștere. Creierul europenilor este același cu al africanilor, chinezilor etc. Convergența este șansa fiecăruia de a fi
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
celor neregenerabile. Valorificarea cunoașterii reprezintă un factor endogen de producție alături de capital și forță de muncă. Această nouă paradigmă este aptă să furnizeze o dezvoltare durabilă reală, un mediu Înconjurător mai curat, iar peste toate, reprezintă oportunitatea convergenței reale. Prin convergență reală Înțelegem șanse egale și pentru regiunile nu atât de dezvoltate, o competiție onestă, care are În vedere folosirea resursei cunoaștere. Creierul europenilor este același cu al africanilor, chinezilor etc. Convergența este șansa fiecăruia de a fi demn În competiția
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
curat, iar peste toate, reprezintă oportunitatea convergenței reale. Prin convergență reală Înțelegem șanse egale și pentru regiunile nu atât de dezvoltate, o competiție onestă, care are În vedere folosirea resursei cunoaștere. Creierul europenilor este același cu al africanilor, chinezilor etc. Convergența este șansa fiecăruia de a fi demn În competiția la nivel global, șansa de oportunități egale. La ce folos atâtea disparități, de ce așa multă sărăcie, cui folosesc atâtea războaie? Este evident că actualul model de dezvoltare reprezintă o problemă legată
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
face schimbarea În concordanță cu acest nou concept, este necesar să se meargă În profunzimea mentalităților și comportamentelor. Valoarea propusă a acestei abordări este orientată spre trei direcții: 1) Dezvoltare Durabilă - ecologie; 2) Knowledge Management - cunoaștere; 3) Politica de Coeziune - convergență. 1) Dezvoltarea Durabilă este obținerea acelor avantaje economice sporite, În contextul diminuării folosirii resurselor naturale. Criza actuală este un prilej de regândire a strategiei globale de dezvoltare. Devine evident că modul În care sunt folosite resursele naturale acum nu mai
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
lent de rambursare a banilor cheltuiți, lipsa de conștientizare pentru rezultatele coeziunii etc. Aici ar trebui pusă În evidență poziția Comisiei Europene de a Înțelege particularitățile de dezvoltare est-europene și de a monitoriza mai strâns folosirea fondurilor europene pentru realizarea convergenței. Potrivit unuia dintre principiile Managementului Cunoașterii, trebuie să Învățăm și din eșecuri. La nivel european, poate este momentul potrivit să recunoaștem că Strategia Lisabona nu a fost un succes, iar noua strategie, Europa 2020, este un fel de strategie deghizată
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
fi utilă o schimbare a strategiei privind absorbția fondurilor europene În Țările cu performanțe scăzute, În ideea de a ajuta aceste state să facă față mai bine problemelor pe care le Întâmpină În procesul folosirii fondurilor alocate pentru Îndeplinirea obiectivului „Convergență”, la un nivel de 283 de miliarde de euro, per total, așa cum se vede În figura 2.3.2. Figura 2.3.2. Alocarea bugetară pentru Politica de Coeziune În perioada 2007-2013<footnote http://ec.europa.eu/regional policy/policy/fonds
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
3.2. Alocarea bugetară pentru Politica de Coeziune În perioada 2007-2013<footnote http://ec.europa.eu/regional policy/policy/fonds/2007-2013-by-objective large en.gif 18 Blanchard, O., Cohen, D. (2010), Macoreconomie, Pearson Education, New York. footnote> 2.3.3. Elemente teoretice de analiză a convergenței Pentru a analiza convergența la nivel european și efortul bugetar necesar creării unui echilibru de dezvoltare Între regiuni, marii economiști ai ultimelor decade au dezvoltat abordări analitice elaborate. Așa cum este specificat la Începutul acestui subcapitol, contribuția modelului neoclasic este importantă
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
pentru Politica de Coeziune În perioada 2007-2013<footnote http://ec.europa.eu/regional policy/policy/fonds/2007-2013-by-objective large en.gif 18 Blanchard, O., Cohen, D. (2010), Macoreconomie, Pearson Education, New York. footnote> 2.3.3. Elemente teoretice de analiză a convergenței Pentru a analiza convergența la nivel european și efortul bugetar necesar creării unui echilibru de dezvoltare Între regiuni, marii economiști ai ultimelor decade au dezvoltat abordări analitice elaborate. Așa cum este specificat la Începutul acestui subcapitol, contribuția modelului neoclasic este importantă pentru reprezentarea explicită a
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
studiu, ecoknowledgence (ecognosgența). Figura 2.3.3. Modelul Solow cu progres tehnic<footnote Solow, R. (1956), „A Contribution to the Theory of Economic Growth”, Quarterly Journal of Economics. footnote> Astfel, potrivit cercetărilor efectuate, suntem capabili să diferențiem două tipuri de convergență: -convergența și -convergența. Fiecare este importantă pentru Înțelegerea mecanismului de convergență la nivel european, iar aceste concepte au fost definite luând În considerare studiile efectuate de profesorul american Robert Barro și de profesorul spaniol Xavier Sala-I-Martin. Ulterior, profesorul american Greg
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
tehnic<footnote Solow, R. (1956), „A Contribution to the Theory of Economic Growth”, Quarterly Journal of Economics. footnote> Astfel, potrivit cercetărilor efectuate, suntem capabili să diferențiem două tipuri de convergență: -convergența și -convergența. Fiecare este importantă pentru Înțelegerea mecanismului de convergență la nivel european, iar aceste concepte au fost definite luând În considerare studiile efectuate de profesorul american Robert Barro și de profesorul spaniol Xavier Sala-I-Martin. Ulterior, profesorul american Greg Mankiw și profesorul englez Frank Cowell a <footnote Cowell, F. (1980
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
și de profesorul spaniol Xavier Sala-I-Martin. Ulterior, profesorul american Greg Mankiw și profesorul englez Frank Cowell a <footnote Cowell, F. (1980), „On the Structure of Additive Inequality Measures”, Review of Economic Studies. footnote> continuat munca de explicare a stărilor de convergență. Potrivit cercetării făcute de Barro și Sala-I-Martin<footnote Barro, R. and Sala-I-Martin, X. (1992), „Convergence”, Journal of Political Economy. footnote> având ca obiect analiza a 46 de state din SUA, -convergența reprezintă coeficientul care măsoară viteza de ajungere din urmă
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
obiect analiza a 46 de state din SUA, -convergența reprezintă coeficientul care măsoară viteza de ajungere din urmă a celor mai avansate economii de către cele cu un nivel redus al PIB-ului. Făcând acest paralelism, putem observa că procesul de convergență se dezvoltă și Între statele membre ale Uniunii Europene, cu precădere Între Țările EU 15 și EU +12. Desigur, putem observa că de-a lungul timpului, viteza de convergență nu este constantă; aceasta a Înregistrat un nivel minim În decada
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
al PIB-ului. Făcând acest paralelism, putem observa că procesul de convergență se dezvoltă și Între statele membre ale Uniunii Europene, cu precădere Între Țările EU 15 și EU +12. Desigur, putem observa că de-a lungul timpului, viteza de convergență nu este constantă; aceasta a Înregistrat un nivel minim În decada 1980 -1990 și valori mai mari după această perioadă. Acest lucru se poate explica prin fenomenul căderii zidului Berlinului, ceea ce a determinat ca fostele Țări comuniste să se apropie
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
apropie mai mult de valorile occidentale, iar amplele programe de finanțare derulate de EU 15 la acea vreme au fost baza extinderii la EU 27, iar decalajele dintre cele două blocuri aveau să se diminueze. La nivel teritorial, viteza de convergență este mai mare dacă avem În vedere ratele de creștere a PIB-ului În Țările mai puțin dezvoltate. Trecând la celălalt aspect, -convergența se referă la reducerea În timp a diferenței dintre regiuni. Pentru că acești doi coeficienți vizează același subiect
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
este mai mare dacă avem În vedere ratele de creștere a PIB-ului În Țările mai puțin dezvoltate. Trecând la celălalt aspect, -convergența se referă la reducerea În timp a diferenței dintre regiuni. Pentru că acești doi coeficienți vizează același subiect - convergența -, este evident că ei sunt strâns corelați. La drept vorbind, În termeni de teorie a costurilor, -convergența este necesară, dar nu suficientă, pentru a realiza -convergența. Se poate vedea că tendința de ajungere din urmă a economiilor celor mai dezvoltate
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
-convergența. Se poate vedea că tendința de ajungere din urmă a economiilor celor mai dezvoltate este influențată de câteva șocuri. Dacă În perioada amintită, Întoarcerea la democrație a multor state din centrul și estul Europei a Însemnat un avânt În ceea ce privește convergența, În mod contrar se propagă acum efectele crizei economice. Acest fenomen apare În cazul a ceea ce se numește -convergență condițională, adică economiile pot converge către diferite steady-states (stări de stagnare, echilibru). Acesta este motivul pentru care o seamă de cercetători
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
deoarece descrie În mod direct distribuirea veniturilor la nivelul economiilor, fără să se aibă În vedere estimarea unui model particular. 2.3.4. Viziunea Uniunii Europene asupra politicii de coeziune Figura 2.3.4. Regiunile din UE eligibile sub obiectivul „Convergență”<footnote http://ec.europa.eu/regional policy/atlas 2007/index en.htm footnote> Convergence Regions Politica de Coeziune reprezintă principala măsura a UE pentru o dezvoltare echilibrată și durabilă În Europa, iar În cadrul ei, din punct de vedere teritorial, Obiectivul „Convergență” are
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
obiectivul „Convergență”<footnote http://ec.europa.eu/regional policy/atlas 2007/index en.htm footnote> Convergence Regions Politica de Coeziune reprezintă principala măsura a UE pentru o dezvoltare echilibrată și durabilă În Europa, iar În cadrul ei, din punct de vedere teritorial, Obiectivul „Convergență” are o Întindere amplă, după cum se poate vedea În figura 2.3.4. În cuvântul de deschidere al celui de-al „Cincilea raport despre coeziune economică, socială și teritorială”, Johannes Hahn - Comisarul European pentru Politica Regională și Laszlo Andor - Comisarul
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
efect de seră. 2.3.5. Avantajele adoptării modelului ecoknowledgence Noul model de dezvoltare propus aici, și anume, ecoknowledgence (ecognosgența), după cum este reprezentat grafic În figura 2.3.5, cuprinde Într-un singur cuvânt robustețea durabilității, puterea cunoașterii și beneficiile convergenței. Valoarea adăugată a acestei noi paradigme a dezvoltării pune pe primul loc omul, În contextul unui mediu Înconjurător curat și cu perspectiva dezvoltării armonioase. Efortul de a lupta Împotriva crizei cu instrumente convenționale reprezintă o abordare Îngustă a rezolvării problemei
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
a fi capabil de a avea o reacție sau un răspuns rapid, atunci când este necesar, În contextul unei poziții consolidate, robuste - adică acea capacitate de a se adresa unei game variate de sarcini sau probleme. Tot la nivel individual, cu privire la convergență și mediul Înconjurător, este necesară tenacitatea, adică acea capacitate de a reveni după Întâmpinarea anumitor probleme și de a relua drumul spre Înalta performanță. Un specialist al cunoașterii se caracterizează prin flexibilitate, pe fondul păstrării unei minți limpezi și a
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]