1,443 matches
-
Și uneori reușim. Cand reușim, toate celelalte fiind egale, reușim s] le schimb]m dorințele. Dar dac] accept]m faptul c] motivele noastre sunt caracterizate de o relativitate fundamental], putem spune dinainte c] aceast] procedur] nu va antrena niciodat] o convergent] major] a credințelor morale, deoarece știm dinainte c] nu va exista niciodat] o convergent] a dorințelor pe care le avem în astfel de condiții ideale de reflecție. Sau mai degrab] și mai clar, dac] motivele noastre sunt caracterizate de o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dorințele. Dar dac] accept]m faptul c] motivele noastre sunt caracterizate de o relativitate fundamental], putem spune dinainte c] aceast] procedur] nu va antrena niciodat] o convergent] major] a credințelor morale, deoarece știm dinainte c] nu va exista niciodat] o convergent] a dorințelor pe care le avem în astfel de condiții ideale de reflecție. Sau mai degrab] și mai clar, dac] motivele noastre sunt caracterizate de o relativitate fundamental], atunci rezult] c] orice convergent] a credințelor noastre morale, și prin urmare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dinainte c] nu va exista niciodat] o convergent] a dorințelor pe care le avem în astfel de condiții ideale de reflecție. Sau mai degrab] și mai clar, dac] motivele noastre sunt caracterizate de o relativitate fundamental], atunci rezult] c] orice convergent] a credințelor noastre morale, și prin urmare a dorințelor noastre, trebuie s] fie în întregime contingent] și nu ar putea nicicum s] explice său s] sugereze faptul c] dorințele care ies la iveal] au vreun statut rațional privilegiat. Întrebarea mea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și nu ar putea nicicum s] explice său s] sugereze faptul c] dorințele care ies la iveal] au vreun statut rațional privilegiat. Întrebarea mea este: „De ce s] accept]m aceasta?”. De ce s] nu ne gândim c], dac] o astfel de convergent] a ieșit la iveal] în practică moral], atunci chiar ea ar sugera c] aceste credințe morale particulare și dorințele corespunz]toare se bucur] într-adev]r de un statut rațional privilegiat? La urma urmei, în practică matematic] o astfel de convergent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
convergent] a ieșit la iveal] în practică moral], atunci chiar ea ar sugera c] aceste credințe morale particulare și dorințele corespunz]toare se bucur] într-adev]r de un statut rațional privilegiat? La urma urmei, în practică matematic] o astfel de convergent] se afl] în afara convingerii noastre potrivit c]reia pretențiile matematice se bucur] de un statut rațional privilegiat. Și atunci, de ce s] nu ne gândim c] o convergent] asem]n]toare în practică moral] ar indică faptul c] judec]țile morale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un statut rațional privilegiat? La urma urmei, în practică matematic] o astfel de convergent] se afl] în afara convingerii noastre potrivit c]reia pretențiile matematice se bucur] de un statut rațional privilegiat. Și atunci, de ce s] nu ne gândim c] o convergent] asem]n]toare în practică moral] ar indică faptul c] judec]țile morale se bucur] de același statut rațional privilegiat? În acest punct, insistența imaginii standard asupra existenței unei relativit]ți fundamentale care caracterizeaz] motivele noastre începe s] semene prea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se concentreze asupra unei dorințe de a-i ajuta pe cei care au nevoie în astfel de circumstanțe. Bineînțeles c] ambele p]rți trebuie s] fie de acord cu faptul c] discuția moral] nu a generat inc] acel fel de convergent] a dorințelor noastre, care ar face s] par] plauzibil] ideea unei fapte morale - o fapt] legat] de motivele pe care le-am determinat în întregime într-o situație anume. Dar discuția moral] nu a fost luat] în considerare în vremurile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
informația disponibil]?”. Și are multe caracteristici în comun cu teoria lui R.M. Hâre (vezi capitolul 40, „Prescriptivismul universal”). Acesta este un lucru încurajator deoarece, dac] exist] adev]r în filosofia moral], ar trebui s] ne aștept]m la o eventual] convergent] a acelor teorii care îl caut]. Acordul în ceea ce privește elementele esențiale, în condițiile în care nu avem o garanție absolut] a adev]rului, este un lucru cel puțin mai liniștitor decât ceartă conținu]. Referințe: Brandt, R.B.: A Theory of the Good
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
redarea adev]rurilor factuale obiective, dar și evidențierea inexistentei unor astfel de adev]ruri (vezi J.L. Mackie, Ethics: Inventing Right and Wrong [Etică:A inventa Binele și R]ul], 1977). Succesul științei moderne în a produce o proporție remarcabil] de convergent] a concepției despre structura de bâz] a lumii fizice înt]rește probabil aceste tipuri diferite de scepticism despre obiectivitatea judec]ților morale. E greu s] negi existența unei diferențe semnificative în gradul de convergent] al concepției în etic] și în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a produce o proporție remarcabil] de convergent] a concepției despre structura de bâz] a lumii fizice înt]rește probabil aceste tipuri diferite de scepticism despre obiectivitatea judec]ților morale. E greu s] negi existența unei diferențe semnificative în gradul de convergent] al concepției în etic] și în științ]. Și totuși exist] câteva explicații posibile pentru acea diferenț] și care sunt compatibile cu concepția c] judec]țile morale au în final de-a face cu fapte existente în lume. Aceste explicații ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este o serie lipsit] de sens de lucruri diferite, pentru oameni diferiți, în timpuri și locuri diferite. Mai degrab], pe fundalul unor abord]ri diverse istoric și cultural la adresa întreb]rii despre cum ar trebui s] tr]im, gradul de convergent] este uimitor. Natură uman] are constantele ei și exist] un num]r limitat de moduri în care ființele umane pot conviețui și progresa; într-adev]r, așa cum a argumentat eseul introductiv al volumului, unele dintre caracteristicile comune naturii umane în societ
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
noi în relația Marcel Iancu-Tristan Tzara, RL, 1993, 38; Raimund Meyer, Judith Hossli, Guido Magnaguagno, Juri Steiner, Hans Bolliger, Dada global, Zürich, 1994, passim; Dumitru Micu, Reverie și joc, L, 1995, 37, 38; Caraion, Tristețe, 103-106; Ciopraga, Amfiteatru, 403-407; Popa Convergente, 48-60; [Tristan Tzara], ATN, 1996, 3 (semnează Daniel Dimitriu, Constantin Ciopraga, Ion Apetroaie, Valentin Silvestru, C. D. Zeletin); Ion Pop, Un dadaist la o sută de ani, RL, 1996, 14; Radu Bogdan, Tristan Tzara și Pablo Picasso, RL, 1996, 14
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
în manieră formală (în sistemul școlar), cât și non-formală sau informală (life-wide education), în timp ce a treia dimensiune vizează multitudinea nevoilor de învățare ale individului. Așadar, educația/învățarea are loc permanent, reunind deopotrivă toate influențele educaționale, într-un sistem coerent și convergent, pe toată durata vieții individului. Dacă noțiunea de educație a adulților desemnează o generalizare a unor experiențe date, existând la nivel practic mult înaintea elaborării sale teoretice, conceptul de educație permanentă este unul conturat în plan teoretic, un concept integrativ
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în manieră formală (în sistemul școlar), cât și non-formală sau informală (life-wide education), în timp ce a treia dimensiune vizează multitudinea nevoilor de învățare ale individului. Așadar, educația/învățarea are loc permanent, reunind deopotrivă toate influențele educaționale, într-un sistem coerent și convergent, pe toată durata vieții individului. Dacă noțiunea de educație a adulților desemnează o generalizare a unor experiențe date, existând la nivel practic mult înaintea elaborării sale teoretice, conceptul de educație permanentă este unul conturat în plan teoretic, un concept integrativ
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o altă traducție și În «Spicuitor» (e vorba de Spicuitorul moldo-român, care apărea la Iași - n.n.ț. Noi aflarăm cu cale a-l publica și după alta.” Fără Îndoială, interesul față de opera lui Franklin XE " Franklin" fiind unul mai general, convergent, presa românească ardeleană putea găsi Îndemnuri pentru aceste tălmăciri și În Principate. Dar exemple În același sens veneau și din interiorul provinciei, dacă ne gândim la prezența lui Franklin În bibliotecile de aici sau la presa de limbă maghiară ori
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
articole de dimensiuni mai reduse (fig.2Bb, pag.5 ). Mentumul cu 1 sau 2 dinți mediani (fig.2Be, pag.5 ). Ochii mari, rotunzi și convecși, uneori apropiați între ei (Peltodytes). Pronotul ± dreptunghiular (Brychius) sau trapeziform (Haliplus ), cu marginile laterale puternic convergente anterior. Baza pronotului se prelungește median sub forma unui unghi, astfel încât scutelul nu este vizibil. Elitrele cu vârful ascuțit, prezintă rânduri longitudinale de puncte. Epipleurele elitrelor se întind până la nivelul coxelor posterioare. Aripile membranoase sunt bine dezvoltate, fiind capabile de
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
și umerii de culoare mai deschisă.....................................................14 pubescens Gyll. --.Suprafața pronotului granulată, în dreptul scutelului există o porțiune mare, semicirculară, fără granulații vizibile. Antenele cu articolele 5-9 de 1,3 ori mai lungi decât late. Marginile laterale ale pronotului ușor arcuite, ± convergente anterior. Pronotul și elitrele negre-unicolore, lucioase și pubescente.......15 discretus Fairm. 18.Partea dorsală roșcată, de nuanță închisă sau deschisă, uneori cu porțiuni mai întunecate, neevidente..............................................................16 ferrugineus Steph. --.Dorsal negru-unicolor, sau pronotul este castaniu-închis cu marginile laterale de nuanță
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
un șanț frontal adâncit și punctat. Piesele bucale, antenele, palpii și articolele tarsale roșcat-gălbui. Clipeul ușor concav cu o bordură anterioară fină. Pronotul lățit la bază, marginile anterioare ale pronotului arcuite în partea lor anterioară, posterior ele sunt drepte și convergente. Unghiurile anterioare ale pronotului ascuțite și proeminente. Elitrele cu rânduri longitudinale de puncte bine imprimate, ușor șterse în partea lor posterioară. Ultimul articol al tarselor mediane este aproximativ la fel de lung cât articolele 3-4 luate împreună. Întâlnită în băltoacele din păduri
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
laterală bine delimitată......................2 2.Prelugirea laterală a metasternului este îngustă, de 5 ori mai lungă decât lată, cu marginile laterale ± paralele (fig.51a, pag.51)....................................2 fenestratus F. -.Prelungirea laterală a metasternului este mai scurtă, ascuțită, cu marginile laterale convergente (fig.51b-c, pag.51 ) ...............................................................................3 3.Talia mare (13-14 mm). Dorsal negru-mat.........................................3 ater Deg. -.Corpul de dimensiuni mai reduse (8,5-12 mm). Partea dorsală a corpului neagră, mată sau cu luciu metalic...................................................................... ...........4 4.L=8,5-9,5 mm
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
reticulată, la vârful elitrelor cu rugozități microscopice. Marginea anterioară a capului, 2 pete frontale, marginile laterale ale pronotului și elitrelor roșcate. Antenele, picioarele și partea ventrală a corpului roșcat-maronii, numai coxele posterioare sunt întunecate. Marginile laterale ale pronotului ușor rotunjite, convergente anterior, prevăzute cu o bordură îngustă. Unghiurile anterioare ale pronotului proeminente și ascuțite. Bordura de la baza pronotului ușor curbată spre marginile laterale. Elitrele cu rânduri de puncte fine, greu vizibile. Sternitele abdominale cu strii crestate scurte, marginile lor laterale au
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
maroniu-roșcat sau galbenmaroniu, mai rar capul și pronotul au o nuanță întunecată. Palpii maxilari, antenele și picioarele galben-roșcate. Pronotul aproximativ la fel de lat cât elitrele, acestea din urmă prezintă strii longitudinale punctate, uniform accentuate spre vârf. Metasternul cu 2 strii longitudinale convergente anterior. l=1,7-1,8 mm. ♂ Femurele sunt mai îngroșate decât la ♀. 19 Hydraena pulchella Germar (perparvula Kuw.) Corpul galben-maroniu, capul și o bandă transversală dispusă pe discul pronotului negre. Palpii maxilari, antenele și picioarele galben-roșcate. Pronotul ușor transvers, ceva
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
a corpului nepunctată. Elitrele cu câte 4 strii discale fine și cu o strie subhumerală extrem de scurtă. Stria suturală este absentă. Epipleurele elitrelor lățite, bine vizibile privite de sus. Lobul marginii anterioare a prosternului scurtat, iar striile prosternului sunt puternic convergente anterior. Tibiile anterioare prevăzute cu zimți fini. În furnicarele de Formica rufa și pratensis. l=2-2,5 mm. (Pl. VI, fig.8) 9 Genul Gnathoncus Duval Șanțurile antenale ale prosternului adâncite și lățite, iar striile prosternului ating marginea lui anterioară
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
lipsite de o pată roșie. 2 Hister quadrinotatus Scriba Oval-rotunjit, relativ convex, negru cu luciu metalic. Fiecare elitră prezintă câte 2 pete roșii adesea contopite, dintre care una humerală și alta discală. Pronotul cu câte 2 strii laterale bine dezvoltate, convergente posterior. Suprafața elitrelor dispune de câte 3 strii exterioare complete, 2 strii rudimentare și o strie suturală scurtă, care de regulă lipsește. Uneori a 3 a strie discală este întreruptă în partea sa mediană sau poate fi ștearsă posterior. Adesea
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
convex, lucios. Antenele maronii sau maroniuroșcate cu o măciucă neagră. Stria frontală este arcuită, adesea întreruptă în zona mediană. Mandibulele egal dezvoltate (fig.102a, pag.140). Marginile laterale ale pronotului sunt puternic îngustate anterior și prezintă câte 2 strii laterale convergente posterior. Stria internă este ușor ondulată. Elitrele prezintă câte o strie subhumerală completă, 4 strii longitudinale discale normal dezvoltate și 2 strii interioare scurte, adesea bine conturate numai spre vârf (fig.102c, pag.140 ). Pigidiul dispune de o punctuație extrem de
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
acordau privilegii în funcție de poziția aristocratului în ierarhia curții. De exemplu, era clar stabilit cine avea voie să poarte o pălărie și când, sau cine avea permisiunea să se așeze în prezența regelui. Dorim să vă prezentăm două puncte de vedere convergente privind poziția domnului De Vardes, dizgrațiat și apoi iertat de rege. Primul fragment aparține autorului anonim, care prezintă și contextul în care De Vardes a fost exclus de la curtea regală. A doua perspectiva este cea a Prințesei Palatine, care totuși
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]