1,568 matches
-
o bază. Neurocraniul este format din 4 oase nepereche: frontal, etmoid, sferoid, occipital și din 2 perechi: oasele temporale și parietale. Oasele care intră în alcătuirea bolții sunt unite între ele pin intermediul suturilor: - sagitală între cele 2 oase parietale - coronară între frontal și parietal - lamboidă între parietal și occipital - solzoasă între parietale și temporale. Baza neurocraniului este formată din: - porțiunea orbitară a osului frontal - osul etmoid - osul sfenoid - stânca temporalelor - osul occipital. Baza neurocraniului prezintă orificii pentru: continuarea măduvei spinării
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
cea mai precisă metodă pentru dovedirea/excluderea stenozelor coronariene. Dacă sunt depistate stenoze semnificative, există indicația de cură chirurgicală a acestora înaintea includerii pacientului în lista de așteptare. Evaluarea arterelor carotide este un factor independent de predicție a stării arterelor coronare, ceea ce face ca examinarea acestora prin metoda Doppler/duplex să fie utilă pentru evaluarea sitemului cardio-vascular [19]. Deși nu există un consens în acest sens, la pacienții care au istoric familial de HTA și hemoragii cerebrale este indicată dilatarea sau
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
chiar în sulcus; PMN și monocitele infiltrează de asemenea și conjunctivul epitelial. Se produce o migrare masivă de celule cu acumulare celulară și exudație de proteine serice spre țesutul conjunctiv înconjurător, dinspre colagenul, mai întâi perivascular și apoi din porțiunea coronara a epiteliului de joncțiune. În ciuda funcțiilor lui de apărare, epiteliul joncțional și cea mai mare parte a laminei propria rămân intacte structural și funcțional, aparte de faptul că fibroblastele sunt afectate contrar în domeniul țesutului conjunctiv. De aceea, leziunile gingivale
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
3 mobilitate la presiunea limbii Gradul 4 mobilitate extremă, dinte irecuperabil Grade de mobilitate dentară (Dumitriu [92]): grad 1 = mobilitate 0,2-1 mm în direcție vestibulo-orală; grad 2 = mobilitate mai mare de 1 mm în plan orizontal; grad 3 = mobilitate coronara de peste 1 mm în plan orizontal asociată cu mișcări de intruzie / rotație. Mobilitatea patologica a dinților afectați parodontal trebuie diferențiată de mobilitatea crescută care însoțește unele stări fiziologice sau patologice ale organismului sau din sfera dentomaxilara. Menționam câteva astfel de
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
Dimpotrivă, reducerea frecvenței cardiace prin bradicardie sinusală sau prin bloc atrioventricular, precum și disociația atrioventriculară din blocul atrioventricular total, la un bolnav cu dilatare cardiacă majoră sau cu hipertrofie ventriculară stângă importantă, are drept efect reducerea debitului cardiac, scăderea perfuziei cerebrale, coronare și renale și apariția semnelor de suferință neurologică (sincope) și/sau de insuficiență cardiacă și renală. Conductibilitatea constituie capacitatea de propagare a potențialului de acțiune de la nivelul pacemaker-ului principal (nodul sinoatrial în condiții fiziologice) la celulele mio -cardice contractile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
de risc operator acceptabil și ameliorare semnificativă a calității vieții, în condițiile specifice determinate de diminuarea rezervelor fiziologice secundar proceselor implacabile ale senescenței, respectiv fragilitate tisulară, scăderea rezervei func ionale și asociere frecventă a cardiopatiei cu diferite comorbidități. Anatomia arterelor coronare. Cordul, organ muscular contractil, element central al sistemului circulator, se caracterizează prin vascularizație arterială, venoasă și limfatică bogate, structurate după un model de organizare funcțională particulară, tipic umană. Dintre cele trei sectoare circulatorii parietale se detașează pregnant cel arterial, caracte
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
anatomo-funcțională specifică și implicare patogenică decisivă, exprimate în indici de mortalitate și morbiditate prin accidente ischemice cardiace. Cele două artere principale ale cordului, dispuse de-a lungul joncțiunii atrioventriculare, au originea în aorta ascendentă, traiect circumferențial și se numesc artere coronare dreaptă și stângă (arteria coronaria sinistra et dextra). Dispuse în șanțurile atrioventriculare sau interventriculare, arterele coronare supleează jumătățile dreaptă, respectiv stângă ale cordului, suprapunerea teritoriilor de distribuție fiind evidentă la nivelul septului interventri cular (tabelul 21.1). Din coroana arterială
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
cardiace. Cele două artere principale ale cordului, dispuse de-a lungul joncțiunii atrioventriculare, au originea în aorta ascendentă, traiect circumferențial și se numesc artere coronare dreaptă și stângă (arteria coronaria sinistra et dextra). Dispuse în șanțurile atrioventriculare sau interventriculare, arterele coronare supleează jumătățile dreaptă, respectiv stângă ale cordului, suprapunerea teritoriilor de distribuție fiind evidentă la nivelul septului interventri cular (tabelul 21.1). Din coroana arterială a inimii se desprind ramuri craniale atriale care formează anasto moze și ramuri caudale ventriculare care
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
moze și ramuri caudale ventriculare care au caracter terminal și reprezintă suportul anatomic al ocluziei de etiopatogenie variabilă (ateromatoză, embolie, tromboză), cu necroza con secutivă a peretelui ventricular, echivalent anatomopatologic al infarctului miocardic. Odată cu înaintarea în vârstă, aorta și arterele coronare devin mai puțin compliante, ceea ce determină creșterea rezistenței vasculare periferice. Concomitent, se produc hipertrofia ventriculară stângă (HVS) și a septului interventricular, cu creșterea presiunii de filtrare în vederea menținerii adecvate a fluxului sanguin. Arterele coronare devin mai tortuoase, iar cavitățile ventriculare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
înaintarea în vârstă, aorta și arterele coronare devin mai puțin compliante, ceea ce determină creșterea rezistenței vasculare periferice. Concomitent, se produc hipertrofia ventriculară stângă (HVS) și a septului interventricular, cu creșterea presiunii de filtrare în vederea menținerii adecvate a fluxului sanguin. Arterele coronare devin mai tortuoase, iar cavitățile ventriculare se îngustează progresiv. În peste 60% dintre cazuri, intima aortei prezintă calcificări, ceea ce poate determina ruperea și embolizarea în timpul clampării aortei ascendente sau manipulării în cursul bypass-ului aortocoronarian (3). Particularitățile structurale ale peretelui
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
se îngustează progresiv. În peste 60% dintre cazuri, intima aortei prezintă calcificări, ceea ce poate determina ruperea și embolizarea în timpul clampării aortei ascendente sau manipulării în cursul bypass-ului aortocoronarian (3). Particularitățile structurale ale peretelui coronarian explică incidența crescută a aterosclerozei coronare și a mortalității asociate, boala trivasculară având o inciden ă de 61% la peste 68 de ani, ceea ce justifică bypass-ul aortocoronarian ca unul dintre cele mai frecvent aplicate procedee ale chirurgiei cardiovasculare (2). 21.2. Particularități fiziopatologice Procesul de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
generală, contribuie semnificativ la apariția bolilor noncardiace cronice multiple cu posibile complicații ca pneumonia, insuficiența renală acută (IRA), accidentul vascular cerebral (AVC), demența, factori ce cresc semnificativ mortalitatea postoperatorie. Modificările structurale și funcționale induse de vârstă interesează cordul și vasele coronare și alterează perfuzia miocardică, determinând diminuarea rezervei fiziologice. Clinic, majoritatea pacienților nu prezintă semne vizibile de alterare a performanței hemodinamice, dar stresul determinat de un posibil act operator deseori nu acoperă rezerva cardiacă preoperatorie limitată. Aproximativ o treime dintre pacienții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
diminuării fluxului miocardic. Alterarea dilatației la nivel endotelial a vaselor mari epicardice determină reducerea rezervei de dilatație, diminuarea rezistenței vaselor coronariene cu eliberarea de oxid nitric la nivelul endoteliului coronarian sau augmentarea efectului vasoconstrictor al endotelinei-1. Îngustarea progresivă a lumenului coronar induce un dezechilibru necesitate-aport de oxigen cu apariția anginei pectorale cronice, stabile. Ruptura plăcii de aterom cu tromboză supraiacentă determină majoritatea sindroamelor coronariene acute (SCA) ce includ clasic angina instabilă, infarct miocardic fără supradenivelare de segment ST (NSTEMI), infarct miocardic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
decenii, în competiție permanentă cu metodele chirurgicale. În anumite centre, APTL este evitată la pacienții vârstnici deoarece multiple trialuri clinice relevă rate crescute ale complicațiilor pe termen scurt, iar dificultățile tehnice majore sunt secundare afectării coronariene preponderent difuze, tortuozității arterelor coronare sau/și calcificărilor extensive. Din aceste considerente, în cazul pacienților vârstnici, înainte de luarea în considerare a APTL, trebuie atent cuantificați factorii specifici de risc (tabelul 21.4). Leziunile abordate prin APTL sunt din ce în ce mai complexe, metoda adresându-se stenozelor multiple, acute
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
medical în termeni de supraviețuire este în favoarea pacienților cu risc crescut, definit prin severitatea anginei și/sau ischemiei, numărul de vase interesate și prezența disfuncției VS. Cu excepția anginei cronice stabile, avantajul chirurgiei de revascularizare este cert la pacienții cu afectarea coronarei stângi, boală trivasculară și disfuncție VS, boală bivasculară cu afectare ADA și ischemie severă și afectare multivasculară. BAC are eficiență crescută nu doar în termeni de rate de supraviețuire, ci și în angina pectorală, prin îmbunătățirea semnificativă a calității vieții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
pacientului și preferința chirurgului. Principiul operator constă în aducerea de sânge distal de stenoză sau obstrucție (bypass, pontage, punte). Un bypass clasic presupune plasarea de trei grefe, AMIS, ADA și două segmente de venă safenă internă inversată, unul pe artera coronară dreaptă și altul pe artera circumflexă ( figura 21.2). AMIS are cea mai bună permeabilitate pe termen lung (95% la 15 ani postoperator), urmată de artera radială și vena safenă, care urmează aceeași cale evolutivă fiziopatologică ateromatoasă cu arterele coronare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
coronară dreaptă și altul pe artera circumflexă ( figura 21.2). AMIS are cea mai bună permeabilitate pe termen lung (95% la 15 ani postoperator), urmată de artera radială și vena safenă, care urmează aceeași cale evolutivă fiziopatologică ateromatoasă cu arterele coronare (permeabilitate la 15 ani doar de 65%) (15). Riscul operator de deces depinde de starea preexistentă a cordului și comorbiditățile asociate, în operațiile elective (FEVS > 40%) fiind de 1-2 % (16). 21.3.3.2. BAC pe cord bătând (fără CEC
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
extins odată cu evoluția tehnicii medicale prin introducerea de sisteme din ce în ce mai complexe și mai eficiente de imobilizare a zonei de abord chirurgical. BAC pe cord bătând se practică prin sternotomie mediană în cazurile în care se tentează revascularizarea pe toate axele coronare, sau prin toracotomii minime, în leziuni monovasculare. Indicația chirurgicală de BAC pe cord bătând o constituie leziunile monovasculare pe ADA și artera coronară dreaptă sau plurivasculare, când se dorește evitarea CEC, fie datorită severității patologiei pacientului, fie datorită preferinței chirurgului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
cord bătând se practică prin sternotomie mediană în cazurile în care se tentează revascularizarea pe toate axele coronare, sau prin toracotomii minime, în leziuni monovasculare. Indicația chirurgicală de BAC pe cord bătând o constituie leziunile monovasculare pe ADA și artera coronară dreaptă sau plurivasculare, când se dorește evitarea CEC, fie datorită severității patologiei pacientului, fie datorită preferinței chirurgului. Avantajul BAC pe cord bătând îl constituie evitarea complicațiilor asociate CEC, în condiții de revascularizare completă și anastomoze corect efectuate. În vederea evaluării acurateței
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
necesită reintervenție chirurgicală au un risc crescut de mortalitate și morbiditate perioperatorie,necesită suport tehnic și un consum economic adiacent semnificativ crescut (21). 21.3.5.2. Complicații ale BAC cu artere În cazul folosirii arterei radiale, grefarea pe artera coronară stângă prezintă o patență superioară comparativ cu grefarea pe artera coronară dreaptă. Un factor care influențează nefast permeabilitatea la distanță a arterei radiale îl constituie numărul crescut de clipsuri necesar în timpul scheletizării/recoltării. Grefele de arteră radială sunt susceptibile la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
perioperatorie,necesită suport tehnic și un consum economic adiacent semnificativ crescut (21). 21.3.5.2. Complicații ale BAC cu artere În cazul folosirii arterei radiale, grefarea pe artera coronară stângă prezintă o patență superioară comparativ cu grefarea pe artera coronară dreaptă. Un factor care influențează nefast permeabilitatea la distanță a arterei radiale îl constituie numărul crescut de clipsuri necesar în timpul scheletizării/recoltării. Grefele de arteră radială sunt susceptibile la vasospasm postoperator, complicație care poate mima stenoza fixă de grefă. Chirurgii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
hemoragie secundară și infarct miocardic (16). 21.3.5.3. Complicații comune ale BAC cu vene și artere Complicațiile iatrogene pot determina ocluzia directă sau indirectă a grefelor prin formarea de trombi, disecție la manipulare, debit sanguin crescut prin artera coronară nativă. Reintervențiile (1,8% pe an în primii 8 ani, 4,2% pe an după 8-13 ani) constituie o complicație redutabilă care a determinat imaginarea unor investigații extensive în sensul preven iei incidentelor asociate (3). Sufuziunile pericardice (22-85% dintre cazuri
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
ale valvelor sunt aderente, iar marginile libere prezintă nodulii lui Arantius care asigură închiderea centrală valvulară. Marginea fixă a cuspelor este aderentă de scheletul fibros împreună cu rădăcina aortei. Recesul fiecărei cuspe se numește sinusul lui Valsalva și prezintă ostiile arterelor coronare. Pe marginea superioară a fiecărui sinus, în peretele rădăcinii aortei, proemină creasta sinotubulară care reprezintă joncțiunea dintre sinusuri și aortă (2). 25.1.1.2. Particularități fiziopatologice În SA la vârste înaintate predomină etiologia degenerativă, senilă, incompetența valvulară secundară unor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
tabelul 25.2). Abordul este clasic prin sternotomie mediană și presupune canularea arterială a aortei ascendente, canularea venoasă prin canulă unică introdusă în atriul drept (AD), cardioprotecția în normotermie sau hipotermie moderată (30 0C) prin administrarea de cardioplegice în ostiile coronare și retrograd, prin sinusul coronarian. În toate cazurile se clampează direct aorta și se administrează antifibrinolitice. Se excizează valva aortică, se măsoară orificiul și se alege proteza (mecanică sau biologică) adecvată, care se suturează cu fire separate cu sau fără
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
simptomelor, prevenția insuficienței cardiace, evitarea complicațiilor la pacienții cu dilatare anevrismală a aortei ascendente, evitarea decesului. Evaluarea preoperatorie presupune ETE și ecocardiografie transtoracică (ETT), ECG, test de efo rt pentru diagnosticarea anomaliilor latente ale funcției VS, cateterism cardiac (evaluarea arterelor coronare, a funcției ventriculare și a aortei ascendente), ecografie caroti- diană, CT/IRM pentru evaluarea aortei ascendente la pacienții cu sindrom Marfan sau bicuspidie. Tehnici chirurgicale. Alegerea tehnicii chirurgicale depinde de asocierea eventuală a anevrismului de aortă ascendentă, caracteristicile cuspelor aortice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]