90,757 matches
-
și de cooperare economică încheiate cu alte state; ... d) poate introduce, potrivit legii, restricții sau interzice exportul sau importul unor mărfuri, în scopul echilibrării balanței de plăți externe, ocrotirii sănătății publice, apărării naționale și securității statului; ... e) asigura îndrumarea și coordonarea generală a activității de comerț exterior și cooperare economică desfășurată de întreprinderile românești în străinătate; ... f) organizează, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, reprezentarea economică permanentă în străinătate prin secții economice ale misiunilor diplomatice, agenții comerciale, birouri comerciale și alte forme de
DECRET nr. 164 din 4 mai 1979 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106552_a_107881]
-
executarea de construcții industriale și civile și a altor lucrări; ... h) este titularul planului de cooperare economică internațională. ... În îndeplinirea atribuțiilor sale, Departamentul Cooperării Economice Internaționale colaborează cu celelalte direcții din Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale și asigură coordonarea compartimentelor care se ocupă cu cooperarea economică internațională din celelalte ministere și organe centrale, din centralele industriale și întreprinderile producătoare, precum și din întreprinderile de comerț exterior. Articolul 23 Departamentul Cooperării Economice Internaționale este condus de consiliul departamentului și biroul executiv
DECRET nr. 164 din 4 mai 1979 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106552_a_107881]
-
domeniile culturii și industrializării sfeclei de zahăr, pisciculturii și pescuitului, se înființează, pe zone geografice, stațiunile de cercetare și producție, cu ferme de producție, prevăzute în anexa nr. 2. Stațiunile de cercetare și producție funcționează în subordinea centralelor și în coordonarea unităților de cercetare și producție prevăzute în aceeași anexă. Stațiunile de cercetare și producție funcționează pe baza principiului autogestiunii economico-financiare, cu personalitate juridică, si se organizează potrivit prevederilor Decretului nr. 297/1973. Fermele se organizează pe baza normelor unitare de
DECRET nr. 33 din 21 februarie 1981 privind unele măsuri pentru perfecţionarea activităţii de cercetare ştiinţifică în domeniul industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106574_a_107903]
-
se modifică și se înlocuiește potrivit anexei nr. 4*. * Anexă nr. 4 a fost comunicată instituțiilor interesate. Articolul 15 - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul decret. Anexă 2 Stațiunile de cercetare și producție și fermele înființate - denumirea, subordonarea - coordonarea, obiectul de activitate și gradul de organizare Anexă 3 Mărimea, grupa de ramură și nivelul de retribuire pentru unitățile de cercetare și de cercetare și producție
DECRET nr. 33 din 21 februarie 1981 privind unele măsuri pentru perfecţionarea activităţii de cercetare ştiinţifică în domeniul industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106574_a_107903]
-
prevenirii imobilizărilor de fonduri, Consiliul de Miniștri va lua măsuri că ministerele, celelalte organe centrale și locale, centralele și întreprinderile, împreună cu Comitetul de Stat al Planificării, Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, Ministerul Finanțelor, băncile și Consiliul de coordonare a activității de investiții, să acționeze pentru fundamentarea temeinică a documentațiilor tehnico-economice ale obiectivelor de investiții și dimensionarea judicioasa a resurselor materiale și bănești necesare, reducerea, în continuare, a costului investițiilor prin aplicarea celor mai eficiente soluții tehnologice și constructive
LEGE nr. 13 din 1 decembrie 1988 Legea Bugetului de stat al Republicii Socialiste România pe anul 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106720_a_108049]
-
menirea ei generală ar fi să constituie un suport pentru cercetarea științifică și să-i pună la îndemână surse financiare private - după cum declara George E. Palade, președintele onorific al FNSA. Alianța dintre științele exacte și științele umaniste este principiul esențial. Coordonarea tuturor activităților se realizează, conform statutului, sub auspiciile Academiei Române. "FNSA intenționează să joace în viața culturală românească rolul pe care l-a avut Fundația Regală condusă de neuitatul Alexandru Rosetti în perioada dintre cele două războaie" - afirma Eugen Simion cu
Fundația Națională pentru Știință și Artă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9837_a_11162]
-
din acest sector făceau parte redactori specializați: Tiberiu Avramescu, Gabriela Omăt, Iordan Datcu, Rodica Rotaru, Maria Simionescu. Din tot acest colectiv, mai activează la Editura FNSA doar Tiberiu Avramescu și Daciana Vlădoiu, iar Gabriela Omăt este implicată în munca de coordonare științifică a Dicționarului General al Literaturii Române, ajuns la volumul V, literele P-R. Modelul Editurii Minerva, ca misiune și structură redacțională, este demn de urmat, dar cu ce specialiști? În aceste condiții, Editura FNSA a reușit, prin colaborarea cu
Fundația Națională pentru Știință și Artă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9837_a_11162]
-
activități diversificate de consiliere cu grupul țintă, denumite generic: 1. “Vin studenții la noi!” 2. Consiliere psihologică 3. “Primul pas într-o universitate!” 4. Consiliere on line Activitățile de consiliere au fost desfășurate de consilierii educaționali formați prin proiect sub coordonarea psihologilor și experților proiectului. Cei 25 de tineri au fost recrutați din rândul studenților masteranzi, de la diverse specializări de la universitățile ieșene, având drept condiție principală absolvirea modulului psihopedagogic (nivelul 1). Tinerii masteranzi au urmat cursul postuniversitar, de un semestru, numit
TREI INSTRUMENTE DE ORIENTARE ȘI CONSILIERE PROFESIONALĂ. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2375]
-
vreme reușesc să fie consistente, să ofere idei și, poate înainte de toate, să aducă împreună specialiști din diverse câmpuri. Un astfel de eveniment, parte a unui proiect mai larg, a avut loc de curând, în 30 noiembrie - 1 decembrie, sub coordonarea Centrului Interdisciplinar de Studii Culturale Europene și Românești "Tudor Vianu", o structură recent înființată a Universității din București, al cărei președinte este profesorul Mircea Martin: Conferința Internațională "Ideea de prezență", de fapt a patra ediție a unui conferințe proiectate să
Dialog interdisciplinar despre prezență by Dana Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/8944_a_10269]
-
dispune de mijloace și metode specifice pentru îndemânare. ea se perfecționează în cadrul procesului instructiv - educativ (în prezența aptitudinilor specifice) pe baza influențării componentelor sale, prin orientarea procesului didactic. Capacitatea de apreciere a măsurilor spațiale este scăzută, în schimb, sub raportul coordonării, execuția anumitor acte motrice prezintă valori mai ridicate la băieți decât la fete. crește gradul de precizie al execuției până la 7 ani, ca apoi să stagneze între 9 și 10 ani, un grad mare de coordonare remarcându-se la acțiunea
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
în schimb, sub raportul coordonării, execuția anumitor acte motrice prezintă valori mai ridicate la băieți decât la fete. crește gradul de precizie al execuției până la 7 ani, ca apoi să stagneze între 9 și 10 ani, un grad mare de coordonare remarcându-se la acțiunea mâinii, în special la fete, unele dintre ele prezentând chiar laxitate articulară. Aprecierea îndemânării se face pe baze subiective prin evaluarea în condiții standard sau pe baze obiective prin măsurarea timpului necesar rezolvării unei sarcini date
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
ligamentar și a articulațiilor de a permite efectuarea mișcărilor cu mare amplitudine. În manifestarea acestei calități, un rol important îl are structura articulațiilor precum și anumite calități ale elementelor care traversează articulațiile (ligamente, capsule, mușchi) cum sunt: elasticitatea, capacitatea de Relaxare, coordonarea neuro-musculară. Acestea din urmă reprezintă „suplețea” și se află într-o corelație strânsă cu mobilitatea. Factorii limitativi ai mobilității: structura și tipul articulației; capacitatea de întindere a ligamentelor, tendoanelor și mușchilor; tonusul și forța musculară; elasticitatea discurilor intervertebrale; capacitatea de
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
neuro-musculară. Acestea din urmă reprezintă „suplețea” și se află într-o corelație strânsă cu mobilitatea. Factorii limitativi ai mobilității: structura și tipul articulației; capacitatea de întindere a ligamentelor, tendoanelor și mușchilor; tonusul și forța musculară; elasticitatea discurilor intervertebrale; capacitatea de coordonare a sistemului nervos; temperatura mediului; starea de oboseală fizică și psihică; ciclul diurn. Mobilitatea este o calitate care se dobândește greu dar se pierde repede, în lipsa exercițiului. favorizează mișcările ample și elegante dar interferează cu forța. În școală se pune
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
are tendința să scadă. Mobilitatea este o calitate măsurabilă în valori unghiulare cu instrumente speciale sau în unități de lungime (cm). „Deprinderi motrice - componente ale activității motrice voluntare care prin exersare ating un randament înalt pe baza perfecționării indicilor execuției (coordonare, precizie, viteză, etc.Ă” (M. Epuran). Deprinderile motrice de bază manifestă influențe asupra marilor funcțiuni, asupra capacității motrice, asupra troficității. Sunt o sursă inepuizabilă de structuri cu finalități diverse în formarea unui număr de deprinderi cu valoare deosebită dând posibilitatea
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
vârsta școlară mare. Dozarea efortului se realizează pe baza variației duratei, vitezei, încărcăturii, ritmului și complexității structurilor. Trebuie învățat mecanismul de bază (în condițiile realizării ținutei corecte a corpului în mișcare). Se urmărește reglarea amplitudinii oscilațiilor corpului, se insistă pe coordonarea corectă a membrelor și amplitudinii balansurilor, pe adaptarea respirației la tempoul mersului. Mersul este folosit pe întregul cuprins al lecției, ca formă de deplasare, ca exercițiu fizic, pentru revenirea marilor funcțiuni la nivelul obișnuit. mersul se învață și devine componentă
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
sau de pregătire a organismului pentru efort. ALERGAREA Copilul aleargă mult sub formă de jocuri. este necesar ca până la vârsta de 9 - 10 ani să se formeze deprinderile de alergare corectă, deoarece în această perioadă se încheie ultima etapă de coordonare a actelor motrice. Și tot în această perioadă (a vârstei școlare mici) apar unele greșeli de alergare: - alergare tropotită; - așezarea piciorului pe călcâie; - alergare îngenunchiată; - încrucișarea picioarelor; - răsucirea în afară a labei piciorului și orientarea către exterior a genunchiului în
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
formarea deprinderii corecte de alergare, insistând pe corectarea greșelilor ivite. SĂRITURI Și deprinderea de a sări poate fi însușită corect la vârsta școlară mică. Săritura este folosită mai mult în activitatea motrică. În execuția săriturii, la clasele mici constatăm: - slaba coordonarea lucrului brațelor în timpul săriturii; - aterizare dură, lipsită de elasticitate, din cauza unei amortizări insuficiente; - lipsa forței de desprindere pe un picior și de aterizare pe ambele picioare; - lipsa coordonării brațelor și picioarelor în executarea pasului săltat; - lipsa unui ritm adecvat în
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
mult în activitatea motrică. În execuția săriturii, la clasele mici constatăm: - slaba coordonarea lucrului brațelor în timpul săriturii; - aterizare dură, lipsită de elasticitate, din cauza unei amortizări insuficiente; - lipsa forței de desprindere pe un picior și de aterizare pe ambele picioare; - lipsa coordonării brațelor și picioarelor în executarea pasului săltat; - lipsa unui ritm adecvat în alergarea cu elan. Trebuie să se aibă în vedere însușirea corectă și a acestei deprinderi, preîntâmpinând instalarea greșită a stereotipului dinamic. ARUNCĂRI ȘI PRINDERI Deprinderile naturale de apucare
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
acestei deprinderi, preîntâmpinând instalarea greșită a stereotipului dinamic. ARUNCĂRI ȘI PRINDERI Deprinderile naturale de apucare, aruncare și prindere sunt componente de bază a ceea ce numim în mod obișnuit „abilitate manuală”. Ele dezvoltă forța brațelor și întăresc articulațiile membrelor superioare, îmbunătățesc coordonarea, precizia și îndemânarea, simțul de apreciere a distanței, viteza de reacție. Formele de aruncare sunt variate: azvârliri, împingeri, lansări, rostogoliri, loviri - împingeri; cu una și cu ambele mâini; din diferite poziții, de pe loc, din deplasare; la distanță sau la țintă
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
stabilirii drepturilor de exploatare în funcție de nivelul contribuției la cheltuielile comune. Dar contribuția la bir și alte cheltuieli au condus, în timp, la inegalizarea averilor. Raportul proporțional dintre nivelul contribuției și drepturile de exploatare a dat naștere unui alt principiu de coordonare a activităților de la nivelul operațional. Noul principiu consfințea faptul că cine contribuie cu o sumă mai mare la cheltuielile comune primește suprafețe mai mari în exploatare (Stahl, 1998, vol. II, p. 48). Legătura dintre nivelul contribuției la cheltuieli și dimensiunea
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
timp, fie la o anumită sarcină nefinită în timp. Exemple de asemenea sarcini sunt mai ales cele „diplomatice”, ținând de legătura cu exteriorul: reprezentarea obștii în procese, negocierea cislei etc., dar și sarcini interne precum judecata în procese între obșteni, coordonarea unor acțiuni colective ca defrișări, desțeleniri sau alte amenajări etc. În toate cazurile, mandatul era revocabil în orice moment și în cele mai multe cazuri obștile evitau delegarea (preferând, spre exemplu, să se prezinte in corpore la procese ori la hotărnicii). Aceste
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de altfel foarte limitate, erau furnizate în interiorul obștii prin structura de conducere colectivă. Dintre acestea, cele mai frecvente constau în rezolvarea conflictelor interne (justiție și poliție, adică, monitorizare, sancționare graduală și rezoluția conflictelor, în termenii lui E. Ostrom) și în coordonarea lucrărilor agricole. Privind ultimele, trebuie subliniat că activitatea economică a constat într-o proporție covârșitoare în acțiune colectivă: defrișările și desțelenirile frecvente necesare agriculturii itinerante nu puteau fi realizate de o singură familie, ci necesitau concursul întregii obști. Acțiunea colectivă
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
explică foarte multe cazuri. Unul dintre acestea, și o dovadă în același timp, este reacția comunităților și societăților în fața pericolelor comune: organizarea civilă este abandonată în favoarea uneia colectiviste, structurată în jurul leadership-ului : relațiile interindividuale se subordonează scopului comun, iar principiul de coordonare socială devine unul ierarhic sau corporativ. Aceasta este un reflex social indus evolutiv, bazat pe modelul arhaic de supraviețuire, colectivist, la care se face aici referire. Acest argument îmi permite să speculez că aranjamentul tribal a fost puternic instituționalizat în
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
un limbaj remarcabil prin acuratețe și eleganță, revista e plăcută la lectură și instructivă. Nr. 275-76 conține, pe lîngă cele 28 de pagini obișnuite, o ediție specială - prima dintr-un "maraton exegetic" consacrat, pînă în octombrie, centenarului Mihail Sebastian. De coordonarea acestor suplimente se ocupă reputatul critic și istoric literar Geo Șerban. Lui îi datorăm și volumul de aproape 500 de pagini Sebastian sub vremi (apărut tot sub egida Realității evreiești, la Hasefer, în 2003), în care adunase mai tot ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9534_a_10859]
-
ca și spânzurat". Florin Bican, cunoscut până acum în România mai degrabă ca traducător din și în engleză (de exemplu, printr-o rafinată traducere din Ștefan Agopian), prin cronici de artă și prin premiul SRR primit anul trecut pentru educație (coordonarea proiectului "Tineri traducători" al Institutului Cultural Român), a emigrat în Occident de destulă vreme pentru a experimenta pe propria piele viața "de-a curmezișul", pentru a descoperi că, de multe ori, năzdrăvănia, gluma, sarcasmul și satira sunt leacurile cele mai
Un liric satiric by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9548_a_10873]