1,174 matches
-
spectacol revuistic pe texte de Mihai Maximilian, Nae Lăzărescu, Aurel Storin, Octavian Sava, Vasile Muraru și Dan Mihăescu. Momentele muzicale sunt făptuite de Alin Gheorghișan, Irina Ionescu și Bianca Sârbu, cu acompaniamentul orchestrei Teatrului , dirijate de Dan Dimitriu, iar cele coregrafice de ansamblul de balet condus de Cornel Popovici. Cezar Ghioca este regizorul spectacolului. Compozitorul Dan Dimitriu, care asigură și conducerea muzicală semnează partiturile prologului (cu Ana Maria Donosa și Cristian Simion), ale savurosului cuplet „Am un fel de vino-ncoa
SFÂRŞIT DE SĂPTĂMÂNĂ AGREABIL, CU ARTIŞTII TEATRULUI DE REVISTĂ CONSTANTIN TĂNASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376826_a_378155]
-
artistice de dificultate, de ținută corectă, expresivitate și compoziție artistică, impuse de codul de punctaj FRG și FIG, precum și penalizările date de neîndeplinirea acestora. Specialistele în gimnastică (profesori, antrenori, coregrafi) sunt implicate în egală măsură în problematica pregătirii artistice, pregătirea coregrafică fiind realizată în echipă, antrenor - coregraf - gimnastă - corepetitor. Urmărind Tabelul 10, din datele prezentate la prima întrebare, referitoare la nivelul de pregătire artistică a gimnastelor din România, constatăm ca nivelul de pregătire a gimnastelor este apreciat ca fiind slab de
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3028]
-
de pe Armeană, se oprise (bănuiam) nu la pînzele mari, de oarecare respirație abstractă, ci la cele medii, tapetînd un perete întreg și frapînd ca un iconostas păgîn: personaje vivante, arlechini, balerine, saxofoniști, însoțite, invariabil, de cîini, pinguini, papagali, totul aproape coregrafic și, evident, să ia ochii. Fie, mi-am zis. De ce nu aș invesra mult bătutul cîndva: bon pour l'Orient, cu: bon pour l'Occident! Glume. Așa că nu sînt prea departe de V.: în patria pleinairismului fac arlechini, balerine și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
STRUCTURĂ DE SUPRAFAȚĂ) printr-un set de operații sau TRANSFORMĂRI. ¶Van Dijk 1972, 1974-75, 1976a. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ. manifestare [manifestation]. SUBSTANȚA planului DISCURSULUI sau a planului EXPRESIEI unei narațiuni (în opoziție cu FORMA sa); mediul reprezentării narative (verbal, cinematic, coregrafic etc.). O reprezentare cinematică a unui bărbat care mănîncă, apoi doarme, și o reprezentare verbală a sa pot constitui două manifestări diferite ale aceleiași forme de discurs (sau un set de ASERȚIUNI NARATIVE). ¶Chatman 1978. Vezi și MEDIU NARATIV. manipulare
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
este recomandat indiferent de nivelul de performanță sau vârstă al sportivilor, pentru că dezvoltarea imaginației și creativității se impune ca un obiectiv major al pregătirii, în ansamblul ei, cu implicații atât asupra aspectelor de execuție (tehnice) cât și al celor compoziționale - coregrafice [T. Dobrescu, V. Grigore și colab., S. Macovei]. Gimnasta execută o improvizație artistică pe muzică în primă audiție la 32 timpi. Testarea se realizează individual, fiind urmărite două aspecte și anume: expresivitatea și originalitatea mișcărilor prezentate pentru care gimnasta primește
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
transpuneri în limbi străine din poeți români, precum și grupaje din lirica unor poeți de după cel de-al doilea război (Radu Stanca, Nicolae Labiș, Constantin Abăluță, între alții). Caracteristică pentru publicație este varietatea cronicilor: literară, dramatică, muzicală, plastică, film, TV, grafică, coregrafică. Gabriela Melinescu ține un jurnal suedez. Marian Radu Mocanu scoate la lumină documente din arhivele Securității. În actuala formulă, C. e un periodic ce a dobândit știința de a capta în paginile sale pulsația actualității din sfera literaturii și artelor
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
IOVIȚĂ, Vlad (25.XII.1935, Cocieri, j. Dubăsari - 23.VI.1983, Chișinău), prozator. Este fiul lui Ignat Ioviță, țăran. După absolvirea Școlii Coregrafice „A. Vaganova” din Leningrad (1954), I. este o vreme balerin la Teatrul de Operă și Balet din Chișinău. În 1964 a absolvit cursurile de scenariști la Institutul Unional de Cinematografie din Moscova și, până la sfârșitul vieții, a activat la Studioul
IOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287616_a_288945]
-
Noima variantelor din poezia populară, Crăciunul și cei trei crai de la răsărit de J. Urban Jarník, Începuturile cântecelor populare românești în relație cu începutul cântecelor populare italiene, grecești, portugheze ș.a. de Stanislav Prato. Lipsesc, de asemenea, cercetările asupra producțiilor folclorice coregrafice, iar asupra celor plastice apar numai sporadic. În Ș. s-a tipărit o cronică în care erau comentate evenimentele folcloristice mai deosebite, interne și internaționale, alături de medalioanele unor personalități ce au activat pe acest tărâm, după cum a fost asigurată și
SEZATOAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
remarcabile tocmai pentru că sunt „banale și extraordinare” (Ștefan Aug. Doinaș), ceea ce le conferă aura trăitului și, prin deschidere simbolică, profunzime, o latură de mister. Nocturne, a doua carte, exploatează mai intens artificiul spațiului croit din repere simbolice, în care gesturi coregrafice insinuează sensul poetic, determinând, textualist, motive mitice străvechi (Făgăduința). Poezia este o zidire, o jertfire de sine, în chiar sensul „îngropării” în textura versului: „Nu e adevărat că zidu-i mort”. Atașamentul intim față de vechile valori culturale, pentru gândirea de tip
TURTUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290314_a_291643]
-
ca pe un reformator (dovadă, Corespondență între doi rumâni, unul din Țara Rumânească și altul din Moldova, din „Muzeu național”, 1836). Un diletant este N. în părerile lui despre folclor, dar unul cu bun-simț și intuiție. Considerând laolaltă aspectul muzical, coregrafic, etnografic, literar, împarte cântecele populare în mai multe categorii - cântecul ostășesc sau istoric, religios, erotic, de nuntă, cântecul codrului sau voinicesc. Ocazional, face și critică literară. A scris, cu un evident talent portretistic, prefețe, biografii, necrologuri despre Dimitrie Cantemir, Antioh
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
Jocuri românești necunoscute (1930) - Premiul „Năsturel-Herescu”, Monografia satului Șăulești, plasa Deva, județul Hunedoara (1945) - Premiul „Stolojan”. Publică sistematic contribuții la cunoașterea portului și mai cu seamă a coregrafiei populare românești: Jocuri românești necunoscute, Alte jocuri românești necunoscute (1931), Folclor român coregrafic (1932), Jocurile noastre naționale (1933), Les Danses populaires roumaines (1933) și, mult mai târziu, Dicționarul jocurilor populare românești (1980, în colaborare cu Elena Costache Găinariu-Varone), lucrare care cuprinde 5332 de jocuri, fiind un instrument de lucru „unic în literatura de
NICULESCU-VARONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288455_a_289784]
-
artă, București, 1916; Spovedania unui singuratic, București, 1917; Însemnările unui singuratic, București, 1928; Paris, București, 1928; Albume cu modele de cusături și țesături naționale românești, București, 1930; Jocuri românești necunoscute, București, 1930; Alte jocuri românești necunoscute, București, 1931; Folclor român coregrafic, cu desene de Ary Murnu, București, 1932; Folclor și caracterizări etnografice. În Șcheii Brașovului. Junii și costumul de sărbătoare al femeilor române, București, 1932; Jocurile noastre naționale, București, 1933; Les Danses populaires roumaines, București, 1933; Portul național românesc, I-II
NICULESCU-VARONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288455_a_289784]
-
de Maupassant, Strigăt de alarmă, București, 1914. Repere bibliografice: N.I. [Nicolae Iorga], Cronică, RI, 1930, 10-12; Romulus Dianu, Jocuri și folclor, CRE, 1931, 18 martie; N.C. [Nicolae Cartojan], Dicționarul jocurilor românești. Coregrafie populară, RIR, 1931, 3; P.V. Ștefănucă, „Folclor român coregrafic”, VBA, 1932, 5; Dan Simonescu, „Folclor român coregrafic”, „Epoca”, 1932, 8 iunie; D. Ciurezu, „Folclor român coregrafic”, ȚA, 1932, 11 iunie; Dan Simonescu, „Bibliografia poeziei noastre populare”, RIR, 1935-1936, 5-6; D. Murărașu, „Costumele naționale din România întregită”, „Tinerimea română”, 1937
NICULESCU-VARONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288455_a_289784]
-
bibliografice: N.I. [Nicolae Iorga], Cronică, RI, 1930, 10-12; Romulus Dianu, Jocuri și folclor, CRE, 1931, 18 martie; N.C. [Nicolae Cartojan], Dicționarul jocurilor românești. Coregrafie populară, RIR, 1931, 3; P.V. Ștefănucă, „Folclor român coregrafic”, VBA, 1932, 5; Dan Simonescu, „Folclor român coregrafic”, „Epoca”, 1932, 8 iunie; D. Ciurezu, „Folclor român coregrafic”, ȚA, 1932, 11 iunie; Dan Simonescu, „Bibliografia poeziei noastre populare”, RIR, 1935-1936, 5-6; D. Murărașu, „Costumele naționale din România întregită”, „Tinerimea română”, 1937, 1 septembrie; C. Pajură [C. Papacostea], „Rolul cultural
NICULESCU-VARONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288455_a_289784]
-
Dianu, Jocuri și folclor, CRE, 1931, 18 martie; N.C. [Nicolae Cartojan], Dicționarul jocurilor românești. Coregrafie populară, RIR, 1931, 3; P.V. Ștefănucă, „Folclor român coregrafic”, VBA, 1932, 5; Dan Simonescu, „Folclor român coregrafic”, „Epoca”, 1932, 8 iunie; D. Ciurezu, „Folclor român coregrafic”, ȚA, 1932, 11 iunie; Dan Simonescu, „Bibliografia poeziei noastre populare”, RIR, 1935-1936, 5-6; D. Murărașu, „Costumele naționale din România întregită”, „Tinerimea română”, 1937, 1 septembrie; C. Pajură [C. Papacostea], „Rolul cultural și educativ al literaturii noastre populare”, „Nădejdea”, 1941, 28
NICULESCU-VARONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288455_a_289784]
-
dacă este vorba de tradiția latină, bizantină sau orientală -, unitatea tematică ce orchestrează detaliile reprezentării Patimii nu poate rămâne aleatorie. Acest lucru îl demonstrează limbajul liturgic folosit de Biserica răsăriteană în zugrăvirea Răstignirii Domnului. Toate registrele - muzical, iconografic, imnografic și coregrafic - implicate în slujbele din Joia, Vinerea și Sâmbăta Mare ne impresionează prin extraordinara lor sobrietate estetică. Chiar și îndolierea totală din cântarea Prohodului se face după ritmul transfigurat al unei bune-cuviințe cerești. Corul adunării se reculege în rostirea lamentațiilor care, deși
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
suportul vieții spirituale - ca subsolurile unde se fabrică forța care în salon strălucește în ghirlănzi de lumini. Adela este o iluzie paradisiacă, și nu trebuie să devie o realitate. Nu trebuie s-o asimilez întru nimic domnișoarei Niculina P..., artistă coregrafică (și dramatică in spe), care, ca și maestrul de scrimă, are un rol important în păstrarea echilibrului organic și, probabil ca și el, nu are numai un singur client. Atunci? Atunci rămâne să fac o tranzacție cu natura sau, mai
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
au dus-o părinții și bunicii lor și nu simt poate absența acestui romantism decât ascultând poveștile înaintașilor care fac să vibreze în ei, fără a-și da poate seama, fibra etniei din care fac parte. Tezaurul lor folcloric, muzical, coregrafic a fost asimilat, în unele țări de cel național sau l-a influențat pe acesta. Cântecele și jocurile exprimă întocmai starea lor de spirit. În vremurile trecute, când nu prea cunoșteau civilizația , doar nomadismul, trăiau intens toate plăcerile. Chiar dacă nu
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
emoție și alte afecte pe care nu le putem numi. Astfel de sărbători dionisiace postmoderne nu sunt apanajul unei anumite clase decadente. Desigur, putem repera manifestările lor paroxistice în producția cinematografică sau romanescă. De asemenea, este instructiv să revelăm exagerările coregrafice ale Istoriei lacrimilor, arta vizionară a lui Jan Fabre. Dar aceste forme dezlănțuite nu mai sunt excepții anomice. Ele tind să devină chiar regularitatea canonică a manifestărilor artistice. Și asta pentru că sunt congruente cu imaginarul nocturn constitutiv spiritului timpului contemporan
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
amețitoarea pasionalitate hispanică, glacialitatea la patru ace a nordicilor, expansionismul logoreic al sla vi lor, infantil-iluzoria omnipotență americană, alintul nar cisiac al francezilor, flegmatismul imperial, subtil-co lonizator (și țăcănit cât cuprinde) al englezilor, sentimentalismul orto dox, pitorescul rebel protestant, severitatea coregrafică, de minaret muzical, a islamicilor, misterul colorat, dar de-o cruzime nemărginită, al asiaticilor etc. Florența nu avea cum să facă excepție. Pe de o parte, am observat cu stupoare cum nu (mai) am, brusc, organ pentru Leonardo și Michelanghelo
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
volum sau a unei reviste de extremă, stînga are același efect ca spectacolul unui local monden de noapte, ele provoacă aceeași tensiune a nervilor și același dezmăț spiritual. Beția lirică este, adesea, un efect al beției albe sau al beției coregrafice” (v. și E. Lovinescu: „libertate saturnalică de sclav beat”...). În altă parte, autorul afirmă explicit existența unui determinism cauzal între artă și politic: „revoluționarii în artă fac în general politică de extremă-stînga, în vreme ce neoclasicii sînt cu dreapta și extrema-dreaptă”, identificînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
evenimente festive naționale, care se adresează unui public specific (spectacol viu, opere de artă durabile, producție de filme, monumente, instalații...). Împingându-și și mai departe mecenatul în artă, statul merge până la a comanda interpretări originale, noi ale operelor muzicale, teatrale, coregrafice, textuale, arhitecturale care există deja. În această ordine a lucrurilor, trebuie menționate comenzile făcute, de exemplu, Orchestrei Naționale a Franței, artiștilor din "1 %" (Aguilar, 1999), muzicienilor de la IRCAM și lui Pierre Boulez, lui Buren și lui Pei pentru a adăuga
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
acea eschivă pudică de o mare ipocrizie. Bineînțeles că, în cele din urmă, eroina cedează, mîna-pavăză e coborâtă din dreptul ochilor și prințul o ia în brațe. Cam acestea erau lucrurile pe care încercam să le sugerez în partitura mea coregrafică, alcătuită deopotrivă și din câteva figuri preliminare ― poziția de pornire având ceva falnic în ea: piciorul stâng răsucit cu vârful în exterior, laba piciorului drept căzând perpendicular pe el, cu Călcâiul lipit în scobitura labei piciorului stâng, pieptul bombat și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
scriitură nu sunt denumite numai toate lucrurile acestea, ci și gesturile fizice ale în-scrierii literale, pictografice sau ideografice, și ceea ce poate să dea loc unei în-scrieri în general, literală sau nu, străină sau nu de ordinea vocii, adică scriitura cinematografică, coregrafică, picturală, muzicală, sculpturală, atletică, militară sau politică . O discuție despre așa-zisul teritoriu pictural al scriiturii ar putea porni de la unele observații despre materialitatea contorsionată a lumii. Obiectele acestei materialități au uneori o:. Formele acestor obiecte sunt, așa cum spune Rudolf
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
scriitură nu sunt denumite numai toate lucrurile acestea, ci și gesturile fizice ale în-scrierii literale, pictografice sau ideografice, și ceea ce poate să dea loc unei în-scrieri în general, literală sau nu, străină sau nu de ordinea vocii, adică scriitura cinematografică, coregrafică, picturală, muzicală, sculpturală, atletică, militară sau politică . O discuție despre așa-zisul teritoriu pictural al scriiturii ar putea porni de la unele observații despre materialitatea contorsionată a lumii. Obiectele acestei materialități au uneori o:. Formele acestor obiecte sunt, așa cum spune Rudolf
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]