14,043 matches
-
cartea românească și scriitorul ei au cîștigat doi pași mari, ieșind în priveliște. Cine a putut să observe și să analizeze figurile domnilor oameni politici prezenți la sărbătoarea literară a regelui, a plecat cu o duioșie în suflet neuitata. Lungă convorbire a suveranului cu scriitorii i-a impresionat; acești domni nu mai înțelegeau rosturile statului, aproape compromis de niște rosturi ce ar putea să fie și literare". N-am putea avea îndoieli esențiale față de spusele poetului. Oricît de controversat, Carol al
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
ei. Născut în 1848 sau în 1849, prozatorul a fost, de fapt, coleg de generație cu Maiorescu, Eminescu, Conta, Panu, Lambrior, Xenopol. Dacă și-ar fi trimis, la vreme, producția Junimii putea să fie publicat, cum se și cuvenea, în Convorbiri literare. Dar nu, Hogaș o publică într-o revistă obscură, Asachi, de el întemeiata la Piatră Neamț, trimitîndu-si astfel scrierile în neant. Mai tîrziu, în ultimul deceniu al secolului trecut, ajuns profesor la Iași, îl descoperă fostul său coleg A.D.
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
X. Uranus, era ezoterist și a avut o biografie interesantă -, cu Radu Sighireanu, un foarte dotat poet, a murit tînăr, de tuberculoză, fusese să se trateze și la Davos, în Elveția, dar degeaba... - I-am întîlnit numele în cartea de convorbiri cu Clody Bertola, La vie en roșe... - Da, în ultimii ani ai vieții lui a fost îndrăgostit nebunește de Clody, care e din generația noastră. O văzuse în Don Carlos și rămăsese fascinat. O aștepta la teatru, îi scria poeme
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
a Kalevalei și a atîtor altor cărți, articolele risipite în sute de publicații - modestia această pare exagerată. Cred că trebuie totuși să adăugați neapărat bibliografiei dvs. și o carte de memorii. N-ați fi tentat să evocați, eventual în cadrul unor convorbiri înregistrate, personalități ale culturii române pe care le-ați cunoscut bine? - Ba da, mi-ar plăcea să mă las descusut, mai ales de dvs., doamnă.
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
eminească", "xenofoabă", ci să o rescriem, în conformitate cu idealurile de azi: "Cam așa: Cine n-o iubi streinii,/ Mîânca-i-ar ficații câinii! Ori: Ehehe, Român Sireacul/ Intră-n NATO cu Poleacul!..." * Caius Traian Dragomir publică în numărul dublu al Vieții românești o convorbire cu Eugen Simion, care se plânge (în treacăt...) că este pentru prima oara în ultimii 30 de ani când numele său apare în această revista. Caius Traian Dragomir nu comentează reclamația și pune punct interviului. * O atenție aparte merită o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18109_a_19434]
-
cel puțin la fel de mult că de glaciațiunile majestuoase ale spiritului, V.D. Zamfirescu nu s-a sfiit, la rându-i, să psihanalizeze pentru sine acele "rezistente" obturatoare de interes din atitudinea lui Constantin Noica. Au trecut aproape 12 ani de la această convorbire și iată că beneficiarul indemnului se intoarce odiseic spre cititor, cu prima parte a materializării acestui ambițios proiect: întâiul volum din Filosofia inconștientului (Editură Trei, 1998). Se pot observa, în urma lecturii, instrumentele cu care a lucrat autorul: elementele unei indispensabile
Avatarurile unei idei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18116_a_19441]
-
Cronicar Buldozerul de cauciuc În CONVORBIRI LITERARE nr. 12/1999 (primit abia zilele acestea) am citit un atac stupefiant la adresa lui Z. Ornea, semnat de Mircea Platon. Numele publicistului ieșean nu ne spune nimic, dar citindu-i articolul scris cu ură aflăm că inteligența nu-i prisosește
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17401_a_18726]
-
eu aș interzice și la noi ca persoanele devenite cetățeni români să nu aibă drepturi politice decât cel puțin după trei generații, adică, minimum de timp ca să-și poată formă puțină rădăcina an trupul neamului nostru"). Sau, alt exemplu, ăntr-o convorbire din aprilie 1944 cu Profira Sadoveanu, cumnată autorului Jurnalului și fiica lui M.Sadoveanu, este evocata intenția pe care o avusese acesta de a se ănscrie, ănainte de rebeliunea din ianuarie 1941, la legionari: <"Tata, continuă ea, nu poate ănghiti
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
reprezentativ". an consecință, după ce s-a sfătuit cu Opoziția și cu oamenii săi de ăncredere (secretarul sau particular M.Ionnitiu, mareșalul Palatului Negel, Savel Rădulescu și alții) regele Mihai l-a convocat pe premierul Groza și, ăn cadrul unei lungi convorbiri la 20 august 1945, potrivit articolului din Constituția din 1923, reinstalata an drepturi după 23 august 1944, care prevedea că regele numește și revoca miniștrii săi, ai cere lui Groza, de trei ori, să demisioneze pentru a se alcătui un
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
cum ași va lua mai tarziu asupra lor revanșa. O melodrama jucată. Confesiunea ei este atat de patetica, - an ciuda depravării, - ăncăt scriitorul creat de Balzac, Daniel d'Arthez, cade definitiv an mrejele ei ănselătoare, de o feminitate diabolica. an convorbirea lor amoroasă, există o pagină an care Balzac - tot timpul pe fază, demascând prefăcătoriile prințesei prin fel de fel de observații lucide autoriale ce retează, pentru cititor, avântul cuceritor al mincinoasei - o pune pe imprevizibilă să eroina să aducă un
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
se pronunța asupra valorii operelor literare și prin dezinvoltura cu care își folosea în interpretări cultură. O anumita superficialitate voioasa nu făcea decât să dea farmec comentariilor sale. După 1989, criticul ieșean, component cândva al faimoasei echipe de critici de la Convorbiri literare, s-a avântat, ca atâția alții, dar în stilul său ușor de recunoscut, în spațiul publicisticii. Ani la rând s-a pronunțat, în publicații că Dilemă, Monitorul sau Timpul, asupra a tot ceea ce se petrecea în România, de la mineriadele
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
o astfel de (și altfel de) meserie, să te raportezi, obsedant și inevitabil, cu carnea și cu sîngele tău, cu nervii și cu talentul tău, la o atît de înaltă umbră a părintelui. Nu pot să uit cum, într-o convorbire din '90, George Constantin îmi povestea - chiar dacă cu umor -, cît e de nemulțumit că băiatul lui, Mihai, ca de altfel toți colegii lui de generație, "nu muncește destul"... Îl vedem acum, pe casetă, pe George Constantin, într-un interviu dat
Dinastia Constantinilor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17453_a_18778]
-
ireverențioasa" și mai și: "Criticul, mereu la pândă, mereu gata să ardă un clișeu: nu există un atom de poezie an teatrul marelui, secspirului de la un moment dat, Bernard Shaw". Să adăugăm an treacăt că și Lucian Blaga, ăn cursul convorbirilor noastre,dădea glas decepției sale față de autorul lui Pygmalion, socotindu-l "sec", "lipsit de mister", din cauza probabilă a unei copilării ratate. Livius Ciocârlie, Caietele lui Cioran, Ed. Scrisul românesc, Craiova, 1999, 272 pag., preț nemenționat.
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
Moș Nechifor Cotcariul e o capodoperă a stilului aluziv și că Malca este campioană simulării an această remarcabilă nuvelă, neprizata bine, cum se știe, la Junimea (inclusiv de Maiorescu care al sfătuia pe Iacob Negruzzi să nu o publice an Convorbiri literare), socotita a fi o corosiva de-a lui Creangă, odată an plus. Nuvelă va fi apreciată la valoarea ei mult mai târziu de Călinescu, Vianu, Vladimir Streinu, distingând aici jovialitatea și ironia, citând, ăn sprijin, teoreticieni literări notorii mai
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
eu ceva care să rămână... și totuși mă simt ca un arc care se ăndoaie tras de o mană nevăzuta". Un lot de poezii ajunge, prin Florica Rosetti, la nimeni altul decât Titu Maiorescu, din care criticul alege două ăncredintăndu-le Convorbirilor literare, unde și apar, desi poetul vădește aplecare spre simbolism. E ceea ce atestă placheta de debut Visări păgâne (1912) iar Macedonski, cunoscăndu-l an același an, ai editează și el o placheta. Oricum, placheta următoare, Eternități de-o clipă (ce titlu
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
băieții ce vor să danseze sub lumina tiparului culeg direct de pe câmp, din recolta nouă, și-și petrec cât mai puțin timp an silozurile reci ale bibliotecilor. Dintre istoricii literări, un nume binecunoscut cititorilor de reviste este Nae Antonescu. an CONVORBIRI LITERARE nr. 10, Grigore Scarlat publică un interviu cu acest admirabil cărturar, pe care s-a dus să-l ăntălnească an comună Terebesti din județul Satu Mare, acasă la el. Acolo s-a născut, ăn 1921, ăn casă și pe pământurile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
incomode și obligând la răspunsuri substanțiale, interviul e normal. Am subliniat acest cuvânt deoarece normalitatea e tot mai greu de găsit an presă cotidiană de la noi. Intervievatorul are un punct de vedere explicit și formulat cu franchețe de-a lungul convorbirii. ai lipsesc ambele tipuri de complexe care fac din interviurile cu personalități de calibrul lui Ion Iliescu o proza indigesta - și cel de superioritate și cel de inferioritate. an sfârșit, când ajungi la capătul textului, nu ai senzația de gazetărie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
un Alecsandri de clasa a III-a, pentru lumea din București". Introducerea vechiului fond românesc s-ar fi realizat prin Grigore Alexandrescu, cel ce "izbutise să scoată zguduitoarea fantomă a lui Mircea la Cozia", C. Negruzzi, Kogălniceau. Față de Junimea și Convorbiri literare, N. Iorga e mai de grabă reticent, apreciază, mai mult decît pe Maiorescu, proza "blîndă" a lui Gane, a lui Slavici, Creangă, despre acesta din urmă avînd opiniii relativizante ("Creangă se ridică numai pînă la o anume înălțime, pînă
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
investigării acestui fenomen deviant, autointitulat "literatura socialistă", o constituie cartea lui Emil Iordache, Literatura orizontală (titlul sau ne trimite, poate involuntar, la cel al unui român interbelic, socotit licențios în epoca, al lui D. V. Barnoschi, Fecioarele orizontale). Criticul de la Convorbiri literare își propune a scoate la iveală o suită de aspecte mai puțin cunoscute ale "vieții literare îndrumate de partid" (e drept că extrem de multe fapte zac încă sub praful uitării pe care a-nceput a-l sufla mai cu
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
cîteva observații menite să surprindă, obiectiv, asupra unor trăsături psihologice negative precum aceea a refuzului acțiunii și a asumării responsabilității înalte, o anume abulie, catastrofală totuși, pentru un om politic de primă mărime. E ceea ce reiese și din cartea de convorbiri a dlui Adrian Niculescu cu regretatul Emil Ghilezan, care a rămas neplăcut surprins de faptul că imediat după 23 august 1944 prim-ministru al țării era un general oarecare și nu, cum s-ar fi cuvenit, chiar șeful recunoscut al
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
suveranul, tot datorită intervențiilor Elenei Lupescu, care primise 20 de milioane comision. Maniu, dizgrațiat pentru că nu era om de înțeles, a demisionat la 13 ianuarie 1933, rămînînd statornic adversar al regelui și al Camarilei sale. Interesantă este relatarea unei presupuse convorbiri între rege și Maniu la 10 februarie 1938, cînd, după demisia guvernului Goga-Cuza, regele, voind să-și instaleze propria să guvernare dictatoriala, l-a solicitat pe Maniu să intre în noul guvern de uniune națională ca ministru de stat fără
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
noiembrie 1940 și, oricum, în acea zi n-a putut avea loc consfătuirea dintre Maniu, Mihalache și Madgearu pentru bunul motiv că Madgearu a fost, și el, asasinat de un comando legionar la 27 noiembrie 1940. Dar relatarea despre această convorbire, care a avut loc, probabil, în chiar dimineața zilei de 27 noiembrie este, negreșit, revelatorie. Și e, fără îndoială, impresionantă relatarea despre participarea lui Maniu la înmormîntarea lui Madgearu, unde, ni se comunică aici, ar fi rostit și un discurs
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
se complică în aprecierea personalității lui Antonescu, ca șef de stat (regele Mihai avînd numai roluri vagi simbolice) și de armată. Cum se știe, la 22 noiembrie 1940, Antonescu a avut prima sa întîlnire cu Hitler, declarînd a potrivit stenogramei convorbirii, "că el va adera la pactul tripartit în ziua următoare; totuși, el nu se va mulțumi cu simplul act al aderării, ci va fi, de asemenea, gata să lupte cu arma în mînă cu puterile Axei pentru victoria civilizației". Hitler
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
țări, forțînd mereu simpatia și încrederea lui Hitler, cu ajutorul căruia speră că va obține anularea deciziilor dictatului de la Viena și revenirea Ardealului de nord în trupul României. E drept, Antonescu a revendicat constant această cerință. Dar în nici una dintre stenogramele convorbirilor cu Hitler (care s-au publicat în 1991) nu apare promisiunea lui Hitler că va rezolva, în favoarea României, acest lititgiu. Autorul nostru are dreptate. Intrarea României în război pentru eliberarea Basarabiei și a Bucovinei de nord s-a bucurat de
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
moral pe care și l-a format în timp, dar supus unei tot mai puternice presiuni a contextului, artistul a găsit soluția angajării într-o dezbatere directă, lipsită de orice ipocrizie și, de cele mai multe ori, publică. În cadrul unor expoziții, simpozioane, convorbiri sau chiar monologuri, el a căutat să argumenteze, cu o credință autentică și cu o enormă energie morală, necesitatea unei Arte înalte, pornită din infinitul originar și limitată, dacă se poate spune așa, de infinitul năzuinței spirituale. Acest tip de
Paradoxurile lui Bata Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17610_a_18935]