1,710 matches
-
un cincinal înapoi în România! Ai poruncă de la Împăratul nostru al tuturor să-i redresezi economia, să-i plătești datoriile, să ridici nivelul de trai al locuitorilor și s-o readuci pe culmile culturii și civilizației căci altfel piere sub copitele jefuitorilor! Ca bătut de furtună și viscol se întoarse Ceaușescu pe plaiurile natale și se așeză amărât și neputincios pe un trunchi de copac răsturnat sub o salcie pletoasă din care picăturile de rouă se scurgeau ca lacrimile unei mame
REÎNTOARCEREA LUI CEAUŞESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347769_a_349098]
-
vânt rece, învăluind totul într-o aură de melancolie universală. Îi veni în minte acea seară când, străin, se plimba aiurea pe străzi, cucerit de farmecul Vienei. Câteva trăsuri treceau dinspre Teatrul Imperial spărgând liniștea serii cu zgomotul sacadat al copitelor de cai călcând pe caldarâmul plin de băltoace în care frunzele intraseră-n descompunere, amintind de gropile Bucureștiului pe care-l părăsise decurând, după scurta perioadă a actoriei lui. Să fie acesta orașul cezaro-crăiesc, centrul lumii celei bune? - se întreba
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
realitate care s-a furișat în viața mea; parcă fără el nu mai pot exista! Așa vor ursitorile, vorba maică-si: ursitorile hotărăsc soarta oamenilor!” Stinse lumina, pe masă se jucau razele lunii, furișate printre perdelele de mătase, se-auzeau copitele cailor bătând caldarâmul. Veronica, deși obosită, nu putea să doarmă. Refăcu filmul acelei zile: de dimineață fusese la tratament, fusese pe jos la doctor, făcuse niște injecții și tratamentul cu băi calde, apoi citise versuri din Heinrich Heine în original
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
sufla în ceafă să-și revină odată din situația în care se afla. Stăpânul îl privi cu nedumerire. Animalul se ridică în două picioare și necheză de răsună codrul. Stăpânul continuă să-l privească nedumerit. Animalul bătu nervos pământul cu copitele și necheză din nou și mai furios de parcă vroia să-i spună ceva. Pătru de această dată își scutură capul, se frecă la ochi și în cele din urmă înțelese mesajul. Roibul era salvarea sa! Acesta îl îndemna de zor
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]
-
sufla în ceafă să-și revină odată din situația în care se afla. Stăpânul îl privi cu nedumerire. Animalul se ridică în două picioare și necheză de răsună codrul. Stăpânul continuă să-l privească nedumerit. Animalul bătu nervos pământul cu copitele și necheză din nou și mai furios de parcă vroia să-i spună ceva. Pătru de această dată își scutură capul, se frecă la ochi și în cele din urmă înțelese mesajul. Roibul era salvarea sa! Acesta îl îndemna de zor
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
Cin-nu trăiește nu moare, știe și șăful cel mare, zidul nu sparie deloc, dă-mi brelocul, Pasăre Rok. Am rămas fără de pretini, fără dietă și piepteni, fără iubită, doar glorie, ce nu conține-o calorie. Brusc se aude în poartă copita lovind, poarta-i spartă, se vede că nu are stil, Berlioz spuse subtil. Nici cal, nici maimuță, nici faun, intră arătarea, up-down, destul ați vorbit, e rușine, plâns, lacrimi diamantine. BORIS MARIAN : Referință Bibliografică: Cărăbușul de aur / Boris Mehr : Confluențe
CĂRĂBUŞUL DE AUR de BORIS MEHR în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347420_a_348749]
-
râului. Este dimineață. Razele soarelui inundă regatul munților. Vânătorii de vampiri în frunte cu cei doi căpitani încalecă și pornesc la drum. Se strecoară printre trunchiurile brazilor pe piatra dură a muntelui din care ies scântei la contactul cu potcoavele copitelor. Pe alocuri grohotișul se pogoară la vale. Zările se deschid din nou. Ies din pădurea de rășinoase și în fața ochilor li se desfășoară pieptul puternic al masivului cu culmile sale pleșuve și prăpăstioase. Urcușul devine din ce în ce mai anevoios, copitele cailor alunecă
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
cu potcoavele copitelor. Pe alocuri grohotișul se pogoară la vale. Zările se deschid din nou. Ies din pădurea de rășinoase și în fața ochilor li se desfășoară pieptul puternic al masivului cu culmile sale pleșuve și prăpăstioase. Urcușul devine din ce în ce mai anevoios, copitele cailor alunecă pe stânca lucioasă, călăreții se clătină în șa. Ajuns pe o creastă căpitanul Arnăutu cercetează împrejurimile. În depărtări vede un vârf înalt, pleșuv, a cărui culme joacă într-un orizont confuz în arșița zilei. CĂPITANUL ARNĂUTU: (către căpitanul
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
zăbovească, aleargă disperată cu fătul în brațe, sare din stâncă în stâncă sau peste trunchiurile răsturnate ale brazilor, peste pârâiașe și cascade. În cele din urmă vampirica iese dintre versanți și se îndreaptă către o colină. Din spate răzbate tropotul copitelor calului care se apropie. De după o movilă zărește un bordei. Își aruncă în treacăt privirile de foc în spate și vede că acel cavaler e pe urmele sale. Puterile nu-i revin și este din ce în ce mai obosită. Din instinct matern pune
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
mult cu mersul șchiopătat al unui cal împiedicat la păscut sau cu zbaterea haotică a unui fluture ce se izbește de geamul nevăzut ivit în cale. Iar alteori, pașii grăbiți îi erau opriți de o bruscă senzație de lovitură de copită în stern, sau de o gheară, care îi prindea o cunună de spini în jurul inimii. Un zâmbet amar încercă din interior să iasă la suprafață, sfidându-i tristețea ce se așternea ca umbra unui hultan deasupra iepurelui pierdut în hăul
FRUNZA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348855_a_350184]
-
necuvântul purtat de vânt și așezat pe tabla de șah a vremii în dimineți când totul pare static adierea de pe frunte semănând cu sărutul mamei sau chiar îmbrățișarea iubitei visate pot veni pot pleca pot fi stepa în care doar copita calului se mai afundă arșița ce te topește gerul ce te geruiește noapte sau zi zvon sau certitudine orice. Astăzi însă nu sunt decât cuvîntul ce-ți bate în tâmplă de la distanța dintre două computere. Referință Bibliografică: POT FI / Delia
POT FI de DELIA STĂNILOIU în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348971_a_350300]
-
căruței. Apoi se urcă în car și coborâ prășitoarea pe care o cuplă cu același cui de opsprezece de proțap. Din când în când se apleca cu o mână ținând rarița și cu cealaltă aranja porumbul culcat din greșeală de copita boului. Boii, parcă știind lecția, se întoarseră cu fața spre ogorul pe care crescuseră destul de măricei porumbii, mângâiați ușor cu bicul ,împodobit cu ciucuri roșii. Înainte de a intra în brazdă, se închină, și ținând vârtos coarnele prășitoarei strigă la boi
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]
-
Nu mai joc, Am terminat de scris comedia, Fără zgomot Liniștea se adună peste nimic, Talgere lovesc cu putere, Timpanul nu se mai mișcă. Trop, trop ...tropăie Prin inima mea Un nărăvaș alb argintiu, Mă doare zgomotul Clipelor strivite Sub copitele lui Pana se înmoaie În uitare de nu mai știu ce. O venă zvâcnește Și mă invită să o trăiesc, Da ....plictiseală mare Agitate degete Se atîrnă fără rost De o șuviță de păr, Părul se zbate din strânsoare Și
NU MAI JOC de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347026_a_348355]
-
PREFĂ-MĂ, FEMEIE... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 273 din 30 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Prefă-mă, femeie, într-un cal de lemn Și hamuri să-mi pui și căpăstru, Zeiță, călare pe mine, solemn, Strunește-mi copita-n buestru... Împlântă-mi, în pântec, pinteni de aur, Dârlogii să-i tragi cu putere Și voi izbi cu potcoava-n balaur, Căci milă nu am de himere. Lovind, cu sete, cravașa în crupă, Că mă alinti eu simt, doar
PREFĂ-MĂ, FEMEIE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346478_a_347807]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > CAVALCADĂ Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 323 din 19 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cavalcadă Nourii aleargă-n herghelii, Bubuie copitele de zor Pe imense-albastrele câmpii, Scapără scântei în urma lor. Nemaipomenită cavcalcadă Cu sirepii liberi fără frâu, Pietoni impacienți pe stradă - Fremătarea lanului de grâu. Este numai sunet și lumină, Nu coboară însă nici un strop, Ziua e frumoasă, iar senină, Roibii
CAVALCADĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348435_a_349764]
-
stolen by the memories? CĂPRIOARA NEBUNĂ Culcat, stau cu ochii închiși și visez la poiana mea cu flori. E atâta liniște și armonie! Si totusi căprioara nebună nu vrea să-mi dea pace încercând din nou să mă mângâie cu copita pe albul ochilor mei obosiți de atâta privit spre spațiul virtual. THE CRAZY DEER Lying, I rest with my eyes closed and dream of my flowered glade. Șo much peace and harmony! But yet... the crazy deer doesn't leave
CĂUTÂND INSULA FERICIRII / LOKING FOR THE ISLE OF HAPPINESS de GEORGE ROCA în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345441_a_346770]
-
mai avansați! Și rostind acestea se băgă sub bietul armăsar și cu el în spate o zbughi peste dâmburi și tufișuri afundându-se în pădure. Săracul cal simțindu-se purtat pe sus necheza disperat de mama focului și lovea cu copitele prin aer. Dar nici gând ca dracul să-l elibereze din spinare, căci îl prinsese zdravăn cu ghearele de pulpane de-i dăduse sângele. La rândul său, Ștefan, surprins de reacția diavolului, își încleștă degetele pe ham și-și lipi
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
urechi, nici gerul pătruns în roșeața obrajilor prin fereastra întredeschisă... doar privești cu nesaț, doi ochi negri care atrag și care ard... vocea continuă egală, șigură, interogativă, apoi se oprește, mulțumește și caii dau din nou să rupă zăpada sub copite... dar nu înainte ca un alt zâmbet să întărească privirea aceea iscoditoare și să se stingă apoi împreună între zăpezi care tot curg... doar după clipe, neștiind șigur de a fost aievea, te retragi in spatele geamului închis, în liniștea
IARNĂ DE-ACUM SAU DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377063_a_378392]
-
dintre oameni nu seamănă cu gratiile de la colivii ele au dinți ascuțiți par rechini ce devoră sufletele moarte ale lui Gogol printre epave (încă) vii mi-e dor de suflul flamboiant al câmpiei unde îmi ascund demnitățile /capre negre cu copita spartă/ mâinile mele două curăță taraba lumii opulența deșartă simt lava uralilor trecându-mi în sânge/leagăn atârnat de gura de cer/ respiră nicotinic al iubirii mare ultim mister descălțată de adamii perfuzabili stereotipi de carnaval poți încerca pașii de
URALII PRINTRE EPAVE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377083_a_378412]
-
larg, pe valuri când dormitează. Simfonia asta de toamnă Mă doare, nocturn, în sufet adânc Ca rodul din pieptul de doamnă, Din care cu lăcomie mă-nfrupt. Rătăcesc prin ecoul de cânt Al vântului ce unduie prin brazi Și al copitelor din cuvânt În care, toamnă, întruna tu arzi. Ucisă e natura toată! Pe osul tâmplei mele sunt tablouri Din plaiul mioritic - soartă Pentru toamna pierdută-n ecouri. În priviri răsfrânte imagini - Fantastice crâmpeie sub brumă, La care fac rondul pe
SIMFONIA ASTA ... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377862_a_379191]
-
țărănească, pe două scăunele, se aflau față în față baba și o hidoșenie pe care n-o mai văzuse niciodată. Arătarea rânjea cu chipu-i fioros, cu coarne, urechi lungi, corpul păros prelungit cu o coadă stufoasă, picioare terminate cu copite iar brațele cu labe ca de urs. - Intră, surato, pițigăie baba. Nu te teme de viitorul tău colaborator! Marița rămase ca o stană de piatră pe care vâlvătăile din vatră aruncau lumini și umbre. - Ia loc pe scăunel lângă domnul
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
grele cu toiagul meu din pască. Mulți ciulini își prinse stârvul pe-ale poalei lungi cărare, nechezat de ploi și-amurgul pe sub tălpi i-au prins în floare. Mi-au dospit fără-ncetare nori-n rănile-mi de sânge, sub copite de ninsoare îmi beam dorul des, ce plânge! Lanțuri grele de robie îmi legau sub pietre pașii, și-mi săpau sub stânci, vecie să-mi las țara și urmașii. Dar strângând în mâini destinul talpa mea ciulinii frânse, flori de
FLORI DE HAR de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378071_a_379400]
-
Acasa > Stihuri > Semne > TRĂIESC Autor: Angelina Nădejde Publicat în: Ediția nr. 1331 din 23 august 2014 Toate Articolele Autorului Sufletul meu, un câmp de maci înfloriți, striviți de copitele cailor ce mi-au trecut în galop prin viață. Le-au fost lăsate slobode frâiele, rănind și iar rănind petalele prin cuvinte și fapte. Iar el, sufletul, câmp însângerat la apusul soarelui, ajuns altar de jertfă, și-a pierdut scânteierea
TRĂIESC de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376480_a_377809]
-
place să scrieți, ce subiecte abordați cu predilecție în cărțile dvs. ?. Subiectul este unul singur: VIAȚA ! Nu suport scrierile sau filmele științifico-fantastice stupide, cu indivizi cu un singur ochi, cu o platoșă pe craniu, cu trei degete cu gheare sau copite la mâni sau la picioare și așa mai departe și care forțează trecerea prin ziduri sau proiecția în viitor cu sute de ani. Oricât am vrea, noi nu putem crea un personaj decât tot în registru omenesc. Și pe Dumnezeu
VIRGIL RĂZEȘU ȘI ALCHIMIA DINTRE BISTURIU ȘI PENIȚĂ de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375790_a_377119]
-
LUI S. ESENIN) Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1496 din 04 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Aleargă troica iute peste cale, Peste omătul așternut agale. Se-aude sunet viu de clopoței Desprins din hamuri de căluții mei. Copitele-n zăpadă se afundă Cu bufnituri ce câmpul îl inundă, Ritmate-n timp cu glas de zurgălăi Pudrată armonie peste văi. Iar clinchetul se pierde printre dealuri, Cum pierd arinii chiciura pe maluri Și-n urmă numai vântul mai adie
ECOURI STINSE ... (LUI S. ESENIN) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376058_a_377387]