1,427 matches
-
Concluzia care se impune este una evidentă: divergența sau convergența celor doi factori nu este o chestiune de principiu, ci de metodă de organizare a muncii, ceea ce înseamnă că în unele condiții ei sunt efectiv divergenți, în timp ce în altele devin convergenți. În momentul de față, relația dintre satisfacție și performanță este interpretată mult mai nuanțat. Iată câteva idei care susțin aceasta afirmație: # Satisfacția, deși legată de performanță, nu mai este concepută ca singura ei cauză, ci doar ca una dintre cauzele
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
2002, pp. 101-103). După obiective: negocieri economice (comerciale, industriale, bancare), politice (diplomatice), militare (teritoriale). După numărul participanților: negocieri bilaterale sau multilaterale, cu reprezentanți și fără reprezentanți. După comportamente și interese: negocieri personale și colective, cu interese divergente sau cu interese convergente. După mediu și constrângeri: negocieri pregătite (programate) și nepregătite (în situații de criză), în timp determinat sau în timp nedeterminat, pe terenul uneia dintre părți sau pe teren neutru. După modul de finalizare: negocieri cu înțelegeri sau fără înțelegeri scrise
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Lazarus, Folkman, 1984, pp. 299-327). Problema critică de ordin metodologic sesizată chiar de autori este cea a subiectivității autoraportărilor, ca sursă primară a datelor despre stres, mecanisme evaluative, emoție și coping. De aceea, ei recomandă utilizarea și a altor tehnici convergente: măsurători fiziologice, observarea comportamentului etc. În 1997, Susan Folkman, colaboratoarea lui Lazarus, revizuiește paradigma tranzacțională a stresului adăugându-i o serie de noi implicații specifice situațiilor de stres sever, apărute în urma pierderii persoanelor dragi, în bolile terminale (cancer, SIDA), în urma
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
toate modelele îl reprezintă accentuarea rolului caracteristicilor muncii, acestea din urmă fiind interpretate ca potențiali sau reali agenți stresori, deci ca surse de stres. Faptul acesta are o dublă semnificație, una teoretică și una practică. Semnificația teoretică provine din perspective convergente cu unele din teoriile/modelele motivației organizaționale care și ele subliniau rolul caracteristicilor muncii în producerea stărilor de motivare/demotivare. Paralela dintre motivare/eustres și demotivare/distres - cauzate de caracteristicile muncii − devine astfel perfect plauzibilă. Semnificația practică constă în faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care măsoară trăsături ce relaționează cu trăsătura studiată; -analiza factorială; -efectul unor variabile experimentale asupra scorurilor obținute de subiecți; -Multitrait-multimethod Matrix, o metodă propusă de D.T. Campbell și D.W. Fiske (apud Anastasi, 1976), prin care se pot evalua validitatea convergentă și discriminatorie. Validitatea convergentă estimează măsura în care două teste măsoară același construct, iar validitatea discriminatorie se referă la relația non-corelațională cu teste ce măsoară alte constructe decît cel studiat. Matricea centralizatoare include corelații între teste care măsoară aceeași trăsătură
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
relaționează cu trăsătura studiată; -analiza factorială; -efectul unor variabile experimentale asupra scorurilor obținute de subiecți; -Multitrait-multimethod Matrix, o metodă propusă de D.T. Campbell și D.W. Fiske (apud Anastasi, 1976), prin care se pot evalua validitatea convergentă și discriminatorie. Validitatea convergentă estimează măsura în care două teste măsoară același construct, iar validitatea discriminatorie se referă la relația non-corelațională cu teste ce măsoară alte constructe decît cel studiat. Matricea centralizatoare include corelații între teste care măsoară aceeași trăsătură, care măsoară trăsături diferite
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
forme ale trăirilor emoționale mai complexe, se constituie noi dorințe, interese, năzuințe. Privind copilul în cadrul procesului de dezvoltare, ca o făptură activă legată de obiecte, evenimente naturale și sociale, trebuie să creăm cadrul în care el să se poată dezvolta convergent și divergent. În acest sens înclinațiile și interesele copilului sunt punctele de plecare și premisele dezvoltării imaginației sale.În funcție de interesul pe care îl manifestă copilul preșcolar față de o activitate sau alta, educatoarea poate să-i orienteze și să-i dirijeze
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
managementului în sport 7 a apărut ca răspuns la nevoia de a coordona eforturile indivizilor sau grupurilor de persoane (echipeă către realizarea unui scop comun, proces complicat și dificil datorită aspectelor divergente care întotdeauna, prin intermediul său, sunt transformate în aspecte convergente, asigurând o mobilitate a obiectivelor. Astfel, managementul în sport ajută la a stăpâni și controla atât situații cât și sisteme complexe, asigurând o gestionare permanentă și continuă a multitudinii de activități sportive, generând eficiență. 1.3. Organizația sportivă cadru de
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
firesc element de originalitate, ci și prin situarea personală în chestiuni ținând de statutul și de rosturile literaturii, T. a lăsat o operă care a făcut obiectul unui număr important de exegeze atente, aprofundat analitice, soldate cu interpretări în general convergente. Apropiat nu numai de mentalitatea central-europeană, ci și de tradiția marii proze ruse (Anton Cehov, în special), scriitorului i s-a depistat un fel de pre-postmodernism, oricum o desprindere netă de canoanele „marelui” modernism. Traiectul gândirii lui s-a desfășurat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
Probleme dezvoltă șase faze importante în procesul de rezolvare creativă a problemelor: descoperirea „dezordinii”, descoperirea problemei, descoperirea ideilor, descoperirea de soluții, descoperirea „acceptării”. Rezolvarea creativă de probleme introduce, de asemenea, câteva reguli de bază grupate în două categorii: divergentă și convergentă. Regulile divergente sunt: amânarea evaluării, căutarea a cât mai multor idei, acceptarea tuturor ideilor, perspectiva „întinsă” asupra gândirii, lăsarea ideilor să „fiarbă la foc mic”, căutarea unor combinații variate și ingenioase. Regulile convergente sunt la fel de importante: deliberarea, explicitarea, evitarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
bază grupate în două categorii: divergentă și convergentă. Regulile divergente sunt: amânarea evaluării, căutarea a cât mai multor idei, acceptarea tuturor ideilor, perspectiva „întinsă” asupra gândirii, lăsarea ideilor să „fiarbă la foc mic”, căutarea unor combinații variate și ingenioase. Regulile convergente sunt la fel de importante: deliberarea, explicitarea, evitarea unei premature „închideri” la explorarea posibilităților de rezolvare, căutarea problemelor dificile și neevidente, dezvoltarea unui sens al judecăților afirmative (diminuarea tendinței de eliminare a unor idei sau posibilități), adecvarea la obiective (în timpul rezolvării de
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Franța, Prusia și Anglia secolului al XIX-lea (Burke, 2004). Ce înseamnă însă meritul, criteriul după care ar trebui să se facă selecția și evaluarea persoanelor, atât în câmpul educațional, cât și în cel ocupațional? Aici definițiile nu sunt foarte convergente. Există, în principiu, două abordări moderne ale meritului individual. O primă accepție a termenului identifică meritul cu calificările dobândite, care ar reprezenta semnele capacităților, efortului sau talentului unei persoane. Diplomele obținute de o anumită persoană ar indica măsura în care
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
articole de dimensiuni mai reduse (fig.2Bb, pag.5 ). Mentumul cu 1 sau 2 dinți mediani (fig.2Be, pag.5 ). Ochii mari, rotunzi și convecși, uneori apropiați între ei (Peltodytes). Pronotul ± dreptunghiular (Brychius) sau trapeziform (Haliplus ), cu marginile laterale puternic convergente anterior. Baza pronotului se prelungește median sub forma unui unghi, astfel încât scutelul nu este vizibil. Elitrele cu vârful ascuțit, prezintă rânduri longitudinale de puncte. Epipleurele elitrelor se întind până la nivelul coxelor posterioare. Aripile membranoase sunt bine dezvoltate, fiind capabile de
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
și umerii de culoare mai deschisă.....................................................14 pubescens Gyll. --.Suprafața pronotului granulată, în dreptul scutelului există o porțiune mare, semicirculară, fără granulații vizibile. Antenele cu articolele 5-9 de 1,3 ori mai lungi decât late. Marginile laterale ale pronotului ușor arcuite, ± convergente anterior. Pronotul și elitrele negre-unicolore, lucioase și pubescente.......15 discretus Fairm. 18.Partea dorsală roșcată, de nuanță închisă sau deschisă, uneori cu porțiuni mai întunecate, neevidente..............................................................16 ferrugineus Steph. --.Dorsal negru-unicolor, sau pronotul este castaniu-închis cu marginile laterale de nuanță
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
un șanț frontal adâncit și punctat. Piesele bucale, antenele, palpii și articolele tarsale roșcat-gălbui. Clipeul ușor concav cu o bordură anterioară fină. Pronotul lățit la bază, marginile anterioare ale pronotului arcuite în partea lor anterioară, posterior ele sunt drepte și convergente. Unghiurile anterioare ale pronotului ascuțite și proeminente. Elitrele cu rânduri longitudinale de puncte bine imprimate, ușor șterse în partea lor posterioară. Ultimul articol al tarselor mediane este aproximativ la fel de lung cât articolele 3-4 luate împreună. Întâlnită în băltoacele din păduri
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
laterală bine delimitată......................2 2.Prelugirea laterală a metasternului este îngustă, de 5 ori mai lungă decât lată, cu marginile laterale ± paralele (fig.51a, pag.51)....................................2 fenestratus F. -.Prelungirea laterală a metasternului este mai scurtă, ascuțită, cu marginile laterale convergente (fig.51b-c, pag.51 ) ...............................................................................3 3.Talia mare (13-14 mm). Dorsal negru-mat.........................................3 ater Deg. -.Corpul de dimensiuni mai reduse (8,5-12 mm). Partea dorsală a corpului neagră, mată sau cu luciu metalic...................................................................... ...........4 4.L=8,5-9,5 mm
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
reticulată, la vârful elitrelor cu rugozități microscopice. Marginea anterioară a capului, 2 pete frontale, marginile laterale ale pronotului și elitrelor roșcate. Antenele, picioarele și partea ventrală a corpului roșcat-maronii, numai coxele posterioare sunt întunecate. Marginile laterale ale pronotului ușor rotunjite, convergente anterior, prevăzute cu o bordură îngustă. Unghiurile anterioare ale pronotului proeminente și ascuțite. Bordura de la baza pronotului ușor curbată spre marginile laterale. Elitrele cu rânduri de puncte fine, greu vizibile. Sternitele abdominale cu strii crestate scurte, marginile lor laterale au
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
maroniu-roșcat sau galbenmaroniu, mai rar capul și pronotul au o nuanță întunecată. Palpii maxilari, antenele și picioarele galben-roșcate. Pronotul aproximativ la fel de lat cât elitrele, acestea din urmă prezintă strii longitudinale punctate, uniform accentuate spre vârf. Metasternul cu 2 strii longitudinale convergente anterior. l=1,7-1,8 mm. ♂ Femurele sunt mai îngroșate decât la ♀. 19 Hydraena pulchella Germar (perparvula Kuw.) Corpul galben-maroniu, capul și o bandă transversală dispusă pe discul pronotului negre. Palpii maxilari, antenele și picioarele galben-roșcate. Pronotul ușor transvers, ceva
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
a corpului nepunctată. Elitrele cu câte 4 strii discale fine și cu o strie subhumerală extrem de scurtă. Stria suturală este absentă. Epipleurele elitrelor lățite, bine vizibile privite de sus. Lobul marginii anterioare a prosternului scurtat, iar striile prosternului sunt puternic convergente anterior. Tibiile anterioare prevăzute cu zimți fini. În furnicarele de Formica rufa și pratensis. l=2-2,5 mm. (Pl. VI, fig.8) 9 Genul Gnathoncus Duval Șanțurile antenale ale prosternului adâncite și lățite, iar striile prosternului ating marginea lui anterioară
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
lipsite de o pată roșie. 2 Hister quadrinotatus Scriba Oval-rotunjit, relativ convex, negru cu luciu metalic. Fiecare elitră prezintă câte 2 pete roșii adesea contopite, dintre care una humerală și alta discală. Pronotul cu câte 2 strii laterale bine dezvoltate, convergente posterior. Suprafața elitrelor dispune de câte 3 strii exterioare complete, 2 strii rudimentare și o strie suturală scurtă, care de regulă lipsește. Uneori a 3 a strie discală este întreruptă în partea sa mediană sau poate fi ștearsă posterior. Adesea
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
convex, lucios. Antenele maronii sau maroniuroșcate cu o măciucă neagră. Stria frontală este arcuită, adesea întreruptă în zona mediană. Mandibulele egal dezvoltate (fig.102a, pag.140). Marginile laterale ale pronotului sunt puternic îngustate anterior și prezintă câte 2 strii laterale convergente posterior. Stria internă este ușor ondulată. Elitrele prezintă câte o strie subhumerală completă, 4 strii longitudinale discale normal dezvoltate și 2 strii interioare scurte, adesea bine conturate numai spre vârf (fig.102c, pag.140 ). Pigidiul dispune de o punctuație extrem de
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
sistem. Prin apropiere se înțelege și distanța efectivă, dar și sfera de cointeresare a celorlalte sisteme. Fiecare sistem, în această idee, va fi preocupat de sistemele cele mai apropiate lui, sau de sistemele cu care se învecinează, fie că este convergent sau divergent cu acestea. Capitolul III Comunicarea cu sistemele învecinate O legătură bună cu orice sistem învecinat poate aduce un plus de imagine pozitivă pentru propriul sistem. Studii psihosociologice atestă faptul că fiecare entitate, individ sau sistem, este interesată, în
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
a sistemelor vecine. Regula de bază a acestor negocieri este următoarea: se invită întotdeauna un singur sistem vecin, nu negociați niciodată, concomitent, cu două sau mai multe sisteme. Se impune negocierea separată, pentru că niciodată nu se poate ști ce interese convergente au alte sisteme, pe care ni le ascund. 2. Propria conducere va discuta personal cu forurile conducătoare ale altor sisteme, nu prin interpuși. Contactele interpersonale dintre cei care conduc sistemele sînt cele mai benefice pentru dezvoltarea, cristalizarea și perpetuarea legăturilor
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
aducă pe un făgaș mai bun, pentru că altfel urmările vor fi negative. Ultima parte în ceea ce privește forma o vom arunca asupra totului unitar, analizînd combinarea dintre text, fotografii, tabele și alte elemente grafice și, mai ales, dacă toate aceste elemente sînt convergente și dacă își aduc aportul la crearea identității sistemului. 8. Fotografii sau alte ilustrații. După cum am afirmat și anterior, orice material informativ poate avea în componența sa fotografii pe format 13 x 18 cm. Fotografiile trebuie să fie clare, de
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
lua forma unor prezentări din partea conducerii sistemului a temei conferinței de presă. În cazul în care prezentarea din partea sistemului a unei teme dinainte alese va fi realizată prin două sau chiar trei discursuri, acestea trebuie astfel construite încît să fie convergente, să se susțină reciproc și să emane în efectul final același mesaj unitar. Dacă această convergență de prezentare nu se realizează, se pot crea breșe în acest tot unitar pe care, în general, jurnaliștii le prind și le speculează, putînd
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]