837 matches
-
la catedră de dirijat de cor la Conservator (din 1960, iar în ultimii ani profesor consultant). Între 1966-1969 a fost directorul general al Operei Române. Maestrul Constantin Marin a fost membru al Uniunii Compozitorilor (din 1956), fiind autorul multor piese corale. A fost fondator al Corului Universității din București (1948), a Capelei Corale "Gheorghe Cucu" (1958) și al Corului Național de Cameră Madrigal (1963). Din 1963 pînă la moarte, Marin Constantin a fost dirijor și director pe viață al Corului Național
Constantin Marin (dirijor) () [Corola-website/Science/305579_a_306908]
-
ultimii ani profesor consultant). Între 1966-1969 a fost directorul general al Operei Române. Maestrul Constantin Marin a fost membru al Uniunii Compozitorilor (din 1956), fiind autorul multor piese corale. A fost fondator al Corului Universității din București (1948), a Capelei Corale "Gheorghe Cucu" (1958) și al Corului Național de Cameră Madrigal (1963). Din 1963 pînă la moarte, Marin Constantin a fost dirijor și director pe viață al Corului Național de cameră Madrigal. Din 7 iulie 1963, cand a avut loc primul
Constantin Marin (dirijor) () [Corola-website/Science/305579_a_306908]
-
lui Marin Constantin au devenit legendare și au făcut parte din istoria lui Marin Constantin și a corului sau Madrigal, așa cum atestă Mitropolitul Clujului, Bartolomeu Anania. În 1985 a creat și înregistrat zece discuri sub titlul „Artă construcției și interpretării corale” reprezentînd teoria să, psihotehnica, pentru dirijat coral Cele zece discuri sînt prezentate de Marin Constantin și exemplificările realizate de Corul Madrigal sub conducerea să, si sînt reeditate de Electrecord în 1995. Discografia lui Marin Constantin și a Corului Madrigal sub
Constantin Marin (dirijor) () [Corola-website/Science/305579_a_306908]
-
de Mirel Iliescu care a obținut Palme D'Or în 1969 la Cannes. A participat împreună cu Corul Madrigal în peste 36 de filme artistice, documentare și de televiziune atît în România cît și în alte țări. Contribuția în domeniul muzicii corale, ca dirijor și compozitor, i-a fost recunoscută prin premii și distincții: premii la Concursul internațional al Festivalului Mondial al Tineretului (București -1953, Moscova -1957, Viena -1959), Premiul Criticii Muzicale Germane (Germania, 1971), „Îl Sagitario d'Oro” (Italia, 1976), Diplomă
Constantin Marin (dirijor) () [Corola-website/Science/305579_a_306908]
-
Tineretului (București -1953, Moscova -1957, Viena -1959), Premiul Criticii Muzicale Germane (Germania, 1971), „Îl Sagitario d'Oro” (Italia, 1976), Diplomă de onoare și Premiul „Grand Due Adolf” (Luxembourg, 1979), Premiul excepțional A.T.M. (1983) pentru tratatul „Artă construcției și interpretării corale” (1983), titlul de „Goodwill Ambasador UNESCO'” (1992), titlul „Omul Internațional al Anului” (1990, 1992, 1994), titlul de „Doctor Honoris Causa” al Academiei de Muzică „Gh. Dima” din Cluj-Napoca (1994), „Crucea Patriarhala a Sf. Sinod” din România (2000), Ordinul Național „Serviciul
Constantin Marin (dirijor) () [Corola-website/Science/305579_a_306908]
-
diverse competiții naționale și internaționale, membrii lui ocupând la Campionatul României, zona Moldova locul 3. Pe teritoriul orașului și a satului din componența lui se află 2 cămine culturale și 3 biblioteci publice. Cultura orașului este promovată de formația artistică corală „Ilincuța” care activează din 1996 și pe parcursul anilor a participat la mai multe evenimente culturale regionale și naționale. În anul 1999 formația corală „Ilincuța” a fost înregistrată la radioul republican. Din 1979 funcționează școala de Arte „Ion și Doina Aldea-Teodorovici
Cornești (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/305614_a_306943]
-
lui se află 2 cămine culturale și 3 biblioteci publice. Cultura orașului este promovată de formația artistică corală „Ilincuța” care activează din 1996 și pe parcursul anilor a participat la mai multe evenimente culturale regionale și naționale. În anul 1999 formația corală „Ilincuța” a fost înregistrată la radioul republican. Din 1979 funcționează școala de Arte „Ion și Doina Aldea-Teodorovici”. Bugetul pentru anul 2003 a constituit 892,7 mii lei, dintre care taxele locale - 28,4 mii lei, defalcările - 316,8 mii lei
Cornești (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/305614_a_306943]
-
sa, Maria Aldea, a fost moașă. Ion a fost cel mai mic dintre cei trei copii din familie, ceilalți doi frați fiind Adrian (care era de la o altă mamă) și Petre. Câțiva ani, tatăl său a fost solist în Capela corală „Doina”, apoi, căsătorindu-se cu Maria Aldea, se întoarce acasă, în Leova, unde lucrează ca profesor de muzică și conduce corul Școlii moldovenești nr. 2 din localitate. De la tatăl său, Ion a moștenit dragostea față de muzica sacră, care l-a
Ion Aldea-Teodorovici () [Corola-website/Science/305865_a_307194]
-
Comitetul de cultură și educație socialistă Prahova-Ploiești1978,vol.I și vol.II în 1979. 5.OAMENILOR,CÎNTECELE NOASTRE culegere de coruri,în colaborare cu Al.I.Bădulescu,editata de Comitetul de cultură,Ploiești-1978. 6.FLORI DIN PRAHOVA culegere de prelucrări corale,în colaborare cu Al.I.Bădulescu,Ploiești,1979. 7.CINSTIRE ACESTUI TIMP culegere de coruri ,în colaborare cu Al.I.Bădulescu.Ploiești 1983. 8.CELE MAI ÎNDRĂGITE CÂNTECE-antologie-culegere de folclor muzical ,vol.1,măi,2006,Ploiești 9.CURS DE INIȚIERE
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
-se la domeniul folclorului, autorii semnalează: ”Cercetătorii folclorului prahovean C.Manolache și L.Brezeanu au dat la iveală un nou volum intitulat „De pe plaiuri prahovene”, care adună creații muzicale și literare caracteristice acestei zone...” RODICA ILIESCU -„Omagiu prahovean”-recenzia culegerii corale „Patrie nemuritoare”, realizată de Leonida Brezeanu și Alexandru I.Bădulescu. Vezi „Flamura Prahovei”, 14.o1.1978, Ploiești: "...culegerea se adresează inimilor noastre simplu, direct, dezvăluind frumusețea sentimentelor pe care le exprimă. Evocarea trecutului istoric,permanentă idealurilor de independență, libertate și
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
Muzică București. În 1975 a absolvit secția de compoziție a aceleiași instituții, la clasa maestrului Tiberiu Olah. Autoare a peste 25 de lucrări simfonice - dintre care 3 simfonii și 11 concerte - și a peste 70 de lucrări camerale, instrumentale și corale, a fost distinsă cu numeroase premii: Câteva dintre lucrările sale sunt comenzi ale Societății Române de Radio, Radio France, Radio Graz, Ministerul Culturii din Franța, Suntory Hall din Tokyo, festivaluri și ansambluri din Franța, Germania, Anglia, Austria, Olanda, Suedia, Japonia
Doina Rotaru () [Corola-website/Science/314695_a_316024]
-
de compoziție cu György Ligeti, Karlheinz Stockhausen și Iannis Xenakis. Tot din același an își începe colaborarea cu Societatea Română de Radiodifuziune. <br> Creația sa muzicală cuprinde o arie largă de genuri (muzică simfonică, de teatru, de operă, instrumentală, vocală, corală), dar din anii 1960 se focalizează cu precădere asupra muzicii de cameră. Cu toate acestea, lucrările pentru ansambluri restrânse se construiesc deopotrivă pe spații muzicale ample, cu sufluri melodice lungi, ca expresie a lirismului caracteristic pieselor lui. Sursele melodicii se
Doru Popovici () [Corola-website/Science/314699_a_316028]
-
Viena,unde s-a perfecționat în teoria armoniei și compoziție cu Franz Krenn și în muzica bisericească bizantină cu Benedikt Randhartinger, absolvind cu calificativul maxim (1867-1869). Trecând prin Lvov în anul 1868 a fost impresionat de un concert de muzică corală liturgică ce cuprindea lucrări de Dmitri Bortnianski, M. Berezovski, A. Vedel, O. Lvov, Petr Turcianinov. Reîntors în Bucovina, a devenit profesor de muzică și cântare corală la Cernăuți, la Institutul Teologic, Școala Normală de învățători și învățătoare, Școala reală superioară
Isidor Vorobchievici () [Corola-website/Science/313496_a_314825]
-
Trecând prin Lvov în anul 1868 a fost impresionat de un concert de muzică corală liturgică ce cuprindea lucrări de Dmitri Bortnianski, M. Berezovski, A. Vedel, O. Lvov, Petr Turcianinov. Reîntors în Bucovina, a devenit profesor de muzică și cântare corală la Cernăuți, la Institutul Teologic, Școala Normală de învățători și învățătoare, Școala reală superioară și Gimnaziul superior german (1869-1900). După fondarea Universității Franz Josef la Cernăuți în 1876, Vorobchievici a fost numit profesor de muzică liturgică. În anul 1897 a
Isidor Vorobchievici () [Corola-website/Science/313496_a_314825]
-
Johannes Brahms. A scris și o serie de articole intitulată "Compozitorii noștri", dedicată mai ales personalității lui Mihail Glinka. Vorobchievici a fost primul autor al unui manual de armonie muzicală în limba română. A avut contribuții substanțiale în afirmarea cântării corale polifonice din Bucovina. I-a îndrumat pe Ciprian Porumbescu, Eusebie Mandicevschi, Ilarion Verenca, Dimitrie Gherasim, Constantin Șandru, Constantin Procopovici, Dimitrie Cernăuțeanu, Tudor Flondor, George V. Mandicevschi, Gheorghe Chindiu, Ecaterina Mandicevschi, Mihai Ursuleac, Constantin Buchental s.a. Lucrările sale au circulat în
Isidor Vorobchievici () [Corola-website/Science/313496_a_314825]
-
240 de piese muzicale (cântări liturgice, coruri lumești, coruri religioase (prelucrări pentru cor de melodii psaltice, piesa de chinonic „Ție se cuvine cântare...” .etc.),adaptări pentru voce și pian a 8 melodii populare ("Flori din Bucovina") printre altele și muzică corală pe versuri ale poeților reprezentativi din literatura națională romanească și ale unor poeți locali: Mihai Eminescu („Ce te legeni, codrule?” sau „De ce nu-mi vii?”, „Revedere”), Vasile Alecsandri („Arcașul”, „Doină, doiniță”, „Mănăstirea Putna”; „Ștefan-Vodă și Codrul”, „Bălcescu murind” etc.), Dimitrie
Isidor Vorobchievici () [Corola-website/Science/313496_a_314825]
-
fost un tenor român. s-a născut într-o familie de muzicieni - tatăl, Constantin Teodorian, membru fondator al Societății „Opera” și, timp de un sfert de veac, prim solist al Operei Române, mama, Eugenia Teodorian, distinsa membră a celebrei Societăți corale „Carmen”. A studiat la Colegiul Național Sfântul Sava și la Conservatorul bucureștean. A fost solist al Operei Române din București, unde a interpretat circa 40 de roluri. De asemenea, a apărut adesea în concerte vocal-simfonice și în recitaluri de lied
Valentin Teodorian () [Corola-website/Science/314319_a_315648]
-
când aceasta era condusă de scriitorul Mircea Horia Simionescu. În 1983 a emigrat în Republica Federală Germania unde lucrat ca dirijor de cor în diferite localități din zona "Rhein-Main". A continuat activitatea de compozitor axată acum mai ales pe muzică corală. În ultimii ani a fost invitat de către postul de radio din Reșița să prezinte o serie de emisiuni pe teme de muzică cultă, emisiuni care au avut succes de-a lungul mai multori ani. A lucrat și la un manuscris
Walter Michael Klepper () [Corola-website/Science/313785_a_315114]
-
pentru cor de femei și pentru cor mixt, armonizate, fie pentru două sau trei voci egale, fie pentru 4-5 voci mixte cu soliști. Se remarcă în deosebi cele 12 "Liturghii" ale sale, compuse în diferite tonalități și pentru diferite formații corale, în care mânuiește cu multă pricepere polifonia, dovedind o temeinică cunoaștere a motetului și madrigalului italian. Eusebie Mandicevschi a scris muzică pe versurile unor poeți ca Taras Șevcenko, Iuri Adalbertovici Fedkovici, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Heinrich Heine, precum și compoziții bazate
Eusebie Mandicevschi () [Corola-website/Science/313806_a_315135]
-
spune că ea suferea, că nu avea libertatea alegerii repertoriului, că nu putea vorbi despre studiile sale din anii interbelici și participarea la bogată viața culturală a Chișinăului de până la ocupația sovietică. Din 1972 a fost președinte al Societății Muzicale Corale din RSSM, deputat al Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice. Din 1989, numele Tamarei Ciobanu îl poartă prestigiosul Concursului Național al interpreților de cântece folclorice “Tamara Ciobanu”. Sora Tamarei Ciobanu, Valentina Savițchi, a fost cântăreața de operă. Ea făcuse o carieră
Tamara Ciobanu () [Corola-website/Science/314947_a_316276]
-
cursurile Conservatorului din București , având profesori renumiți ca Constantin Brăiloiu (istoria muzicii) ,Dimitrie Cuclin (estetică muzicală, forme muzicale ) ,George Breazul (enciclopedia și istoria muzicii) , Faust Nicolescu ( teorie solfegiu n) , Mihail Jora ( armonie, contrapunct , fugă ) , Ștefan Popescu ( dirijat cor și compoziție corală bisericească ), desăvârșindu-și studiile muzicale la Academia de Muzică Religioasă din București între anii 1936 - 1938 , având profesori pe : Preotul Ion D. Petrescu , Ion Popescu - Pasărea (fostul său profesor de muzică bisericească în Seminar) , Paul Constantinescu , Ion Dumitrescu. Între anii
Constantin A. Ionescu () [Corola-website/Science/323394_a_324723]
-
gală și aniversare. A realizat la casa de discuri Electrecord două discuri omagiale. A semnat cronici și articole și a depus o activitate de îndrumare de aproape două decenii a corurilor de amatori din toată țara. A dirijat 1300 lucrări corale cu Filarmonica “George Enescu” între care:”Damnațiunea lui Faust” de Berlioz având la pupitrul orchestrei pe Constantin Silveștri ,Oratoriul “Anotimpurile “ de Haydn, Concert de muzică corala veche, Marea Missa în Și minor și Johannes Passion de Bach, Concert Handel,
Dumitru D. Botez () [Corola-website/Science/323409_a_324738]
-
de limba română din raionul Șimleu și din județul Sălaj, a condus Comisia metodică a profesorilor de limba și literatura română din Liceul „S. Bărnuțiu”. Pe lângă bogata activitate didactică, Gh. Pîrvu a avut o prodigioasă activitate culturală, activând în formația corală a Casei de Cultură din Șimleu și în cadrul Bisericii Unite, în formația de teatru și de dansuri a sindicatului din învățământ. A fost președintele Fundației „Iuliu Maniu” din Șimleu Silvaniei. Colaborări: Năzuința, Graiul Sălajului, Sălajul Orizont, Gazeta de Duminică, Școala
Gheorghe Pârvu () [Corola-website/Science/323959_a_325288]
-
marcă ai vieții cultural-artistice argeșene și naționale. Personalitatea instituției se conturează prin raportare la obiectivele specifice: Este un marile manifestări artistice cu carcater interjudețean care poartă marca Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș (alături de Festivalul de Muzică Corală "D.G. Kiriac", Festivalul Internațional de Folclor "Carpați" etc.) și face cinste județului Argeș. Din cauza contextului politic, acest festival inportant al Centrului Creației Populare a fost intitulat Concursul județean de datini și obiceiuri tradiționale" laice" (sic!) și își avea prima ediție
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
XXVIII (2010). Fiecare din cele desfășurate pănă acum a însemnat o mare reușită, acest festival câștigând o frumoasă tradiție în viața spirituală a Argeșului; el va trebui continuat și pe cât posibil dezvoltat, spe bucuria iubitorilor de folclor. • Festivalul de Muzică Corală "D.G. Kiriac” a fost inițiat, în urmă cu 40 de ani, de către Casa Creației Populare a Județului Argeș, cu sprijinul Casei Centrale a Creației Populare și al Ministerului Culturii, spre a onora memoria marelui dirijor care a fost Dumitru Georgescu
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]