722 matches
-
în rândurile bogătașilor. Din cauza acestei operațiuni, ziarele din opoziție au tăbărât asupra ministrului, căruia i-au adus porecla de „Mitiță roade ruble“. îmi amintesc că, din cauza acestei scăderi, am fost păcălit și eu cu câteva parale. Și iată cum. Eram copist în Ministerul de Instrucție, unde primeam salariul lunar de 88 lei. E lesne de înțeles că întotdeauna noi, micii slujbași, trăgeam pe dracul de coadă. Când ne puteam împrumuta asupra acestor salarii, consideram lucrul acesta ca o binefacere. Ei bine
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
mai avea ce mânca literalmente. Pentru nevoile războiului, Camera votase o reținere de 5 la sută asupra salariilor și pensiunilor. Cămătarii luau 2 lei la 20 pe lună, iar salariile începeau de la sume ridicule, e destul să spun că un copist - după toate reținerile - primea în mână 87 lei. Legea Grădișteanu - cum i-a rămas numele - venea la timp. în ziua de 2 decembrie se întâmplă la ieșirea din Cameră atentatul îndreptat de profesorul Ioan Petraru împotriva lui Ion Brătianu. atentatul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
eliminați din Universitate câțiva studenți, printre cari Constantin Mille și Alexandru Bădărău. Faptul produce agitație la București. O întrunire de protestare este convocată la Universitate, se rostesc discursuri violente în contra ministrului V.A. Urechia care procedase cu atâta asprime; eu, copist la Ministerul de Instrucție, vorbesc și atac pe ministru. Bineînțeles, am fost destituit. Faptul acesta a hotărât despre cariera mea, peste o lună am intrat în presă. Un prieten brăilean, Christache Sulioti, doctor în Drept, Litere și Filosofie de la Paris
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Indépendance Roumaine că redacția caută un traducător din limba română. Mă prezint. Era Emile Galli, proprietarul gazetei, care făcea angajamentele. Angajat, mi s-a dat însărcinarea de a traduce după Monitorul oficial în schimbul a 100 lei pe lună. Fiind și copist la Ministerul de Instrucțiune - instalat atunci în strada Colței, în casa Ritoridi colț cu Batiștea, casă dispărută de mult - făceam serviciul la ziar seara. După o lună am părăsit redacția fiindcă Emile Galli nu a voit să-mi plătească. De
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
nu a voit să-mi plătească. De altfel, așa pățeau mai toți redactorii lui. Emile Galli era un tip fără scrupul din acest punct de vedere. Mai târziu, în 1881, după ce V.A. Urechiă m-a destituit din funcțiunea de copist al Ministerului de Instrucțiune pentru faptul că participam la agitațiile socialiste ale studenților, am fost primit corector la ziarul Tele graful, cu leafă de 200 lei lunar. Acum eram în presă. Trecerea mea pe la Curierul român a lui Cristache Sulioti
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
chiar toți afară de mine - aveau idei conservatoare. Pe mine m-au împins ideile înaintate către mediciniști, spre care m-am dus cu Paul Scorțeanu. Am spus că viața studențească era grea pentru mulți. Eu, pe la 1879- 1881, eram un simplu copist la Ministerul de Instrucție, de unde primeam 88 de lei lunar. Cu ce să plătești chiria, cu ce să mănânci, cu ce să te îmbraci, cu ce atâtea și atâtea? Rezultatul era o viață de expediente, de împrumuturi la cămătari, neîndeplinire
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
amintindu-și că trebuie să fie mai amabil. Mă opresc înainte de a mă cuprinde tentația să copiez tot romanul Crimă și pedeapsă. Pentru o clipă, mi se pare că pricep sensul și fascinația unei vocații de neconceput astăzi: cea de copist. Copistul trăia concomitent în două dimensiuni temporale, cea a lecturii și cea a scriiturii; putea să scrie fără angoasa golului ce se deschide dinaintea peniței și să citească fără angoasa că actul său nu se va concretiza în vreun obiect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
-și că trebuie să fie mai amabil. Mă opresc înainte de a mă cuprinde tentația să copiez tot romanul Crimă și pedeapsă. Pentru o clipă, mi se pare că pricep sensul și fascinația unei vocații de neconceput astăzi: cea de copist. Copistul trăia concomitent în două dimensiuni temporale, cea a lecturii și cea a scriiturii; putea să scrie fără angoasa golului ce se deschide dinaintea peniței și să citească fără angoasa că actul său nu se va concretiza în vreun obiect material
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
moldovenesc. Școala moldovenească de pictură nu s-a format prin încrucișarea mecanică a unor influențe, ci prin prelucrarea și transformarea profundă a formelor străine, sub acțiunea creatoare a geniului local. Meșterii moldoveni nu au privit aceste forme cu ochi de copiști, ci cu ochi de artiști. Respingând instinctiv ceea ce era străin spiritului românesc, ei le-au prelucrat și le-au interpretat prin prisma propriei lor viziuni despre frumos, dându-le o nouă viață. Și astfel s-a născut școala moldovenească de
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Mântuitorul așteptat? se Întrebau fidelii. Oare el este cel destinat să pună capăt suferințelor noastre? El nu spunea nimic. Continua să străbată, cu un aer absent, străzile din Alamut sau rămânea ore În șir În bibliotecă, sub privirea protectoare a copistului care o avea În grijă, un bărbat originar din Kirman. Într-o bună zi, a fost văzut Înaintând cu pas hotărât către fosta reședință a lui Hasan Sabbah, Împingând poarta cu un gest grăbit, mergând până la firidă, trăgând de grilaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
aflu nimic? Dar dacă am aflat deja, despre mine și despre ei, mai mult decât trebuia? Enigme, auzi, tâmpenie... N-o interesează decât marele secret al Maestrului, incomparabila sa operă, răzbunarea pe care o servea posterității. Documente, arhivă, revanșă de copist, atât. Exerciții de memorizare, revanșă de copist, atât. Exerciții de memorizare, scumpă doamnă, atât, atât. Călugărița matematiciană, franțuzita menajeră a strigoiului, psihiatrul benevol! Și prietena Tori-Taube, perfectul alibi, ca prietenă, ca soție a prietenului... Înlocuitori, măști, travestiri, subterană, boli și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
despre mine și despre ei, mai mult decât trebuia? Enigme, auzi, tâmpenie... N-o interesează decât marele secret al Maestrului, incomparabila sa operă, răzbunarea pe care o servea posterității. Documente, arhivă, revanșă de copist, atât. Exerciții de memorizare, revanșă de copist, atât. Exerciții de memorizare, scumpă doamnă, atât, atât. Călugărița matematiciană, franțuzita menajeră a strigoiului, psihiatrul benevol! Și prietena Tori-Taube, perfectul alibi, ca prietenă, ca soție a prietenului... Înlocuitori, măști, travestiri, subterană, boli și suflete bolnave, codificarea poveștii de ieri care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
vesel.Fusese confirmat politic în funcție.Ii spuse noutățile. -Se știe și la București.Comisia nu riscă... Plecă indispus la concurs.Nico era veselă. Ii spuse că e acru.Oare nu știa nimic? Subiectele erau generale.Oiță îi atenționa pe copiști că vor copia greșit.Nu se specificase punctajul. Făcu o lucrare incompletă,la fel ca Mișu. La oral se prezentă mai bine.Comisia se comportă dur,ca la poliție.( Sau ca la teoria probabilităților;profesorul le ceruse să arunce un
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
rol secundar, dar în jurul cărora se concentrează interesul comediei, a „carnavalului umbrelor”. S-a observat că dramaturgul român păstrează nebunul care spune adevăruri, integrându-l în universul piesei. Catindatul 48 nu are încă o situație, e „catindat” la postul de copist de doi ani de zile. Prestând un serviciu pentru care nu e „Personaj de o simetrie perfectă, Catindatul stabilește, prin modul în care este construit și prin rolul pe care îl are, superioritatea din punct de vedere tehnic a operei
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
pe Țibău* plasa Fundurilor, ținutul Vasluiului, mare elector legitim D. C. al Comitatului Vasluiului, Pastiae O. r. în Iași, senator {EminescuOpXV 233} nu mi-i spune tu mie [7] 2257 orig. [inelul] Reverenda era spânzurată într-un cui după ușă copistul Reverendissimul era spânzurat într-un cui după ușă Sărut opincile Ilustrităței tale - și te rog să-mi trimiți țundra cea ruptă de care am nevoie. {EminescuOpXV 234-264} {EminescuOpXV 265} TEXTE SCRISE ÎN PRIMĂVARA ȘI VARA ANULUI 1883 FILOZOFIE ȘI ȘTIINȚE
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
fie ea greacă sau romană, nu-ți va ajuta când vei citi toate acestea. Augustus scrisese totul singur, în taină, într-o latină cursivă, clară și ordonată, cu rândurile perfect aliniate, caracterele de aceeași înălțime și înclinație. Părea munca unui copist priceput, dar era produsul final al unei minți care gândise lucid totul, cuvânt cu cuvânt. Erau patru documente. Primul dădea dispoziții spartane, dar solemne cu privire la funeraliile sale. Al doilea expunea controlul asupra situației militare, administrative și financiare; era intitulat Breviarium
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Cred că știi cu cine trebuie să vorbești... În anii aceia, mulți își plângeau rudele ucise. Ieșeau la suprafață numele ascultate cu durere neputincioasă: Creticus, Valerius Messalla, Gracchi, Aurelius Cotta, Caecina Severus, Clutorius Priscus. Și tribunul Silius. Și Sosii, curajoșii copiști. Un șir de fantome. „Dacă i-aș avea pe ei alături“, se gândi Gajus, “în locul ăstuia“. Sertorius Macro spuse că vorbise cu cine crezuse de cuviință și îi garantă: — Roma e alături de tine, așa cum era alături de tatăl tău, de Marcus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
temei de viață. Schopenhauer, Flaubert, Eminescu și Urmuz, într-un domeniu limitrof, în pictură, De Chirico, cu lumea lui de statui și manechine, pronunță acest final al vechii noastre reprezentări despre noi, prin descoperirea omului mecanic. Bouvard și Pécuchet sînt copiști, ființe cu existență mecanică, și copiști redevin după relativ scurta lor dereglare caricaturală în științe, arte și sentiment. De aici pînă la eroii mecanomorfi ai lui Urmuz nu a mai fost decît un pas, poate nici atît” (p. 192). Urmuz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și Urmuz, într-un domeniu limitrof, în pictură, De Chirico, cu lumea lui de statui și manechine, pronunță acest final al vechii noastre reprezentări despre noi, prin descoperirea omului mecanic. Bouvard și Pécuchet sînt copiști, ființe cu existență mecanică, și copiști redevin după relativ scurta lor dereglare caricaturală în științe, arte și sentiment. De aici pînă la eroii mecanomorfi ai lui Urmuz nu a mai fost decît un pas, poate nici atît” (p. 192). Urmuz și poeții postbelici Despre Urmuz s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
dintre colaboratorii domnieie tale, adăugă Dante. Flavio Petri, genovezul. — Meșterul colorist? Și despre ce... Nu Își termină Întrebarea. Pe chipul poetului coborâse o mască impasibilă care nu lăsa loc pentru discuții. Cu o frază seacă, rectorul Îi ordonă unuia dintre copiști să Îl Însoțească. Laboratorul era situat Într-o vastă subterană cu tavanul jos, ticsită cu mari recipiente din aramă și cu pietre de moară pentru fărâmițare și amestecarea culorilor. Miasme grele făceau aerul aproape irespirabil. Flavio era singur și tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
senzație va căpăta În cele din urmă contur. Filele mari ale volumului Îi alunecau pe sub ochi cu tabelele lor, cu calculul efemeridelor, cu mișcările planetare... Apoi, dintr-o dată, le văzu. Erau sub ochii lui, desenate de mâna fermă a unui copist care reprodusese fără să reflecteze, și poate fără să priceapă, ceea ce marele astrolog Însemnase pe hărțile zodiacului. Ciclurile planetei Venus. Studiul conjuncțiilor cu Soarele pe arcul eclipticii. Totul se afla acolo, sub ochii săi: din opt În opt ani, Soarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
dreptate să oftez după biblioteca din Alexandria? Totdeauna l-am pizmuit pe domnul director Eratostene... - Și eu îl pizmuiesc. Biblia e un morman haotic și nu ne oferă decât câteva crâmpeie de memorie străveche, strecurate în ea întîmplător, poate de copiști, și încețoșate, dislocate din esența lor și scufundate într-o mlaștină de morală stupidă, de medicină empirică, de multe pagini de poezie, și mai ales de ignoranță, agnosticism, superstiție, frică de natură, trufie, minciuni voite și haos. Și totul e
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
nu găsi nici un argument rațional pentru a se opune. Totul se Încheie pe 3 decembrie, după șaptezeci de reprezentații. Nu Își scosese avansul și, dacă s-ar fi ostenit să adune cheltuielile făcute cu piesa Încă de la Început - telegramele, onorariul copistului, biletele de tren, hotelurile, coșurile cu gustări și dineurile -, ar fi constatat probabil că a scos bani din buzunar, dar nu avu inima să facă un astfel de calcul. Compton pierduse considerabil mai mult În această Încercare și, pentru ca necazurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Se pare că Hrisant patriarhul dădea mărturii oricui îi cerea. Nu mai departe, la 9 iulie 1714, dă Tofanei, soția lui Enache, fost spătar, mărturie pentru stăpânirea a trei dugheni de pe Podul Hagioaiei din Iași. ― Iată, sfințite, ce scrie un copist la 1714 august 1: “Altă carte, tot a patriarhului Hrisantu, întru care iarăș(i) mai întărește stăpânire Ilincăi,... pentru 2 dughene care sânt pe Podul Hagioaiei, lângă dughenele lui Ilie Enache Spat(arul... a le stăpâni”... Și zice că cine
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
dat mare bătăi de cap Tribunalului, care a considerat cartea sa Bouvard și Pécuchet, rămasă neterminată, drept „o capodoperă Închinată reconversiei profesionale“. Mulți dintre membrii DHRA se recunoscuseră În cei doi eroi ai cărții, care au renunțat la meseria de copiști pentru a se dedica pe rând agriculturii, grădinăritului, științei despre păstrarea hranei, chimiei, anatomiei, medicinei, biologiei, geologiei, arheologiei, arhitecturii, istoriei, mnemotehniei, literaturii, dramaturgiei, gramaticii, esteticii, politicii, gimnasticii, ocultismului, teologiei, filozofiei, religiei, educației, muzicii și planificării urbane, fără a excela În
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]