700 matches
-
Hamilton. Am strigat după ea. — Paula! Așteaptă-mă... Parchează lîngă atelier. Oare venise să mă caute sau doar mi se păruse că era chipul său? Mașina trecu mai departe prin mulțime, apoi părăsi portul și o luă pe drumul de cornișă către Fuengirola. După mai puțin de un kilometru, În dreptul ruinelor unui turn de veghe maur, se opri lîngă țărmul pe care se risipeau valurile, iar lumina farurilor i se topi Încet În beznă. Spărgînd valurile, iahtul dădea roată resturilor plutitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Îndrepta Înot către malul stîncos de la poalele turnului de veghe, unde urma să-și dea Întîlnire cu femeia care-l aștepta cum Își așteaptă un șofer vedeta să iasă prin spatele scenei la finalul spectacolului de seară. 13 Vedere de pe cornișa superioară Crima devenise spectacol artistic În Estrella de Mar. Îl duceam cu mașina pe David Hennessy de la Clubul Nautico pînă În port, și dealul cu serpentine de la marginea orașului Îmi părea un amfiteatru Încălzit de soarele blînd al dimineții. Locuitorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
de la marginea orașului Îmi părea un amfiteatru Încălzit de soarele blînd al dimineții. Locuitorii ieșiseră În balcoane, unii dintre ei cu binocluri, ca să urmărească motonava Guardiei Civil remorcînd rămășițele șalupei furate pînă În zona de mică adîncime de sub drumul de cornișă. — Scufundători...? Întrebă Hennessy, arătînd către capetele negre cu ochelari de protecție care se mișcau printre valuri. Poliția nu glumește cu chestia asta. — Au impresia că s-a comis o crimă. — Și nu-i așa? Charles...? — A fost o scenă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
dimineții, ca o săgeată indicînd o anume fereastră de dormitor pe o ilustrată de vacanță. Mi-am parcat Renault-ul vizavi, m-am așezat strategic cu ziarul În față și am ridicat privirea către Apartamentos Mirador, un complex exclusivist construit pe cornișa superioară. Balcoane Încărcate de ferigi și inflorescențe transformau fațada de culoare crem Într-o serie de grădini suspendate. Tende masive protejau camerele cu tavanul jos, depunînd, precum straturile geologice, Înveliș peste Înveliș de izolare și taină, etaj după etaj pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
a foarte multor piese din repertoriul lui Edith Piaf) pus În scenă pentru prima dată la Paris, În 1956, pe versuri de Alexandre Breffort.##). Femeile urcară Împreună cu Mahoud Într-un taxi care porni În direcția blocurilor de apartamente luxoase de pe cornișa superioară. Mulțumit că le văzuse plecate la lucru, Crawford coborî din Porsche și Încuie portierele. Porni la plimbare pe lîngă mașinile parcate de-a lungul bordurii și, cu mîna dreaptă Înfășurată Într-un pliu al scurtei, se apucă să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
simțeam unul pentru celălalt. — Charles, dacă vreau să mai ajung la Frank, trebuie să plec În scurt timp. — Știu. O să fac să-mi vină repede. Apropo, știi unde e apartamentul lui Bobby Crawford? — De ce mă-ntrebi...? E pe șoseaua de pe cornișa superioară. — Ai fost vreodată la el? — O dată sau de două ori. Încerc să stau departe de el. De ce mă-ntrebi de Bobby Crawford? — Zilele astea l-am urmărit pînă acolo. Am intrat În apartamentul de-alături, care e gol. — La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
care făcea slalomuri În urma șalupei care Îl trăgea prin golf, turiștii vîrstnici izolați pe un refugiu pietonal, toate Îi smulgeau același zîmbet plin de veselie, de parcă vedea lumea dintr-o nouă perspectivă la fiecare colț de stradă. Am condus pe cornișa inferioară către Marbella, trecînd pe lîngă terase, buticuri și clătitării. La periferia vestică a Estrellei de Mar, dinspre un dig din blocuri de beton ce răsărea din mare, accelera În direcția noastră un camion Încărcat cu chioșcuri de iarmaroc. Crawford
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Îl Împinsesem cu tot cu mărturisirea lui absurdă Într-un colț al minții mele. În atmosfera aceasta nouă și Înviorătoare, eram liber de constrîngerile care-mi puneau piedică Încă din copilărie și pregătit să mă Înfățișez din nou fără teamă. Drumul de cornișă se bifurca, brațul dinspre plajă ducînd la portul din Estrella de Mar și la barurile și restaurantele din buza apei. Am cotit către Plaza Iglesias și am urcat șoseaua abruptă care ducea spre Clubul Nautico. Undeva deasupra, carcasa mistuită a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
petrecut împreună o noapte de somn. Nu-ți spun, fiindcă vreau să fii și altă dată la fel, chicoti. — Poate altă dată e-acum, îi zise și o făcu să treacă sub el, iar așa, de deasupra, desluși încăperea și cornișele de marmură albă ale clădirii de vizavi. Era un bloc turn, cu ferestre ornamentate și înconjurat de lumini. — Ce-ai pus în vinul ăla? întrebă iar. Dar Veterinara stătea cu gâtul întors, îi vedea urechea pe pernă, ca o scoică
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
pe care le răspândeau, decât iluminarea orașului În timpul serbărilor imperiale, când, În liniștea vătuită a unei nopți geroase, uriașe monograme, coroane și alte semne heraldice alcătuite din becuri colorate - safire, smaralde, rubine - licăreau cu un fel de obligativitate fermecată deasupra cornișelor tivite cu zăpadă de pe fațadele caselor din străzile rezidențiale. 2 Numeroasele mele boli din copilărie ne-au apropiat și mai mult pe mama și pe mine. Când eram mic, manifestam o Înclinație deosebită pentru matematică, pe care mi-am pierdut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
oribile petreceri când Mara Rjevuski, o copilă palidă cu o fundă albă de mătase prinsă În părul negru, Înceta brusc și inexplicabil să mă mai bage În seamă), În timp ce stătea la marginea azoteei ei cu mâna albă odihnindu-se pe cornișa parapetului „Încă umezit de roua nopții“, și sânii ei gemeni coborau și urcau În ritmul respirației ei iuți și spasmodice, sânii ei gemeni, recitesc, coborau și se ridicau, iar lornieta ei era Îndreptată spre... Am descoperit ulterior acea lornietă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
de mile de Tierra Firme, se ridica vreo insulă. Dar așa se făcu că, În zori, cînd vîntul se liniștise, iar valurile Încetaseră să mai izbească puternic În zidul de piatră, Oberlus zări corpul navei, făcut țăndări, odihnindu-se pe cornișa de stîncă, leșurile care pluteau și sacii cu ceai pe care-i tîra curentul spre mal. Trei bărbați, vlăguiți și răniți grav, reușiseră cu chiu, cu vai să se urce pe coastă și zăceau cu fața În jos, leșinați și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
de dimensiunea unor dale de pavaj, nu exagerat de mare sau complexă, ci funcțională și serioasă ca un uriaș burghiu industrial. În vârful scărilor, cu aproximativ doi metri și jumătate deasupra capetelor noastre, se afla ceva ce semăna cu o cornișă mică. — Acolo, zise Scout, arătând cu degetul în sus. — Acolo trebuie să urcăm? — Capătul dârei. — Ce se află acolo? — O să vezi cam peste treizeci de secunde. Bine sau rău, călătoria noastră se sfârșise. Am auzit un zgomot. În capătul cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
până în laboratorul de fizică, deschid geamul, îl încalec. Liceul e construit după principiile sănătoase ale realismului socialist. Adică fațada e compartimentată în mari pătrate de beton care încadrează câte două ferestre. La fiecare etaj se formează, astfel, un soi de cornișă lată de vreo 30 cm. Asta era bine în comunism: speciile erau bine delimitate. Specia liceu, de exemplu, era alcătuită din clădiri identice în toată țara. Vedeai în zare o clădire cu fațada plină de pătrate, gata! știai că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
își pierduseră limpezimea: puteai oricând să iei țeapă confundând un parlamentar cu un hoț de buzunare, ori un doctor pediatru cu un bișnițar din Piața Sudului. Mi-am trecut și celălalt picior peste pervaz și am rămas în echilibru pe cornișa de ciment. Singurul pericol era ca ea să se rupă sub greutatea mea. Jos, în curtea școlii, se adunaseră vreo două sute de elevi care urlau încântați: marfă! profu’, dă-te mai la dreapta, să cazi pe Opelu’ lu’ doamna directoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
scoseseră capetele pe ferestrele de la etajul unu. Mă încurajau cu toții: - Multă grijă, domnu’ Leo, că dacă alunecați dumneavoastră, pe cine mai trimitem? - Aoleu, Doamne ferește, se topește înghețata! Fac pași mărunți, sprijinindu-mă de zid. La jumătatea distanței mă opresc. De pe cornișa Liceului „Sfântul Pantelimon” se văd Stadionul Național, turnul Pro-Tv-ului și o cireadă de blocuri. La dreapta, în Băneasa, mă așteaptă ochii de căprioară ai Sabinei. Iubita mea mă vrea acasă: să facem oficială relația noastră, să fabricăm copii. La stânga, printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
mă dezechilibrează serios. Curtea școlii răsună: oooo! ăsta o mierlește la sigur! Mă răsucesc și fac un salt până la geamul secretariatului. Mâna mi se încleștează de pervaz. Picioarele mi se bălăngăne în aer, apoi reușesc să le aduc înapoi pe cornișă. Curtea urlă: bravo, spidermanee! Pe coridor lumea e extaziată. Primesc un semn de admirație: țoc-țoc! pe ambii obraji, de la profesoara de informatică, stăpâna viselor liceene. Președintele de comisie are acces la înghețata de vanilie. Elevii sunt introduși la examen în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
metri în care pianul cu coadă ocupă tot spațiul central, iar accesul spre unica piesă de mobilier care a mai încăput, patul fetei, se face prin lipirea cu spatele de perete și înaintarea pe lateral, ca și cum ar călca pe o cornișă îngustă dincolo de care nu e decât hăul, pianul în care Izabela și-a îngropat toată tinerețea, toată energia, și pentru ce? Ca să dea lecții unei tâmpite, ca să stea sub lumina asta insuportabilă, ca să o doară toată coloana, ca să-i iasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
mai mult, amplifică simfonia. Și, dacă ești atent, observi explicația care-ți scapă la prima vedere, și anume că aluminiul și sticla decupate după ultimul răcnet al modei nu se Înalță la Întîmplare, ci respectă În surdină anumite linii, unghiuri, cornișe, umbre, inserții, continuîndu-le cuantificat, astfel Încît ceea ce pare la Început extravaganța nucilor În pereți se dovedește a fi păstrare discretă a echilibrului, proporțiilor. Cu o mirare În plus, am mai constatat că belgienii Încă n-au inventat gardul. Am colindat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
indicarea materialelor din care se execută învelitorile; - secțiuni caracteristice - în special pe linia de cea mai mare pantă, acolo unde este cazul -, care să cuprindă cota ±0,00, cotele tuturor nivelurilor, înălțimile determinante ale acoperișului - cotele la coama și la cornișa -, fundațiile clădirilor învecinate la care se alătură construcțiile proiectate; - toate fațadele, cu indicarea materialelor și finisajelor, inclusiv culorile, cotate și cu indicarea racordării la nivelul terenului amenajat; - în situația integrării construcțiilor într-un front existent, se va prezenta și desfășurarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250464_a_251793]
-
spații adecvate cu dotările și amenajările necesare pentru funcționarea posturilor de pază și control acces (similare). ... II. Asigurarea de amenajări și mijloace tehnice de pază și alarmare a) Împrejmuirea obiectivului cu gard din elemente prefabricate sau din sârmă ghimpată cu cornișe, în raport de dispunerea și specificul obiectivului; ... b) Realizarea iluminatului de securitate al perimetrului, al punctelor vitale din interiorul obiectivului și al căilor de acces cu lămpi fluorescente, orientate către exterior; ... ------------- Litera b) a pct. II din anexa 4 a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266158_a_267487]
-
două laturi. Rezultă o imagine ce devine explicită mai adesea la tocurile geamurilor și ușilor decât la ramele tablourilor, pentru că primele sunt mai direct legate de clădirea din jur decât ultimele. Partea superioară poate căpăta relief printr-o boltă sau cornișă, în vreme ce marginile subliniază verticalitatea cu ajutorul colonetelor, partea de jos devenind bază sau suport (figura 24). Cel mai convenabil formatului vertical, un astfel de geam sau ușă este simetric în raport cu o axă verticală și diminuează rolul echilibrului în jurul punctului central. Aplicat
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
este secondată de copaci, pe ambele părți, dar chiar și ei stau de pază, neînălțându-se ca vectori scoși din relief; verticalitatea scenei din partea superioară este puternic compensată de orizontalitatea grupului de paznici dormind la baza mormântului, susținuți laolaltă de cornișa masivă a acestuia. Un paradox compozițional semnificativ transformă acțiunea verticală a Învierii într-o celebrare atemporală, în timp ce simultan se prezintă somnul muritorilor ca repre zentând neliniștea sufletelor nemântuite. O nemișcare generală, mai degrabă decât o tulburare pătrunzătoare, este starea de
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
capetele țintuite în mijlocul câmpului pictural. Există însă o distincție clară între starea adevăratei vieți care unește pământul cu cerul în figura lui Hristos și celelalte două straturi, cerul gol deasupra orizontului și culmea lipsei de sensibilitate a realității inanimate de sub cornișa evidențiată ca o demarcație de piciorul lui Hristos. Exact așa cum Învierea lui Piero stăvilește vectorul acțiunii pe verticală, Nașterea Domnului a aceluiași (figura 59) preschimbă povestea Adorației într-un solemn portret de grup ocupând suprafața planului orizontal. Aici centricitatea pătratului
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
o poziție proeminentă pe axa orizontală centrală trimit la ideea de circularitate completă. Sublinierea centrului este destul de puternică pentru a elibera coloanele și încărcătura lor de o excesivă verticalitate și pentru a condensa întreaga formă rectangulară. Rețeaua de coloane și cornișe se grupează în jurul centrului pentru a desprinde suficient de la sol întreaga structură. Când punctele de sprijin, purtătoare de încărcătură, de pe sol și antablatura de deasupra lor sunt separate de un element despărțitor așezat deasupra orizontalei centrale, fațada transmite un sentiment
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]